Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 956/2010. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 956

Ședința publică de la 09 Februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: - -

JUDECĂTOR 1: Marin Panduru

JUDECĂTOR 2: Ioana Moțățăianu

Grefier: - -

Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanții, A, A, G, G, împotriva sentinței civile nr.3516/22.10.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți GRUP ȘCOLAR DE TRANSPORTURI AUTO " ", CONSILIUL LOCAL TG J, având ca obiect "drepturi bănești".

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că, recursul este declarat și motivat în termenul legal, după care, apreciindu-se cauza în stare judecată, s-a trecut la soluționare.

CURTEA

Asupra recursului de față.

Tribunalul Gorj prin sentința nr. 3516 de la 22 octombrie 2009 respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocata de intimata Consiliul Local Tg-

A respins acțiunea formulată reclamanții, A G, împotriva pârâților Grup Școlar de Transporturi Auto, Tg- si Consiliul Local Tg-

Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut următoarele:

Referitor la excepția lipsei calității procesuale passive invocate de pârâtul Consiliul Local Tg-J a fost respinsa cu motivarea ca pârâtul are calitatea de ordonator de credite.

Reclamanții sunt salariați la Grup Scolar de Transporturi Auto,

Potrivit dispozițiilor art.1 alin.2 din nr.OUG146/2007 primele de concediu pe perioada 2001-2008 căror plată a fost suspendată prin legile bugetului de stat trebuiau acordate pe lângă categoriile de personal nominalizat expres,și altor categorii de personal care beneficiază de prima de concediu de odihnă în baza legilor speciale".

Potrivit dispozițiilor art.50 alin.12 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic se prevede că "personalul didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă".

Se poate observa că legea specială face referire la premii și alte drepturi prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă, iar prevederile nr.OUG146/2007 se aplică funcționarilor publici, funcționarilor publici cu statut special, personalului auxiliar din sistemul justiției, membrilor corpului diplomatic și consular al României, precum și altor categorii de personal care beneficiază de prima de concediu de odihnă în baza legilor speciale.

Coroborând dispozițiile legale invocate mai sus, instanța reține că, pentru categoria profesională a cadrelor didactice, nu sunt îndeplinite condițiile de acordare a primei de vacanță întrucât legea specială la care face trimitere nr.OUG146/2007 în situația altor categorii de personal care beneficiază de prima de concediu, în speță statutul cadrelor didactice, nu prevăd expres sintagma "primă de vacanță", ci face vorbire de premii și alte drepturi, fără a enumera aceste drepturi.

În plus, conform dispozițiilor art.50 alin.12 din Legea nr.128/1997, premiile și alte drepturi cuvenite personalului didactic trebuie prevăzute concomitent în lege și în contractul colectiv de muncă al respectivei categorii profesionale, condiție care nu este îndeplinită în situația cadrelor didactice.

In baza art.274 Cod pr.civilă a fost respinsă acțiunea privind cheltuielile de judecata.

Având în vedere considerentele expuse mai sus și dispozițiile legale invocate, instanța a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamanții criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

ÎN motivarea recursului au arătat că în mod greșit instanța de fond a reținut că pentru categoria profesională a cadrelor didactice, nu sunt îndeplinite condițiile de acordare a primei de vacanță, întrucât statutul cadrelor didactice nu prevăd expres sintagma primă de vacanță, ci face vorbiore de premii și alte drepturi fără a enumera aceste drepturi.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 50 (12) din Legea nr. 128/1997, ersonalul p. didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă.

Contractele colective de muncă unice la nivel național din perioada invocată de reclamant au prevăzut posibilitatea ca partenerii sociali care negociază contracte colective de muncă să includă în acestea dreptul salariaților la o primă de vacanță, însă numai în funcție de posibilitățile economico-financiare ale unității.

Pentru ca dreptul la primă de vacanță să se nască, el trebuie în mod necesar să fie negociat expres la nivel inferior.

În ceea ce privește prevederile din contractele colective de muncă la nivel de învățământ, dispozițiile art. 37 lit. stabilesc că părțile contractante au convenit ca personalul din învățământ să beneficieze de "o primă de vacanță din venituri proprii, în condițiile legii odată cu indemnizația de concediu".

La negocierea acestei clauze, partenerii sociali au negociat posibilitatea de a fi acordată în viitor o asemenea primă de vacanță, în condițiile în care dreptul va face obiectul unei reglementări legale.

În ceea ce privește dispozițiile din art. 36 lit. g din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ preuniversitar și acestea prevăd posibilitatea acordării primei de vacanță, vocația salariaților de a beneficia de acesta în condițiile existenței veniturilor proprii. Nu a fost reglementat pe cale convențională un drept pur și simplu în favoarea salariaților, ci un drept condiționat de existența unor venituri proprii.

În consecință, criticile recurentului privind existența unui drept câștigat sau referitoare la îngrădirea dreptului la negocieri colective și caracterului obligatoriu al convențiilor colective sunt nefondate, de vreme ce chiar textele negociate ale convențiilor colective invocate în cauză prevăd doar vocația personalului din învățământ la prime de vacanță, în anumite condiții care în cauza de față nu au fost îndeplinite.

În ce privește lipsa rolului activ al instanței de fond, critica recurentului este de asemenea nefondată, întrucât la dosar au fost depuse toate înscrisurile probatorii.

Pentru considerentele expuse anterior, Curtea apreciază recursul ca fiind nefondat și, în baza art. 312 din Codul d e procedură civilă, urmează să îl respingă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul de reclamanții, A, A, G, G, împotriva sentinței civile nr.3516/22.10.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți GRUP ȘCOLAR DE TRANSPORTURI AUTO " ", CONSILIUL LOCAL TG

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 09 Februarie 2010.

PREȘEDINTE: Marin Panduru

- -

JUDECĂTOR 2: Ioana Moțățăianu

- -

JUDECĂTOR 3: Camelia Șelea

- -

Grefier,

- -

17.02.2010

Red.jud.-

2 ex/AS

Președinte:Marin Panduru
Judecători:Marin Panduru, Ioana Moțățăianu, Camelia Șelea

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 956/2010. Curtea de Apel Craiova