Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 890/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 890/
Ședința publică din 05 Mai 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de pârâța M, cu sediul în Tg.M,--3, în nume propriu și în calitate de reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr.1139 din 11 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
In lipsa părților.
Procedura completă.
dezbaterilor au fost consemnate în încheierea ședinței publice din 28 aprilie 2009, care face parte integrantă din prezenta când s-a amânat pronunțarea pe data de azi, iar în urma deliberării s-a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA,
Prin acțiunea înaintată la 17 septembrie 2007 la Tribunalul Mureș, reclamanții -, B, -decedată- prin moștenitori și, și - decedată -, prin moștenitor prin, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Tg-M, Ministerul Economiei și Finanțelor și DGFP M, solicitând obligarea în solidar a pârâților la plata sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, retroactiv pe 3 ani, începând cu data de 17 septembrie 2007 și până la rămânerea definitivă a hotărârii ce se va pronunța în cauză precum și pentru viitor, până la încetarea stării de discriminare. Se mai solicită actualizarea sumei pretinse în raport cu indicele de inflație, obligarea pârâților la plata dobânzilor legale și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamanților.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că sporul pretins este prevăzut în Legea nr.50/1996, respectiv la art.47 din această lege, atât pentru judecători cât și pentru personalul auxiliar de specialitate. Ulterior, prin art.42 din OG nr.83/2000 pentru modificarea Legii nr.50/1996, articolul menționat a fost abrogat, încălcându-se astfel normele de tehnică legislativă, în sensul că ordonanțele de urgență pot modifica sau completa o lege, însă nu o pot abroga parțial sau total, mai ales în materia salarizării.
Pârâtul Ministerul Finanțelor prin DGFP M, a depus în termen legal întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii reclamanților atât pe fondul cauzei, cât și pentru lipsa calități procesuale pasive ministerului.
Urmare a admiterii cererilor de abținere formulate de judecătorii Tribunalului Mureș, prin încheierea nr.109/11 aprilie 2008, Curtea a dispus trimiterea cauzei spre judecare la Tribunalul Harghita, ca primă instanță, conform art.2 lit. pr.civ.
Prin sentința civilă nr.1139 din 11 iunie 2008 Tribunalului Harghita, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Finanțelor prin DGFP M și s-a admis acțiunea reclamanților, în sensul obligării pârâților în solidar să plătească reclamanților -, B, și, la plata sporului de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară, începând cu data de 17 decembrie 2007 și până la data pronunțării hotărârii, precum și în continuare, respectiv în sensul obligării pârâților în solidar să plătească următorilor reclamanți sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50% din indemnizația brută lunară, în funcție de perioada solicitată după cum urmează: pentru perioada 17.09.2004 - 31.01.2008; pentru perioada 17.09.2004 - 10.03.2008; pentru perioada 17.09.2004 - 10.10.2006; pentru perioada 17.09.2004-24.10.2005; și - pentru perioada 17.09.2004-01.11.2005; începând cu data de 01.01.2007 și până la data pronunțării hotărârii, precum și în continuare; începând cu data de 01.08.2005 și până la data pronunțării hotărârii, precum și în continuare.
Pârâții au fost obligați în solidar să actualizeze aceste sume cu rata inflației calculată până la data plății efective.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanții își desfășoară activitatea la Curtea de Apel Tg-M raporturile juridice de muncă ale acestora fiind guvernate de Codul muncii conform disp.art.1 și art.295.
Potrivit art.47 din Legea nr.50/1996 reclamanții beneficiau de sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. Prin prevederile art.1 pct.42 din OG 83/2000 acest spor salarial a fost înlăturat însă această dispoziție cuprinsă în OG nu-și produce efectele fiind contrară prevederilor art.41 alin.2, art.16, artt.15 și art.53 din Constituție coroborat cu prev.art.11 și 20 din Constituție precum și cele ale Protocolului 12 la Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului.
În altă ordine de idei, a reținut instanța de fond, prevederile art.1 pct.42 din OG 83/2000 sunt contrare dispo.art.73 alin.3 lit.i, art.1 alin.3 și alin.5, art.115 alin.1, 2 din Constituție, art.4 alin.1,2 și art.56 alin.2 din Legea 24/2000. Astfel, salarizarea și drepturile personalului din organele autorității judecătorești sunt parte integrantă a domeniului rezervat legii organice conform art.73 alin.3 lit.i din Constituție, deoarece vizează elemente ale organizării și funcționării instahțelor judecătorești și a unităților de parchet, fapt confirmat și de disp.art.1, art.98, art.149-150 din legea 92/1992, art.1, artt.73-74 din Legea 303/2004, art.133-134 și art.135 din Legea 304/2004.
În domeniile rezervate legi organice este inadmisibilă emiterea unei ordonanțe de guvern care să producă efecte valide. OG 83/2000 a fost aprobată prin Legea 334/2001, care însă este o lege ordinară, deci nici acest din urmă act normativ nu este să producă efecte juridice asupra drepturilor instituite prin art.47 din Legea 50/1996.
Nu în ultimul rând prin art.1 lit.Q pct.1 din legea 125/2000, Guvernul a fost abilitat să aducă numai modificări și completări la Legea 50/1996, iar nu să opereze abrogări în textul acestei legi. Ori de câte ori Guvernul este abilitat să opereze abrogări în cuprinsul unor acte normative această abilitare este expresă. Potrivit art.56 din Legea 24/2000, modificarea, completarea și abrogarea sunt evenimentele legislative distincte și inconfundabile, definite distinct de legiuitor, iar abrogarea poate fi dispusă doar prin acte normative de același nivel sau de nivel superior actului abrogat.
Din cele expuse anterior rezultă că abrogarea disp.art.47 din Legea 50/1996 s-a efectuat cu încălcarea prevederilor Legii 125/2000, a prevederilor Constituției și nu în ultimul rând a dispozițiilor anterior citate cuprinse în Legea 24/2000.
Pe de altă parte, dispozițiile art.47 din Legea 50/1996 nu au fost abrogate nici prin prev.art.50 alin.2 din OUG 177/2002 deoarece aceste prevederi dispun abrogarea art.1 ind.1 din Legea nr.50/1996 respectiv drepturi referitoare la "salarizarea și alte drepturi ale magistraților și personalului asimilat". Art.47 din Legea 50/1996 nu este cuprins în cap.I secțiunea Ial egii ci într-un alt capitol, respectiv cap.V "dispoziții comune".
Dispozițiile art.47 din Legea 50/1996 nu au fost abrogate nici prin prv.art.41 lit.f din OUG nr.27/2006 deoarece și acest act normativ prin art.32 permite beneficiul dreptului complementar la sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Disp.art.47 din legea 50/1996 nu au fost abrogate nici prin art.30 lit.a din OG 8/2007, situația fiind similară cu cea expusă anterior, respectiv imposibilitatea emiterii unor ordonanțe de guvern care să abroge dispoziții cuprinse într-o lege organică.
Prin decizia nr.21 din 10.03.2008 pronunțată de ÎCCJ s-a constat cu putere interpretativă obligatorie că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația brută lunară și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001.
Cu privire la chemarea în judecată a MEF instanța de fond a apreciat că potrivit Legii 500/2002 acest minister este cel care coordonează acțiunile aflate în responsabilitatea guvernului cu privire la întregul sistem bugetar. Rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite. Nu în ultimul rând calitatea procesuală a acestui minister se justifică și prin disp.art.1 din OG 22/2002 aprobată prin Legea 288/2002 potrivit căreia executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Cu referire la actualizarea prejudiciului suferit conform indicelui de inflație instanța de fond a găsit această cerere admisibilă și făcând aplicarea dispozițiilor art.1082 și 1084 cod civil și art.161 alin.4 Codul muncii.
Apreciind asupra celor de mai sus, instanța s-a pronunțat în sensul arătat.
Împotriva sentinței civile menționate, DGFP M în nume propriu și pentru Ministerul Finanțelor, a înaintat în termen legal recurs, solicitând modificarea în tot a acesteia, rejudecarea pricinii și respingerea ca inadmisibilă a acțiunii civile înaintată de reclamanți pentru lipsa calității procesuale pasive a ministerului, cu citarea și comunicarea tuturor actelor de procedură față de minister, la sediul DGFP
În drept s- invocat motivul prev. de art.304 pct.9 coroborat cu art.304 ind.1 pr.civ. relevându-se că Ministerul Finanțelor nu are calitate procesuală pasivă în cauză, neexistând raport juridic de muncă cu reclamanții, fiind terț față de raporturile juridice existente între reclamanți și ceilalți pârâți. Rolul Ministerului Finanțelor este de a elabora bugetul de stat, pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, neavând atribuții în gestionarea instanțelor judecătorești, acest rol revenind Ministerului Justiției.
Recursul dedus judecății este nefondat, pentru considerentele ce succed:
Raportat la cele relevate prin memoriul de recurs, urmează a se analiza în condițiile art.137 pr.civ, doar excepția lipsei calității procesuale pasive Ministerului Finanțelor, care în opinia recurentului face inadmisibilă acțiunea reclamanților.
Potrivit Legii nr.500/2002 și HG nr.208/2005, Ministerul Finanțelor coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea guvernului cu privire la sistemul bugetar. De asemenea, ministerul răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
În plus, calitatea procesuală a ministerului Finanțelor rezidă și din dispozițiile art.1 din OG nr.22/2002, potrivit cărora executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în baza unor hotărâri judecătorești irevocabile, se realizează din sume aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Trebuie specificat și faptul că, drepturile salariale solicitate de reclamanți nu pot fi plătite decât după aprobarea dată de Ministerul Finanțelor, împreună cu ceilalți pârâți, aceștia fiind obligați concomitent de lege să aprobe sumele datorate.
În contextul menționat, nu se poate susține că Ministerul Finanțelor nu are calitate procesuală pasivă în cauză, sens în care orice hotărâre judecătorească de genul celei din speță ar fi inexecutabilă. De asemenea, DGFP M are calitate procesuală pasivă în cauză, tot în baza textelor de lege menționate, în condițiile în care realizează în teritoriu politica bugetară a ministerului.
Față de cele ce preced, nefiind incident motivul prev. de art.304 pct.9 pr.civ, iar curtea nereținând din oficiu motive de casare de ordine publică, urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge ca nefondat recursul declarat de M cu sediul în Tg-M, str.-.- nr.1-3, județul M, în nume propriu și în numele Ministerului Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr.1139 din 11 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Harghita, în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată, azi, 5 mai 2009, în ședință publică.
PRESEDINTE JUDECĂTORI: Nemenționat
ptr., fiind
plecată în concediu,semnează
președintele instanței
-
GREFIER
ptr . ,fiind
plecată în concediu,semnează
prim grefier
Red.
Tehnored.
2 exp.
08.07.2009
Jud.fond: -
Asist.jud.-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
