Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 9866/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 9866

Ședința publică de la 05 2008

Complet constituit din:

PREȘEDINTE: Marin Covei

JUDECĂTOR 2: Mihaela Mitrancă

JUDECĂTOR 3: Daniela Vijloi

Grefier: - -

Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta SC SA - Membru Grup împotriva sentinței civile nr. 3737 din 27 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru intimata-reclamantă avocat ales, cu împuternicire la dosar, lipsă fiind părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează că recursul este declarat și motivat în termen legal, prin serviciul registratură recurenta-pârâtă a depus concluzii scrise, iar intimata-reclamantă - întâmpinare (2 exemplare).

Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul pe fondul recursului.

Avocat pentru intimata-reclamantă pune concluzii de respingere a recursului și menținere a sentinței atacate drept temeinică și legală potrivit întâmpinării.

CURTEA:

Asupra recursului de față:

Prin sentința civilă nr.3737/27 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr- a fost respinsă excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtă.

A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta, domiciliată în F,-, județul D și obligată pârâta SC S A, cu sediul în B, lor, nr. 239, Sector. 1 la plata drepturilor bănești reprezentând suplimentările salariale corespunzătoare sărbătorilor de C pe anii 2005, 2006, precum și a celor de paște pe anii 2005, 2006, calculate la nivelul salariului de bază mediu la nivelul societății și indexate în raport de indicele de inflație de la data nașterii până la data plății efective.

Pârâta a fost obligată și la plata sumei de 100 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.

Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că reclamantaestesalariata societății.

Potrivit art. 168 al. 1 din Contractul colectiv de muncă la nivelul SA pe anul 2004 cu ocazia sărbătorilor de Paște si C salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SC service SA. Cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor si beneficiarilor."

Prin alin. 2 s-a menționat ca,pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 vor fi introduse in salariul de baza al fiecărui salariat, conform modalității si in condițiile negociate cu ".

Contractul colectiv de munca la nivel de unitate pe anul 2005 menține textului alin. 1 al art. 168, aducând o modificare de conținut alin. 2, in sensul consemnării că,în anul 2003 suplimentările salariale de la alineatul 1 al prezentului articol au fost introduse in salariul de baza al fiecărui salariat.

Același text se regăsește, in ultima formă menționată, in Contractul colectiv de muncă pe anul 2006.

De asemenea, pentru anul 2007, textul păstrează același conținut că in contractele precedente.

Actul adițional la Contractul colectiv de munca al A nr. 8080/23.05.2000, înregistrat la B sub nr. 2643/11.05.2005, a conferit art. 168 alin. 2 forma menționată in CCM la nivelul anului 2005.

Prin adresa Comisiei Paritare din 06.11.2007 se arata ca,părțile semnatare confirmă faptul că, în redactarea art. 168 alin. 1 si 2, la momentul negocierilor colective voința comună a părților a fost aceea ca începând cu anul 2003 primele de Paște si de C să fie introduse în salariile de bază ale fiecărui angajat service.

De asemenea, prin,Nota asupra precizării situației primelor de Paște și C prevăzute în art. 168 din CCM al ", datată 31.08.2007 și semnata de reprezentanți ai patronatului și federației sindicale, se da o interpretare textului in discuție,potrivit voinței părților la semnarea contractului".

A mai reținut tribunalul în considerentele sentinței că, acțiunea este întemeiată doar pentru drepturile bănești solicitate pe perioada 2005 - 2006, întrucât potrivit mențiunilor din carnetul de muncă al reclamantei, raporturile de muncă dintre părți au încetat la data de 01.01.2007, astfel că pentru anul 2007 pârâta nu are nici o obligație salarială, cu acest titlu față de reclamantă.

Instanța a respins excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de pârâtă cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor art. 283 alin.1 lit.e din Codul Muncii, motivând că, în cauză, sunt aplicabile prevederile art.283 alin.1 lit.c din Codul Muncii, care stipulează termenul se 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat.

La data de 12 iunie 2008 reclamanta a solicita instanței îndreptarea erorii, strecurată în dispozitivul aceste sentințe, în sensul de a fi obligată pârâta la plata drepturilor bănești reprezentând suplimentări salariale de Paști și C, aferente anului 2007.

Prin sentința nr. 4530/04.2008, Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, a respins cererea reținând că, în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 281, ind. 2 Cod procedură civilă, deoarece instanța nu a omis să se pronunțe asupra unui capătului de cerere privind suplimentările salariale aferente și Cului 2007, iar împrejurarea ca ulterior soluționării cauzei reclamanta prezintă acte care infirmă încetarea contractului individual de muncă, este irelevantă pentru instanța de fond.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal și motivat pârâta SC SA, întemeiat pe dispoz.art.299, 3021, art.303 alin.1 și art.3041pr.civ. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând în esență că instanța de fond a rezolvat fundamental greșit cererea introductivă, că Tribunalul nu a judecat pricina și s-a înțeles greșit ceea ce semnifică conceptual includerea în salariul de bază a sporurilor și adaosurilor.

Nu s-a ținut cont de apărarea diferită a, care nu a susținut teza includerii permanente, aceasta s-a petrecut în martie 2003, și are în drept valoarea uneinovații, prima din element, situat în afara salariului de bază, devine componentă în structura sa.

Nu au fost luate în considerare înscrisuri cu o greutate probațională incontestabilă - adrese ale Direcției Politici a Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, care arată ce înseamnă includerea primelor în salariul de bază.

Legal citat, intimatul nu a depus întâmpinare la dosar.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, în conformitate cu dispoz.art.3041pr.civ. Curtea apreciază recursul ca fiind nefondat și urmează să îl respingă, pentru următoarele considerente:

Critica recurentei cu privire la soluționarea greșită a cererii introductive nu poate fi reținută, câtă vreme instanța de fond a soluționat legal și temeinic cauza, în condițiile în care hotărârea instanței cuprinde motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază, potrivit art. 261 din Codul d e procedură civilă, fiind expus raționamentul care a stat la baza soluției pronunțate. Art. 304 din Codul d e procedură civilă, reglementează în mod expres și limitativ motivele de modificare sau de casare a unei hotărâri, iar lipsa unui anumit stil de redactare neregăsindu-se definită printre motivele prevăzute la art. 304 pct. 1-9 din Codul d e procedură civilă.

Nu poate fi primită nici critica referitoare la faptul că prima instanță a reținut greșit ceea ce semnifică conceptual, includerea în salariul de bază a sporurilor, și că a înlăturat pe cale de consecință apărarea pârâtei și anume că primele de C și de Paști, din element situat în afara salariului de bază a devenit componentă în structura sa, câtă vreme Tribunalul a reținut în mod corect că, din înscrisurile depuse de societatea pârâtă, reiese că a avut loc o reinterpretare a clauzei cuprinse în art.168 alin.1 și 2 din CCM la nivel de unitate, realizată după momentul încetării efectelor fiecărui contract colectiv anual, și în totală contradicție cu textul neechivoc al prevederii.

Instanța de fond a respectat principiul contradictorialității în administrarea probatoriului, pe care l-a analizat corect raportat la textele de lege aplicabile în speță, iar înscrisurile invocate de recurentă, respectiv adrese ale Direcției Politici a Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, aflate la dosarul de fond, nu sunt de natură să schimbe conținutul contractului colectiv de muncă, care reprezintă legea părților, astfel că au fost înlăturate întemeiat.

Curtea constată neîntemeiată critica recurentei cu privire la faptul că instanța de fond în mod incorect nu a observat intervenția în cauză anovației, ca modalitate de executare a obligației angajatorului de plată a primelor de C și de Paști, prin includerea lor în anul 2003 în salariul de bază, întrucât novația este o modalitate de transformare a obligațiilor. Prin novație se transformă o obligație veche în una nouă, transformarea implicând stingerea obligației vechi și înlocuirea ei cu una nouă.

Rezultă cănovație este o convențieprin care, părțile unui raport juridic obligațional, de comun acord, sting o obligație existentă, înlocuind-o cu o nouă obligație, astfel că nu se poate vorbi de executarea obligației de plată a primelor, prin includerea acestora în salariul de bază, întrucât novația este o modalitate de transformare, iar nu de stingere a unei obligații de plată.

Instanța de fond în mod corect a constatat că dreptul material la acțiune nu este prescris și, interpretând prevederile art.168 alin.1 din CCM la nivel de unitate, pentru anul 2004, menținute prin contractele colective de muncă pe anii 2005, 2006, 2007, reținut că salariații urmau să beneficieze de primele de Paști și de C, sub forma unor suplimentări salariale.

2 al aceluiași articol, în redactarea reținută prin CCM aferent anului 2004, reține că pentru anul 2003 aceste prime urmau a se regăsi în salariul de bază.

O asemenea clauză, privind includerea respectivelor suplimentări în salariul de bază, nu s-a mai regăsit în CCM aferent anilor 2004, 2005, 2006 ori 2007, instanța de fond a apreciat corect inaplicabilitatea sa pentru perioada indicată, fiind vizat exclusiv anul 2003.

Potrivit art. 168 alin.1 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul unității în perioada 2003-2007,

(1) Cu ocazia sărbătorilor de Paști și C salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe Cu minimum 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor

În urma negocierilor anuale ale contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, textul art. 168 alin. 2 fost modificat astfel:

"Pentru anul 2003 suplimentările de la alin. 1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu " (redactare în vigoare pentru anul 2003 și 2004).

În contractul colectiv de muncă valabil pentru anul 2005, redactarea art. 168 alin. 2 fost modificată astfel:

"În anul 2003 suplimentările salariale de la alin. 1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".

Aceeași redactare se regăsește și in contractele colective de muncă din anii 2006 și 2007.

Se constată astfel că, deși au fost negociate anual clauzele cuprinse în art. 168, părțile semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivelul SNP au înțeles să păstreze pentru salariați în continuare beneficiul suplimentărilor salariale prev. de al. 1 art. 168 din contractul colectiv de muncă, dreptul consacrat prin această clauză rămânând în ființă și pentru perioada anului 2004-2007.

Prin adresa Comisiei paritare din 18 iunie 2007, se arată că părțile semnatare confirmă faptul că în redactarea art. 168 al. 1 și 2, la momentul negocierii colective, voința comună a părților a fost aceea că începând cu anul 2003, primele de Paști și de C să fie introduse în salariile de bază ale fiecărui angajat, iar prin "Nota asupra precizării situației primelor de Paști și de C prev. în art. 168 din CONTRACTULUI COLECTIV DE MUNCĂ al SA" din data de 31.08.2007 și semnată de reprezentanți ai Patronatului și ai Federației Sindicale se dă o interpretare textului în discuție potrivit voinței părților la semnarea contractului.

Chiar dacă Nota Comisiei Paritare ar fi apreciată ca o modificare a dispozițiilor contractului colectiv de muncă, se constată că printr-o interpretare ulterioară, recurenta recunoaște că suplimentările salariale trebuiau incluse în salariul de bază al salariaților și ulterior anului 2003, însă nu a făcut dovada că aceste drepturi salariale care se raportează la salariul de bază mediu pe SNP au fost achitate salariaților.

Nu se menționează în interpretarea consemnată în Nota Comisiei Paritare faptul că dreptul prevăzut de art. 168 alin. 1 s-a stins începând cu anul 2004 și nici nu putea fi făcută o astfel de mențiune, de vreme ce, la negocierile anuale ulterioare anului 2003 textul art. 168 alin. 1 din contractul colectiv de muncă a fost menținut în cuprinsul contractului, fără modificări.

Totodată se constată că adresa Comisiei Paritare din 18 iunie 2007 cuprinde o interpretare a clauzelor art.168 alin.1 și 2 CCM la nivel de unitate, realizată după momentul încetării efectelor contractelor colective anule aferente anilor 2004, 2005, 2006, 2007, împrejurare ce contravine prevederilor art.31 din Lg.130/1999, care arată că pot fi modificate clauzelor contractului colectiv de muncă, ori de câte ori părțile convin acest lucru, în considerarea naturii juridice bilaterale a contractului, dar doar pe parcursul executării lui.

În cauza de față, reclamantul a solicitat plata unor drepturi salariale.

Potrivit art. 163 din Codul muncii, "plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit".

Recurenta-pârâtă nu a depus actele primare privind situația plății salariilor, respectiv state de plată și dispozițiile evidențiate în carnetele de muncă, deși sarcina probei îi revenea conform art. 287 din Codul muncii.

Recurenta a avut posibilitatea, atât pe parcursul soluționării cauzei la fond, cât și în recurs, să dovedească faptul că a achitat drepturile salariale prevăzute de art. 168 alin. 1 din contractul colectiv de muncă, însă nu a înțeles să facă această dovadă în condițiile prevăzute de art. 163 din Codul muncii, astfel că, în cauză devin aplicabile dispozițiile art. 288 din Codul muncii cu privire la sancțiunea decăderii din beneficiul probei admise.

Se constată astfel, că instanța de fond a interpretat corect dispozițiile art. 168 din Contractele colective de muncă pe anii 2004-2007, că voința reală a părților contractante a fost aceea că drepturile prevăzute la alin. 1 să fie incluse în salariile angajaților doar pentru anul 2003 și că nu s-a făcut dovada plății către salariat a drepturilor pretinse, începând cu anul 2004.

Având în vedere aceste considerente, în temeiul art.312 al.2 din Codul d e procedură civilă, Curtea urmează a respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâta SC SA - Membru Grup împotriva sentinței civile nr. 2894 din 18.04.2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-reclamantă având ca obiect drepturi bănești.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 05 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

-

Red.jud/MC/15.12.2008.

2 ex/IS/12.12.2008

Președinte:Marin Covei
Judecători:Marin Covei, Mihaela Mitrancă, Daniela Vijloi

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 9866/2008. Curtea de Apel Craiova