Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 8981/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 8981
Ședința publică de la 16 Octombrie 2008
PREȘEDINTE: Tamara Carmen Bunoiu
JUDECĂTOR 2: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 3: Sorin
Grefier
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1373 din 16 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN M, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurentul reclamant, reprezentat de avocat și intimatul pârât INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN M, reprezentat de consilier juridic.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care;
Consilier juridic, pentru intimatul pârât INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN M, a depus la dosar întâmpinare, comunicând un exemplar de pe aceasta apărătorului recurentului reclamant.
Avocat, pentru recurentul reclamant, a precizat că nu solicită termen pentru a lua cunoștință de întâmpinarea comunicată la termenul de astăzi.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurentul reclamant, a pus concluzii de admiterea recursului, potrivit motivelor formulate în scris și susținute oral, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii în totalitate a cererii prin omologarea raportului de expertiză efectuat în cauză. A precizat că din raportul de expertiză efectuat rezultă că reclamantul nu a efectuat în totalitate concediul de odihnă și nu a primit nicio sumă de bani în acest sens. Expertul a stabilit concediul de odihnă neefectuat, stabilind, totodată și drepturile salariale ce i se cuvin reclamantului pentru neefectuarea concediului de odihnă; cu cheltuieli de judecată.
Consilier juridic, pentru intimatul pârât INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN M, a pus concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică. A precizat că, într-adevăr, reclamantul nu a efectuat concediul de odihnă și nu a fost plătit în acest sens.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr- reclamantul a chemat în judecată, în calitate de pârât Inspectoratul Școlar Județean M pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat la plata, pentru o perioadă de 3 ani anteriori introducerii acțiuni, a drepturilor salariale reprezentând: diferențele la sporul de vechime calculat la salariul de bază ( ca ultim salariu de bază după calcularea și adăugarea celorlalte sporuri "în scară", în sistemul spor la spor ), calcularea sumelor corespunzătoare celui de al-13-lea salariu, care se modifică prin recalcularea celorlalte drepturi bănești. De asemenea a solicitat obligarea pârâtului la acordarea compensării în bani a concediului de odihnă neefectuat în ultimul trei ani, recalcularea drepturilor bănești acordate prin OUG nr. 17/2006 și acordarea diferențelor rezultate, actualizarea acestor sume până la plata lor efectivă, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii a precizat că, îndeplinește funcția de inspector școlar în cadrul pârâtului Inspectoratul Școlar Județean M, iar în perioada menționată mai sus, nu i-au fost acordate corect drepturile salariale.
A arătat că din cele 160 zile de CO la care avea dreptul, în această perioadă, nu a efectuat decât 78, și au rămas neefectuate 82 zile de CO, pentru care solicită compensarea în bani, deoarece datorită multitudinilor sarcinilor de serviciu, nu a avut timp să le efectueze și că sporurile de care beneficiază nu au fost calculate în sistemul spor la spor.
În susținerea celor arătate a depus la dosar: adeverința nr. 3595/08.04.2008, copie după carnetul de muncă și adeverința nr. 5047/15.05.2008 emisă de Ministerul Educației și Cercetării -
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii, motivând că drepturile salariale ale reclamantului au fost calculate corect.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri și expertiză contabilă efectuată de către expertul contabil.
Prin sentința nr.1373 din 16 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în Tr.S,- -8.1.3, jud.M împotriva pârâtului Inspectoratul Școlar Județean M, cu sediul în Tr.S,-, jud.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantului diferențe salariale pentru perioada iunie 2005 - mai 2008 în sumă de 2.506 lei, brută, neactualizată în raport de inflație și 1.200 lei cheltuieli de judecată.
S-a reținut că reclamantul îndeplinește funcția de inspector școlar în cadrul pârâtului Inspectoratului Școlar Județean M, din data de 20.06.2005, așa cum reiese din contractul de management educațional ( filele 31-33 la dosar ) și din copia carnetului de muncă
S-a arătat că potrivit dispozițiilor art.48 alin.1 din Legea nr.128/1997, salariul personalului didactic se compune din salariul de bază, stabilit conform legii, și o parte variabilă constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare.
Art.49 al aceluiași act normativ stabilește salarizarea personalului didactic de predare din învățământul pre-universitar, în raport de anumiți factori expres și limitativ enumerați: funcția și norma didactică, nivelului studiilor cerute pentru ocuparea funcției didactice, vechimea în învățământ, gradul didactic.
Legea nr.128/1997 prevede toate categoriile de sporuri și indemnizații ce se acordă cadrelor didactice: gradație de merit, spor pentru suprasolicitare neuropsihică, spor de stabilitate, salariu de merit, spor de vechime, indemnizația acordată cadrului didactic ce îndeplinește funcția de diriginte, învățător, institutor, educatoare,indemnizație de conducere, toate acestea reprezentând procent din salariul de bază și care se includ în salariul de bază, toate aceste sporuri având aplicabilitate în speță.
Din cuprinsul textelor legale enunțate se deduce, în acord cu conceptul general de salariu din dreptul muncii, că elementele sistemului de salarizare sunt pe de o parte, salariul de bază, care constituie elementul principal al salariului, iar pe de altă parte, sporurile, adaosurile la salariul de bază, care reprezintă elemente accesorii ale salariului.
În raport de reglementările art.155 Codul Muncii și de reglementările speciale ale art.48 din Legea nr.128/1997, rezultă că, inițial un cadru didactic beneficiază pentru munca depusă de un salariu de bază, care corespunde salariului de bază al funcției didactice.
La salariul de bază format din salariul de bază al funcției didactice și indemnizația de conducere (când este cazul) pentru care legea prevede calculul la salariul funcției de bază și includerea în salariul de bază, se calculează următoarele sporuri: spor de stabilitate, spor de suprasolicitare neuropsihică, salariul de merit, indemnizația acordată personalului didactic de predare care îndeplinește funcția de diriginte, învățător, institutor, educatoare, sporuri care se includ în salariul de bază succesiv pe măsura obținerii acestora, fiecare spor la salariul de bază constituie la rândul său baza de calcul pentru sporul următor.
Sporul de vechime, se calculează, conform prevederilor exprese ale legii, la salariul de bază, salariu rezultat în urma aplicării sporurilor în scară la salariul de bază al funcției didactice.
Conform raportului de expertiză întocmit de exp. contabil, rezultă că reclamantului nu i s-au calculat corect drepturile salariale aferente perioadei iunie 2005 - mai 2008. De asemenea reiese că pe perioada octombrie 2001- octombrie 2004, nu au fost acordate reclamantului diferențele de drepturi salariale conform OUG nr.17/2006, deoarece acesta nu a lucrat în cadrul M, în perioada menționată.
Reclamantul a precizat că solicită drepturile bănești stabilite prin suplimentul la raportul de expertiză.
Referitor la petitul prin care reclamantul solicită compensării în bani a concediului de odihnă neefectuat, instanța îl constată neîntemeiat deoarece potrivit art. 141 CM concediul de odihnă se efectuează în fiecare an, iar compensarea în bani a acestuia este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă, ori în speța dedusă judecății reclamantul se află în raporturi de muncă cu pârâtul. Mai mult, reclamantul nu a făcut dovada că nu a primit indemnizația de Co, integral.
Față de cele arătate mai sus, în raport expertiza contabilă la care pârâtul nu a formulat obiecțiuni, instanța constată că reclamantului i se cuvine, pentru perioada iunie 2005 - mai 2008, suma 2.506 lei - compusă din salariul funcției didactice, indemnizația de conducere(40%), gradația de merit( 25%), spor de vechime(25%, al 13-lea salariu), reprezentând diferențe drepturi salariale brute - neactualizate în acest sens pârâtul va fi obligat la plata acestei sume.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs reclamantul apreciind hotărârea instanței de fond ca netemeinică și nelegală, determinată de o greșită interpretare a probatoriului administrat.
Astfel, deși probele dosarului, expertiza efectuată, arată recurentul, fac dovada neefectuării zilelor de concediu de odihnă, precum și a neplății acestora, instanța de fond, contrar acestor probe nu a cordat drepturile salariale cuvenite, reținând că nu s-a făcut dovada neplății, angajatorul fiind cel care avea această sarcină.
Analizând motivele de recurs invocate cât și hotărârea instanței de fond se constată că recursul este fondat, astfel încât în temeiul art. 304 pct. 9 rap.la art. 312 cod pr.civ. urmează a admite, va modifica hotărârea primei instanțe în sensul că va obliga pârâtul și la plata sumei de 11.560 lei cu titlu de drepturi bănești, menținând restul dispozițiilor sentinței.
Se constată că probele administrate în cauză, adeverințele depuse de angajator fila 24, 31 și urm. dosar de fond, precum și expertiza contabilă efectuată în cauză, fac dovada neefectuării concediului de odihnă de către reclamant în perioada anilor 2004 - 2007, în anul școlar 2004 - 2005 fiind neefectuate un număr de 46 de zile concediu de odihnă, în anul școlar 2005 - 2006 - 33 de zile, iar în anul școlar 2006 - 2007 un număr de 36 de zile concediu de odihnă.
Deși probele dosarului arată că aceste zile de concediu nu s-au efectuat și nu a fost plătită contravaloarea lor, în absența oricărei alte probe din partea angajatorului care să dovedească contrariul, instanța de fond numai prin aprecierea eronată a probatoriului și a dispozițiilor legale incidente a respins cererea de plată a contravalorii zilelor de concediu.
Constatând astfel, față de dispozițiile art. 141 Codul Muncii că reclamantului i se cuvine plata contravalorii zilelor de concediu de odihnă neefectuat, urmează a se modifica hotărârea primei instanțe în sensul celor arătate mai sus, în sensul acordării alături de celelalte drepturi, recunoscute de către instanța de fond, și a indemnizației pentru concediul de odihnă, suma totală ridicându-se la cifra de 11560 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1373 din 16 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN M,
Modifică sentința civilă în sensul că dispune obligarea pârâtului către reclamant la plata sumei de 11560 lei cu titlu de drepturi bănești.
Menține restul dispozițiilor sentinței civile.
Obligă pârâtul către reclamant la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Octombrie 2008
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.-
Tehn.2 ex.12.11.2008
Fl.
Președinte:Tamara Carmen BunoiuJudecători:Tamara Carmen Bunoiu, Cristina Raicea, Sorin
