Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 90/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 90/
Ședința publică din 28 ianuarie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul Municipiul Tg.M, reprezentat prin primar, cu sediul în Tg.M, P-ța - nr.3, împotriva sentinței civile nr.1639 din 1 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reprezentantul reclamantului intimat, av., lipsă fiind pârâtul recurent Municipiul Tg.M prin primar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul a fost declarat și motivat în termen, fiind scutit de taxă judiciară de timbru.
Reprezentantul reclamantului intimat depune chitanța privind plata onorariului avocațial, declarând că nu are cereri de formulat.
Neformulându-se cereri, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantului intimat solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică, pentru considerentele expuse în întâmpinare, cu obligarea pârâtului recurent la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.1639 din 1 octombrie 2008, Tribunalul Mureșa admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Tg-M; a obligat pârâtul la plata în favoarea reclamantului a indemnizației de dispozitiv, în cuantum de 25% din salariul de bază al reclamantului, cuvenite începând cu data de 10.05.2005 și în continuare, pe toată durata în care reclamantul este încadrat în muncă la Primăria Municipiului Tg-M, până la schimbarea condițiilor legale de acordare a acestei indemnizați; sumele mai sus menționate cuvenite reclamantului vor fi actualizate în funcție de rata inflației, calculată de la data scadenței lunare a fiecărei indemnizații și până la data executării efective a debitului: a obligat pârâtul la plata în favoarea reclamantului a sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit art.13 din Legea nr.138/1999, cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază. Conform art.1 din Legea nr.138/1999, dispozițiile prezentei legi se aplică personalului militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului d e Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului Român de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Ministerul Justiției.
În temeiul art.9 alin.4 din OUG nr.63/2003 Ministrul Administrației și Internelor a emis Ordinul nr.496/28.07.2003, prin care a fost completat Ordinul MI nr.275/2002, în sensul introducerii pct.9.2, având conținutul "Indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice".
Ordinul nr.496/28.07.2003 Ministrul Administrației și Internelor este un act administrativ și se bucură de prezumția de legalitate atâta timp cât nu este anulat de către instanța de contencios administrativ competentă sau nu se admite excepția de nelegalitate a acestui ordin, în conformitate cu art.4 din Legea nr.554/2004, pe motiv că nu ar îndeplini condiția de validitate constând în publicarea sa în Monitorul Oficial. Astfel, în baza prezumției de legalitate, instanța urmează să facă aplicarea acestuia act administrativ cu caracter normativ.
Prima instanță a apreciat că această completare (adusă prin Ordinul nr.496/28.07.2003) îl vizează și pe reclamant, care își desfășoară activitatea, ca personal civil (în sensul dat de art.13 pct.1 din Ordinul MI nr.275/2002) în cadrul administrației publice locale.
Este evident că prin Ordinul nr.496/28.07.2003 Ministrul Administrației și Internelor s-a urmărit ca în rândul personalului care beneficiază de indemnizația de dispozitiv (astfel cum s-a stabilit prin Legea nr.138/1999) să fie cuprins și personalul civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice. Prin această măsură s-a reușit înlăturarea discrepanțelor în ceea ce privește drepturile de natură salarială acordate personalului aflat în subordinea și/sau coordonarea instituțiilor prevăzute de art.1 din Legea nr.138/1999, asigurându-se astfel egalitatea de tratament salarial a personalului din cadrul aceleiași autorități.
Față de aspectul că pârâtul nu a făcut, în condițiile impuse de art.163 din Codul muncii, dovada achitării în favoarea reclamantului a indemnizației de dispozitiv pentru perioada în litigiu, instanța a apreciat că acțiunea este întemeiată.
Cu privire la cererea reclamantului de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, în sumă de 2500 lei, instanța consideră că se cuvine aplicarea dispozițiilor art.274 alin.3 pr.civ. apreciind că suma solicitată este prea mare față de valoarea pricinii.
Având în vedere cele de mai sus, prima instanță s-a pronunțat în sensul arătat.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Municipiul Tg-M, prin primar.
Recurentul a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și respingerea cererii formulate de reclamant.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că reclamantul este angajat al Serviciului Public de Utilități Municipale având funcția de paznic la Cimitirul Municipal din de
În activitatea desfășurată reclamantul nu emite acte cu caracter administrativ astfel că Ordinul 496/2003 al MI nu îl vizează.
Reclamantul intimat a formulat întâmpinare arătând că Serviciul Public de Utilități Municipale se află, în subordinea Municipiului Tg-M al cărui ordonator de credite este Primarul. Astfel fiind, reclamantul intimat a apreciat că trebuie să beneficieze de prevederile Legii 138/1999 precum și de prevederile Ordinului 496/2003.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate de recurent, curtea apreciază că recursul este întemeiat pentru următoarele considerente:
Reclamantul, este angajat al Primăriei Municipiului Tg-M potrivit înscrierilor din carnetul de muncă din data de 04.10.2004 în calitate de paznic (filele 43-45 din dosar). Potrivit susținerilor recurentului reclamantul își desfășoară activitatea în cadrul Serviciului Public de Utilități Municipale efectuând paza la Cimitirul Municipal din de
Raportat la atribuțiile de serviciu ale reclamantului prima instanță a apreciat în mod greșit că acesta este vizat de ordinul MI 275/2002 completat cu Ordinul MI 496/28.07.2003.
În acest sens curtea reține că reclamantul prin atribuțiile specifice funcției sale nu a desfășurat și nu desfășoarăactivități în domeniul administrațieipublice.
Potrivit pct.9.2 din Ordinul 496/2003 "indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice".
Cu alte cuvinte, ordinul sus citat presupune acordarea indemnizației de dispozitiv în situația îndeplinirii cumulative a două condiții și anume: calitatea de personal contractual și cea de a doua, desfășurarea activității în domeniul administrației publice. Cum în ceea ce îl privește pe reclamant cea de a doua condiție nu este îndeplinită, curtea apreciază că pretențiile acestuia sunt neîntemeiate.
Calitatea de persoană ce desfășoară activitate în domeniul administrației publice nu poate fi confundată cu calitatea angajatorului respectiv, de organ al administrației publice cu alte cuvinte, determinarea calității de persoană îndreptățită, prin prisma Ordinului 496/2003, trebuie analizată exclusiv prin prisma atribuțiilor efectiv exercitate în domeniul administrației publice, respectiv specifice acestui domeniu în sensul legii.
Având în vedre cele de mai sus instanța va admite recursul declarat de pârâtul Municipiul Tg-M împotriva sentinței civile 1639 din 1 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Mureș, va modifica în tot hotărârea atacată și va respinge acțiunea formulată de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul pârâtului Municipiul Tg-M, prin Primar, cu sediul în Tg-M, P-ța - nr.3, împotriva sentinței civile nr.1639 din 1 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
Modifică în tot hotărârea atacată.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în Tg-M,-,.11, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Tg-
IREVOCABILĂ.
Pronunțată azi, 28 ianuarie 2009, în ședință publică.
PRESEDINTE JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER
Red.
Tehnored.
2 exp.
02.03.2009.
Jud.fond:-
Asist.jud.-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
