Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 1042/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ -
Dosar nr-
Complet II recurs
DECIZIA CIVILĂ NR. 1042/R/2008
Ședința publică din 18 iunie 2008
PREȘEDINTE: Aurora Popa judecător
JUDECĂTOR 2: Maria Galeș
JUDECĂTOR 3: Dana Cigan
Grefier - -
Pe rol, soluționarea recursului civil declarat de recurentul reclamant SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR S M, cu sediul în S M- ]n contradictoriu cu intimata pârâtă ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "" S M, cu sediul în S M, str.-, nr.6 împotriva sentinței civile nr. 572/D din 17 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor; având ca obiect: litigiu de muncă.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, recurentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 cod procedură civilă, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 572/D din 17 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR S M în reprezentarea membrilor de sindicat, GH., JOLANDA, St., G, împotriva pârâtei ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "" S
Din considerentele sentinței se reține că n conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. 1 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă "salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă. pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator". Aliniatul 2 al aceluiași articol dispune că "tichetele de masă se acordă în limita bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar.
Analiz ând aceste dispoziții legale s-a reținut că angajatorul nu are obligația, ci doar posibilitatea de a acorda alocația individuală de hrană sub forma tichetelor de masă. Mai mult, unitățile din sectorul bugetar - categorie din care fac parte și pârâții - pot acorda această alocație numai în limita bugetului de stat.
Analizând și prevederile legilor bugetului de stat raportat la perioada pentru care reclamanții solicită sumele ce reprezintă contravaloarea tichetelor de masă neacordate se poate constata că pretențiile acestora sunt neîntemeiate.
Astfel art. 40 alin. 4 din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004: dispune ă "în bugetele instituțiilor publice, indiferent de sistemul de finanțare. nu se pot aproba sume pentru acordarea tichetelor de masă, întrucât în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație". Aceste dispoziții au fost preluate identic în Legea bugetului de stat pe anul 2006, nr. 379/2005 art. 24.
Este adev ărat că prin Legea nr.142/1998 privind tichetele de masă s-a instituit o anumită formă de protecție socială a salariaților, însă se constată că această formă de protecție socială este, prin lege, facultativă pentru angajator, nu este garantată prin Constituție, nefiind astfel un drept constituțional, fundamental, ci doar o vocație.
Art. 41 alin. 2 din Legea fundamentală, a cărui încălcare o invocă reclamanții, dispune că "salariații au dreptul la măsuri de protecție socială. Acestea privesc securitatea și sănătatea salariaților, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale, formarea profesională, precum și alte situații specifice, stabilite de lege", în consecință, Constituția lasă la latitudinea legiuitorului acordarea altor măsuri de protecție socială și criteriile de acordare a acestora. De altfel, instanța nici nu este în drept să aprecieze dacă prin modul de reglementare a dreptului la tichete de masă se încalcă dispozițiile constituționale întrucât ar încălca atribuțiile puterii judecătorești. Eventual, reclamanții ar fi putut invoca excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor legale menționate, cu consecința soluționări acestei excepții de către Curtea Constituțională.
De altfel, și Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr.XIV/18.02.2008 dată în interesul legii, statuează din dispozițiile art.1 alin.1 din Lg.nr.142/1998 se interpretează în sensul că aceste beneficii nu reprezintă un drept, ci o vocație ce se poate realiza doar în condițiile în care angajatorul are prevăzute în buget sume cu această destinație și acordarea acestora a fost negociată prin contractele colective de muncă. Or, în cauză, nu s-au adus astfel de dovezi.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR S M în reprezentarea membrilor de sindicat, GH., JOLANDA, St., G, solicitând admiterea recursului și modificarea în totalitate a sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu conform art. 304 indice 1 Cod pr. civilă, instanța constată că este legală și temeinică astfel că în baza art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 Cod pr. civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
Criticile aduse sentinței prin motivele de recurs sunt neîntemeiate.
Corect a reținut instanța de fond că protecția socială intervenită prin Legea 142/1998, prin acordarea tichetelor de masă salariaților este facultativă pentru angajatori și nu este garantată prin Constituție, nefiind un drept fundamental și nici un drept salarial în sensul prevăzut de art. 39 din codul muncii.
Măsurile de protecție socială instituite de art. 41 alin. 2 din Constituție privesc securitatea și sănătatea salariaților, regimul de muncă al femeilor și tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale formarea profesională precum și alte situații specifice stabilite de lege.
De altfel, reclamanții în calitate de personal contractual au posibilitatea să negocieze fie prin contractul individual de muncă fie prin contractul colectiv de muncă asigurarea de către angajator a măsurilor de protecție socială prin acordarea tichetelor de masă pretinse.
Susținerile recurenților cu privire la discriminarea lor față de alți salariați bugetari prin neacordarea tichetelor de masă este nefondată întrucât Legea 142/1998 nu instituie o obligație de acordare a tichetelor de masă ci o posibilitate de acordare facultativă atât pentru angajatori cât și pentru salariații din sectorul bugetar.
De altfel, cu privire la aplicarea dispozițiilor Legii 142/1998, privind acordarea tichetelor de masă prin Decizia nr. 14/18 februarie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii s-a stabilit că " Dispozițiile art. 1 și 2 din Legea nr. 142/1998 se interpretează în sensul că alocația individuală de hrană sub forma tichetelor de masă pentru personalul contractual din cadrul instanțelor și parchetelor nu reprezintă un drept, ci o vocație, ce se poate realiza doar în condițiile în care angajatorul are prevăzut în buget sume cu această destinație și acordarea acestora a fost negociată prin contractele de muncă.
Ori, aceste dispoziții sunt obligatorii pentru instanțe potrivit art. 329 alin. 3 Cod pr. civilă, iar situația reclamanților în calitate de personal contractual în cadrul unei instituții publice Inspectoratul Școlar Județean SMe ste similară cu a personalului contractual din cadrul instanțelor și parchetelor. Deci, angajatorul nu are obligația ci doar posibilitatea de a acorda astfel de sume- fiind în sectorul bugetar în cazul de față, este de observat că nefiind prevăzute în bugetul de stat nu se pot acorda, conform Legii nr. 511/2004, respectiv Legii nr. 379/2005.
Referitor la încălcarea dispozițiilor art. 14 din Convenția privind interzicerea discriminării în mod corect a reținut instanța de fond că neacordarea tichetelor de masă funcționarilor și salariaților contractuali din sectorul bugetar nu poate fi considerată discriminare, în sensul prevăzut de textul legal mai sus invocat, în acest context fiind și practica CECDO care a apreciat în soluțiile pronunțate, că diferența de tratament devine discriminare atunci când se induc distincții între situații analoge comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă.
Este evident că pentru a analiza și a aprecia existența discriminării, situația reclamanților trebuie analizată în raport cu alte persoane aflate în situații comparabile, dar care au fost tratate în mod diferit, respectiv cu persoane din aceeași ramură a sectorului bugetar.
Ori, așa cum s-a reținut reclamanții nu au făcut dovada nici la instanța de fond și nici în recurs că în cadrul ramurii de bugetari din care fac parte, există categorii de persoane cărora li s-au acordat tichete de masă.
Față de cele reținute în contextul considerentelor ce preced, Curtea apreciază că soluția pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, astfel că recursul va fi respins ca nefondat.
Se constată că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurentul reclamant SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR S M, cu sediul în S M- în reprezentarea membrilor de sindicat, GH., JOLANDA, St., G, în contradictoriu cu intimata pârâtă ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "" S M, cu sediul în S M, str.-, nr.6 împotriva sentinței civile nr. 572/D din 17 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 18 iunie 2008
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - - -
Red dcz -
11.07.2008
Jud fond,
Dact
Dact IC
2ex/11.07.2008
Președinte:Aurora PopaJudecători:Aurora Popa, Maria Galeș, Dana Cigan
