Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 10010/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 10010
Ședința publică de la 18 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doina Vișan
JUDECĂTOR 2: Marin Panduru
JUDECĂTOR 3: Ioana Moțățăianu
Grefier - -
**************
Pe rol judecarea acțiunii formulată de reclamanții, având ca obiect,drepturi bănești, reținută în fond spre rejudecare, în urma casării sentinței civile nr.1200/11.12.2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr- în dosarul -, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat pentru reclamanții, și și pârâta BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ SA prin consilier juridic.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, învederându-se că se află depuse la dosarul cauzei obiecțiuni la raportul de expertiză.
Avocat solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru observarea obiecțiunilor.
Curtea apreciază că obiecțiunile nu sunt concludente și pertinente cauzei le respinge.
Nemaifiind cererii de formulat, excepții de ridicat și constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părților prezente pentru a pune concluzii asupra acțiunii.
Avocat pentru reclamanți, solicită admiterea acțiunii și acordarea celor două sporuri pentru orele suplimentare efectuate peste programul normal de muncă și în zilele libere, cu cheltuieli de judecată.
Consilier juridic pentru pârâta BCR solicită admiterea în parte a acțiunii în sensul plății drepturilor salariale aferente orelor suplimentare efectuate peste durata normală de lucru conform art 17 alin 3 din Regulamentul de salarizare din CCM în perioada august 2003-august 2006.
CURTEA:
Asupra acțiunii de față:
Prin cererea înregistrată la nr - petenții, și au chemat în judecată pe pârâtele Banca Comercială Română SA-B și Banca Comercială Română SA - Sucursala O, solicitând instanței ca prin hotărârea ca se va pronunța să se dispună obligarea pârâtelor la plata sporului de 100% pentru orele suplimentare de muncă efectuate peste programul normal de muncă, sporul de 100% pentru orele de muncă efectuate în zilele libere și de sărbători legale și sporul de risc de 10%, pentru perioada 01.04.2004-31.07.2006, actualizarea acestor sume la data plății conform indicelui de inflație precum și cheltuieli de judecată.
În motivare petenții au precizat că au fost salariații BCR SA - B pe posturile de agenți de pază, calitate în care au efectuat munca în ture de câte 12 ore, iar datorită lipsei de personal au depășit norma lunară prevăzută în contractul de muncă, respectiv 168 ore/lună, pentru care au fost plătiți.
De asemenea a arătat că, în perioada menționată au lucrat și în zilele libere și în cele de sărbători legale, fără să fie plătiți suplimentar, astfel încât au considerat că li se cuvin drepturile solicitate conform prevederilor codului muncii, contractului colectiv de muncă și contractului individual de muncă.
La data de 28.05.2007 petenții și-au precizat cererea în sensul că au solicitat chemarea în judecată a BCR SA Sucursala
Prin încheierea de ședință din 26.06.2007 instanța a dispus respingerea excepției prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă ca neîntemeiată, având în vedere că, potrivit art.166 codului muncii,dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale se prescriu în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
De asemenea, instanța a constatat că nu se mai impune analizarea excepției lipsei calității procesuale pasive față de precizarea la acțiune din 28.05.2007.
Tribunalul Olt prin sentința civ. 1200/11 dec. 2007 admis în parte acțiunea cu precizarea din 28.05.2007 formulată de reclamanți și a obligat pârâta BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ - SUCURSALA B, la plata drepturilor bănești reprezentând spor pentru orele suplimentare efectuate peste programul normal de muncă, după cum urmează; - 3.694,93 lei; - 4.220,24 lei; - 3.695,64 lei; - 3.119,06 lei.
A respins capătul de cerere privind sporul de risc de 10% și sporul de 100% pentru orele efectuate în zilele de și zilele libere.
obligat pârâta la 2.900 lei cheltuieli de judecată către reclamanți.
Prin considerente s-a reținut că sporul de fidelitate în procent de 15 % a fost acordat acestora. A fost respins capătul de cerere privind sporul de risc de 10% deoarece în nici una din reglementările interne ale pârâtei și nici Legea 333/2003 nu prevăd acordarea acestora.
Cu privire la orele lucrate suplimentar au fost avute în vedere concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză.
Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanții criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate susținând că în mod eronat s-a reținut că sporurile de 100 % pentru orele suplimentare și sporul de 100 % pentru orele efectuate sâmbăta ți duminica au același temei juridic. Astfel, sporul de fidelitate apare distinct de cele două sus enumerate, așa cum este definit de CCM la nivelul BCR. Este criticată și reținerea instanței cu privire la sporul de 10 %, precum și a actualizării sumei acordate.
Pârâta prin recursul promovat a arătat că în conformitate cu reglementările în vigoare și conform planului de pază, reclamanții și-au desfășurat activitatea în două schimburi compensate cu ore libere în următoarele 30 de zile și plătite corespunzător.
Prin decizia civilă nr.4422 din 10 iunie 2008, Curtea de APEL CRAIOVAa admis recursurile declarate de reclamanții, și pârâta BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ SA, împotriva sentinței civile nr. 1200 din 11.12.2007, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosar nr-.
A casat sentința și a reținut cauza spre rejudecare pentru completare probe.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Petenții au fost salariații pârâtei BCR B pe posturile de paznici - controlori bancă, conform contractelor individuale de muncă, până în luna iunie 2006, când le-au încetat raporturile de muncă din motive neimputabile.
Potrivit art. 61 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul unității, modalitățile concrete de stabilire, aprobare și acordare a salariilor, sporurilor, primelor etc. sunt prevăzute în Anexa nr. 1 la contractul colectiv de muncă, respectiv în Regulamentul privind salarizarea personalului Băncii Comerciale Române.
Potrivit art. 35 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul unității, munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal este considerată muncă suplimentară și se compensează prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile sau prin adăugarea unui spor la salariu, dispozițiile fiind în acord cu normele legale prevăzute de art. 117-120 din Codul muncii.
Art. 35 alin. 4 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul unității stabilește că, în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia, potrivit prevederilor art. 16 alin. 3 din Regulamentul privind salarizarea personalului.
În condițiile art.14 (devenit 16) alin.3 din Regulamentul de salarizare al Băncii Comerciale Române " în care se prestează munca peste durata normală a timpului de lucru sunt ore suplimentare și se compensează cu timp liber plătit corespunzător. Dacă munca astfel prestată nu a putut fi compensată cu timp liber plătit corespunzător în următoarele 30 de zile orele suplimentare se vor retribui cum un spor după cum urmează:
-100% din salariul de bază brut dacă orele suplimentare (maxim 8 ore săptămânal) sunt efectuate în zilele lucrătoare;
-100% din salariul de bază brut pentru munca prestată suplimentar în zilelede repaus săptămânal sau în zilele în care în conformitate cu reglementările în vigoare nu se lucrează".
Se constată astfel că, prin negociere, s-a stabilit distinct sporul pentru ore suplimentare prestate în zilele lucrătoare și cel pentru orele suplimentare prestate în zilele de repaus săptămânal sau sărbători legale. Această redactare, diferențiată în funcție de zilele în care se prestează munca suplimentară, nu afectează însă valoarea sporului, acesta fiind de 100% în ambele situații.
Dispozițiile legale aplicabile pentru stabilirea salarizării pentru munca în zilele de repaus săptămânal și de sărbători legale sunt următoarele:
Pentru munca în zilele de sărbători legale, Codul muncii cuprinde următoarele dispoziții legale:
Art. 136 - Prevederile art. 134 nu se aplică în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producție sau specificului activității.
Art. 137 - (1) Salariaților care lucrează în unitățile prevăzute la art. 135, precum și la locurile de muncă prevăzute la art. 136 li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile.
(2) În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariații beneficiază, pentru munca prestată în zilele de legală, de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.
Pentru munca în zilele de repaus săptămânal, Codul muncii cuprinde următoarele dispoziții legale:
Art. 132 - (1) săptămânal se acordă în două zile consecutive, de regulă sâmbăta și duminica.
(2) În cazul în care repausul în zilele de sâmbătă și duminică ar prejudicia interesul public sau desfășurarea normală a activității, repausul săptămânal poate fi acordat și în alte zile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.
(3) În situația prevăzută la alin. (2) salariații vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă.
În cadrul negocierilor la nivelul unității,concretizate în Regulamentul de salarizare, s-a stabilit modul în care este salarizată munca prestată în zilele de repaus săptămânal sau de sărbători legale astfel:
Art.14 (devenit art. 16 după renumerotare)alin. 4 - " Munca prestată în sâmbăta liberă în ziua de duminică sau sărbători legale în cadrul schimbului stabilit potrivit graficului de lucru se plătește cu un spor de 100% din salariul brut dacă numărul total de ore lucrate depășește durata normală a timpului de muncă cu respectarea prevederilor art.14 (2) din prezentul regulament și ale art.111 (2) din Codul muncii ".
Prin urmare, se constată că alin. 3 reglementează sporul pentru orele prestate peste programul normal de lucru, iar alin. 4 reglementează sporul pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal și de sărbători legale în cadrul schimbului stabilit potrivit graficelor de lucru, ipotezele celor două texte fiind vădit diferite, astfel că cele două sporuri nu se exclud reciproc.
legale, după cum s-a arătat mai sus, stabilesc în mod diferit sporurile cuvenite la salariu: se cuvine oricărui salariat un spor pentru munca suplimentară necompensată cu timp liber corespunzător - în compensare pentru efortul suplimentar depus, un alt spor de 100% pentru munca în zilele de sărbători legale - în compensare pentru faptul că salariatul acceptă să presteze muncă în aceste zile și un alt spor (stabilit de comun acord prin contract colectiv de muncă sau contract individual de muncă) pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal - în compensare pentru faptul că salariatul nu beneficiază de timp liber în zilele de sâmbăta și duminica, zile care constituie regula pentru acordarea repausului săptămânal.
Dacă normele juridice, reprezentând reglementări minimale ale drepturilor salariaților, stabilesc distinct aceste sporuri, atunci nici angajatorul nu poate să evite acordarea acestor drepturi.
În speță, în contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul unității s-au respectat dispozițiile legale, fiind reglementate distinct aceste sporuri.
Este însă eronată interpretarea propusă de pârâtă, în sensul că pentru orele lucrate în zilele de sâmbăta și duminica și sărbători legale se cuvine reclamantului doar un spor de 100% pentru ore suplimentare, excluzând pe calea interpretării dreptul salariatului de a beneficia de celălalt spor, acela pentru munca în aceste zile de repaus sau sărbători.
Potrivit concluziilor expertizei contabile, valoarea drepturilor salariale aferente orelor suplimentare lucrate și neplătite, reprezentând spor pentru orele suplimentare efectuate peste programul normal de muncă și sporul de 100 % pentru orele efectuate în zilele de și zilele libere, este următoarea: 10.581,93 lei pentru reclamantul; 10.918 lei pentru reclamantul; 10.631,64 lei pentru reclamantul și 8461,06 lei pentru reclamantul.
În ceea ce privește sporul de risc de 10%, acesta nu se cuvine reclamanților în calitatea lor de paznici, întrucât de acest spor beneficiază alte categorii de salariați, potrivit art. 19 din anexa 1 la contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul unității. Este adevărat că art. 40 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivel național prevede un spor de 10% pentru risc și muncă în condiții periculoase, însă, la nivelul unității, prin negociere colectivă au fost stabilite în concret locurile de muncă și categoriile de salariați care se încadrează în aceste condiții, postul ocupat de reclamant neregăsindu-se între acestea.
Potrivit art.213 alin.2 va fi admisă în parte cererea de mărire onorariu expert și va obliga fiecare reclamant la plata a 100 lei reprezentând onorariu expert.
În baza art.274 pr.civ. va obliga pârâta să plătească reclamantului suma de 350 lei cheltuieli de judecată și reclamantului suma de 200 lei cheltuieli de judecată, conform înscrisurilor justificative de la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții, având ca obiect drepturi bănești, reținută în fond spre rejudecare, în urma casării sentinței civile nr.1200/11.12.2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr-.
Obligă pârâta să plătească reclamanților sumele brute, actualizate la data plății efective, reprezentând spor pentru orele suplimentare efectuate peste programul normal de muncă, și sporul de 100 % pentru orele efectuate în zilele de și zilele libere, după cum urmează: pentru - 10.581,93 lei; - 10.918 lei; - 10.631,64 lei; - 8.461,06 lei.
Respinge capătul de cerere privind sporul de risc de 10 %.
Admite în parte cererea de mărire onorariu expert și obligă fiecare reclamant la plata a 100 lei reprezentând onorariu expert.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 350 lei cheltuieli de judecată și reclamantului suma de 200 lei cheltuieli de judecată.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.-
Tehn.MC/7 ex.
Președinte:Doina VișanJudecători:Doina Vișan, Marin Panduru, Ioana Moțățăianu
