Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 136/2010. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - drepturi bănești -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR. 136

Ședința publică din 9 februarie 2010

PREȘEDINTE: Ciută Eugenia

JUDECĂTOR 2: Maierean Ana

JUDECĂTOR 3: Vințilă Narcisa

Grefier - -

Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și B, cu sediul în municipiul B, str. G-ral - nr. 28-30, împotriva sentinței nr. 1142 din 29 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă - în dosarul nr-.

La apelul nominal au lipsit reprezentanții pârâtului-recurent, pârâților-intimați Consiliul Local al municipiul B, Grădinița cu Program Prelungit nr. 6 B, Inspectoratul Școlar Județean B și a reclamantului-intimat Sindicatul Învățământului Preuniversitar B reprezentat al lor, -, și.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare.

După deliberare,

CURTEA

Asupra recursului de față, constată:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Botoșani sub nr. 5622/40/23.12.2008, i, -, prin Liga Sindicatelor din Învățământ B, au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Educației, Cercetării și, Inspectoratul Școlar Județean B, Grădinița cu program prelungit nr.6 B și Consiliul Local B, solicitând obligarea acestora la calculul și plata diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite în conformitate cu prevederile Legii nr.221/2008 și cele efectiv încasate,la plata actualizării acestor diferențe salariale în funcție de indicii de inflație, precum și la plata dobânzii legale,începând de la data scadenței sumelor pretinse și până la plata lor efectivă, cu cheltuieli de judecată

În fapt, i au arătat că fac parte din categoria personalului didactic și didactic auxiliar și, deși prin acte normative în vigoare s-au dispus creșteri salariale, cu toate acestea, majorările respective nu le-ar fi fost acordate efectiv.

Astfel, prin 15/2008 au fost stabilite creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, respectiv o creștere de 9% în perioada octombrie - decembrie 2008.

Această ordonanță a fost aprobată însă cu modificări prin Legea nr. 221/2008, care a prevăzut în articolul unic pct. 3 că:

"La art. 1 alin. 1 lit. c se modifică și va avea următorul cuprins:

c) pentru funcțiile didactice prevăzute în anexele 1.2, 2 și 3, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 este următoarea:

- 1 ianuarie - 31 martie 2008, valoarea coeficientului 1,000:259,593 lei;

- 1 aprilie - 30 septembrie 2008, valoarea coeficientului 1,000:275,168 lei;

- 1 octombrie - 31 decembrie 2008, valoarea coeficientului 1,000:400,00 lei care reprezintă valoarea de referință pentru creșterile salariale ulterioare.

Ulterior promulgării și publicării Legii nr. 221/2008, sub pretextul că efortul financiar necesar pentru asigurarea creșterilor salariale sus - menționate nu putea fi susținut, Guvernul a emis nr.OG 136/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru salarizarea din învățământ în anul 2008, prin care a amânat aplicarea Legii 221/2008 pentru luna aprilie a anului 2009.

Acest act normativ - nr.OG 136/2008 - a fost atacat ca fiind neconstituțional, iar Curtea Constituțională, prin decizia pronunțată în data de 3.12.2008, l-a declarat neconstituțional.

În consecință, a rămas ca Legea nr. 221/2008 să se aplice începând cu data de 1.10.2008, prin luarea în considerare a coeficientului 1,000 ca fiind 400,000 lei, ceea ce determina o creștere salarială semnificativă pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar de stat.

Însă în fapt, Legea nr. 221/2008 nu s-a pus în aplicare, iar creșterea salarială nu a avut loc, astfel încât în afara prejudiciului creat prin neachitarea drepturilor salariale majorate, în patrimoniul persoanelor îndreptățite s-a creat și un alt prejudiciu determinat de acțiunea inflației și lipsirea de folosință a sumelor de bani cuvenite în vederea producerii de fructe civile. Iar aceste daune - interese ar fi datorate începând cu data scadenței diferenței de drepturi salariale, cu precizarea că, în privința drepturilor salariale, angajatorul este de drept în întârziere la data când salariul trebuia achitat, în temeiul disp. art.1079 alin.2 pct. 3 din Codul civil coroborat cu art. 161 (1 și 4) din Codul muncii, cu atât mai mult cu cât Legea nr. 221/2008 prevede expres perioada acordării creșterilor salariale ca fiind 01.10.2008 - 31.12.2008 și-n continuare.

Reclamanții au susținut și că toți pârâții au calitate procesuală pasivă prin prisma nr.HG 538/2001 privind Normele Metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat. În plus, pentru EC. calitatea procesuală pasivă ar rezulta și din poziția sa de parte contractantă prin semnarea CCM la nivel de ramură învățământ, cât și din art. 2 din CCM care-i conferă calitatea de angajator ( la fel și inspectoratele școlare ) precum și din art. 1 și art. 3(3) din CCM prin care I se obligă să respecte și garantează aplicarea clauzelor acestui contract pentru persoanele îndreptățite.

În drept, i și-au întemeiat acțiunea pe disp.art. 28 (2) din Legea sindicatelor, OG15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului și didactic și didactic auxiliar din învățământ aprobată cu modificări prin Legea 221/2008, art. 161(4) din Codul muncii rap. La art. 998 și 999 din Codul civil și art. 3 in Legea 365/2002 pentru aprobarea nr.OG 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligațiile bănești, nr.HG 538/2001 privind Normele metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat, art. 274 Cod procedură civilă.

Pârâtul Ministerul Educației Cercetării și a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, în considerarea faptului că nu are calitatea de angajator al lor și nici pe cea de ordonator de credite pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat.

În ceea ce privește fondul cauzei,pârâtul a susținut că i ignoră în mod vădit cadrul legislativ în vigoare, respectiv nr.OUG 151/10.11.2008, publicat în Monitorul Oficial nr. 759/11 noiembrie 2008, prin care nr.OG 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, a fost din nou modificată și completată.

Astfel, conform art. I pct. 2, din nr.OUG 151/2008 valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 pentru funcțiile didactice prevăzute în anexele nr. 1.2,2 și 3 devenit:

- 1 ianuarie - 31 martie 2008, de 259,593 lei;

- 1 aprilie - 30 septembrie 2008, de 275,168 lei;

- 1 octombrie - 31 decembrie 2008, de 299,933 lei.

Ulterior, prin G nr. 1/2009 privind unele măsuri în domeniul personalului din sectorul bugetar, a fost modificată încă o dată nr.OG 15/2008 în sensul că:

"a) pentru perioada 1 ianuarie - 31 martie 2009, coeficienții de multiplicare și valorile coeficientului de multiplicare 1,000 sunt prevăzuți pentru toate funcțiile didactice și didactice auxiliare în anexele nr. 1. la 2a, și 3a;

b) pentru perioada 1 aprilie - 31 august 2009 se va acorda o treime din creșterea salariilor de bază obținute prin aplicarea coeficienților de multiplicare și a valorilor coeficientului de multiplicare 1,000 prevăzuți pentru toate funcțiile didactice și didactice auxiliare nr. 1. 1b, 1.2b, și 3b".

În concluzie, pârâtul a susținut că i ar solicita ca majorarea salariilor personalului didactic și didactic auxiliar să se facă pe baza coeficientului de multiplicare prevăzut de Legea 221/2008, fără a ține cont însă că acest coeficient a fost modificat printr-un act normativ ulterior, ignorând astfel principiul efectului imediat al legii noi și cadrul legislativ în vigoare, respectiv G nr. 151/2008 și G nr. 1/2009.

Prin sentința civilă nr.1142 din 29.09.2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosar nr- a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Educației, Cercetării și B; dmisă în parte acțiunea; și au fost obligați pârâții Grădinița cu program prelungit nr.6 B și Consiliul Local B, să plătească lor diferențele dintre drepturile salariale calculate în raport de valoarea coeficientului 1,000 de 400 lei prevăzută de Legea nr.221/2008 și cele efectiv încasate în perioada lucrată în intervalul 1.10.2008 - 29.09.2009, diferențe ce vor fi actualizate în raport de indicii de inflație de la data scadenței până la data plății efective,precum și dobânda legală de la 23.12.2008 până la data plății efective; a fost respins, ca nefondat, capătul de cerere privind plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut privitor la excepția invocată de pârâtul Ministerul Educației Cercetării și, că această instituție are atribuții în procedura de finanțare a învățământului, fiind necesară judecarea în contradictoriu cu toți pârâții în vederea asigurării opozabilității hotărârii.

În acest sens au fost invocate disp. art. 10 din HG538/2001, în raport de care s-a apreciat că excepția invocată nu este dată.

Referitor la fondul cauzei, prima instanță a constatat că potrivit art.48 din Legea 128 /1997 salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar se face cu respectarea principiului potrivit căruia învățământul constituie o prioritate națională, ținând seama de responsabilitatea și complexitatea muncii, de pregătirea și experiența profesională, de rolul și importanța activității prestate. Salariul personalului didactic se compune din salariul de bază, stabilit conform legii, și o parte variabilă, constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare.

Potrivit alineatelor (3) și(4) ale aceluiași articol, salariile de bază pentru personalul didactic și didactic auxiliar se stabilesc, inclusiv pe baza elementului reprezentat de valoarea coeficientului de multiplicare 1,000, valoare care se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului, după aprobarea legii bugetului de stat, în limita fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru cheltuielile cu salariile, în vederea realizării obiectivelor, programelor și proiectelor stabilite.

Prin Legea nr. 221 din 27 octombrie 2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 s-au reglementat creșterile salariale ce se urmau să se acorde în anul 2008 personalului din învățământ.

Potrivit articolului unic al acestei legi, s-a aprobat Ordonanța Guvernului nr. 15 din 30 ianuarie 2008 cu modificările reglementate, printre care și cele de la punctul 3, potrivit cărora:

La articolul 1 alineatul (1), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:

"c) pentru funcțiile didactice prevăzute în anexele nr. 1.2, 2 și 3 valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 este următoarea:

- 1 ianuarie - 31 martie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 259,593 lei;

-1 aprilie - 30 septembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 275,168 lei, respectiv o creștere de 6%;

- 1 octombrie - 31 decembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 400,00 lei, care reprezintă valoarea de referință pentru creșterile salariale ulterioare."

Față de aceste reglementări, instanța a reținut că, începând cu data de 01 octombrie 2008, apare întemeiată cererea lor care ocupă funcții didactice dintre cele prevăzute în anexele nr. 1.2, 2 și 3 și care -prin urmare - erau îndreptățiți la stabilirea drepturilor salariale calculate în raport de valoarea coeficientului 1,000 ca fiind de 400 lei.

Potrivit susținerilor pârâtului Ministerul Educației, Cercetării și, față de prevederile art. I din OUG nr.151/2008 s-a modificat și completat actul normativ reprezentat de nr.OG15/2008 aprobată cu modificări prin Legea nr.221/2008, iar potrivit art.2 din OUG nr.1/2009 s-a stabilit că, art.1 ind.1 alin.1 lit.a și b din nr.OG15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 și în anul 2009 personalului din învățământ aprobată prin Legea 221/2008 cu modificările și completările ulterioare s-au modificat.

Instanța nu a putut primi apărările invocate de către pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și potrivit cărora i ar ignora cadrul legislativ în vigoare, respectiv OUG 151/2008 pentru modificarea și completarea nr.OG15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008, sau prevederile OUG nr.1/2009 privind unele măsuri în domeniul personalului din sectorul bugetar.

În analizarea acestor aspecte instanța a avut în vedere că prin decizia nr. 842 din 2 iunie 2009 Curții Constituționale referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ publicată în nr. 464 din 6 iulie 2009 s-a statuat că aceste dispoziții cu privire la care s-a invocat excepția sunt neconstituționale.

În considerentele deciziei sale, Curtea a reținut că prevederile art. I pct. 2 și 3 ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 151/2008 reduc, în mod substanțial, majorările salariale la care ar fi avut dreptul personalul din învățământ în temeiul Legii nr. 221/2008 de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 în același mod în care a operat și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 136/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru salarizarea personalului din învățământ în anul 2008 în legătură cu care s-a emis Decizia nr. 1221 din 12 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 2 decembrie 2008, declarând-o neconstituțională.

Curtea, prin decizia menționată, a statuat că adoptarea ordonanțelor de urgență numai în scopul contracarării unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învățământ adoptată de Parlament încalcă art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1) și art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală. Totodată, o asemenea măsură este contrară dispozițiilor art. 115 alin. (6) coroborate cu cele ale art. 41 și ale art. 47 alin. (1) din Constituție. În consecință, Curtea a constatat și încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora, "În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie".

Ca urmare, Curtea a constatat că Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 151/2008 încalcă prevederile art. 1 alin. (4) și (5), art. 41, art. 47 alin. (1), art. 61 alin. (1) și ale art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție și a declarat neconstituționale aceste prevederi.

În ceea ce privește Ordonanța de Urgența a Guvernului nr. 1/2009 instanța a constatat că prin Decizia Nr. 989 din 30 iunie 2009 emisă de Curtea Constituțională și publicată în Monitorul oficial nr. 531 din 31 iulie 2009, s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ și ale art. 2 și art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar.

De altfel instanța a mai reținut că în cuprinsul acestei decizii Curtea Constituțională a statuat că ".ar fi discriminatoriu ca numai unele prevederi dintr-o ordonanță de urgență să se aplice și să își producă efectele pentru perioada de până la 30 aprilie 2009 și celelalte care vizează perioada de după 1 mai 2009 să fie neconstituționale și să își înceteze aplicabilitatea, prin efectul unei decizii de admitere, în condițiile în care art. I pct. 2 și 3 este lovit de același viciu de neconstituționalitate extrinsec, întrucât creșterile salariale preconizate prin Legea nr. 221/2008 nu au fost acordate nici pentru anul 2008 și nici pentru anul 2009, contrar voinței Parlamentului."

Față de cele arătate mai sus și constatând că potrivit dispozițiilor legale în vigoare, reprezentate de Legea 221/2008 i erau îndreptățiți la plata drepturilor salariale calculate în raport de valoarea coeficientului 1,000 de 400 lei începând cu data de 01.10.2008, instanța de fond a admis acțiunea acestora.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie motivat de faptul că nu justifică în cauză calitate procesuală pasivă.

Pe fondul cauzei a arătat recurentul că sunt incidente prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, instanța de fond, în mod nelegal, încălcând un principiu fundamental de drept, acela al neretroactivității legii.

Astfel, susține recurentul, dacă drepturile salariale ar fi acordate astfel cum au fost solicitate de, s-ar aplica în mod retroactiv deciziile Curții Constituționale, situație ce contravine prevederilor art. 11 din Legea nr. 47/1992.

Arată recurentul că deciziile Curții Constituționale prin care au fost declarate neconstituționale prevederile nr.OUG 136/2008, nr.OUG 151/2008, nr.OUG 1/2009 sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor, astfel încât la data la care s-au achitat drepturile salariale pe anul 2008 cele două ordonanțe de urgență erau în vigoare, pentru perioada respectivă au produs efectele pentru care au fost emise și în mod legal salarizarea s-a efectuat potrivit coeficienților prevăzuți în aceste ordonanțe.

Mai arată recurentul că instanța de fond ignoră cadrul legal aplicabil referitor la salarizarea personalului didactic pentru perioada 1.05.2009 - 23.09.2009, respectiv nr.OUG 31/2009 și nr.OUG 41/2009, depășind astfel atribuțiile puterii judecătorești, substituindu-se legiuitorului și creând un alt cadru legislativ pentru plata salariilor, fiind astfel incidente dispozițiile art. 304 pct. 4 Cod procedură civilă.

Astfel, susține recurentul, instanța de fond nu ține cont de o prevedere legală aflată în vigoare, constatând în mod implicit (după cum rezultă din considerentele sentinței) neconstituționalitatea unor ordonanțe de guvern, fără a avea acest drept.

În drept cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 4 și 9, art. 3041Cod procedură civilă, Legea nr. 128/1997, nr.HG 51/2009, nr.OG 15/2008, nr.OUG 31/2009 și nr.OUG 41/2009.

Reclamanții intimați, legal citați, nu au formulat întâmpinare în cauză.

Examinând actele și lucrările dosarului, asupra cererii de recurs, Curtea reține următoarele:

Așa cum dispune art. 10 din nr.HG 538/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat, în vederea cuprinderii în bugetul instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat a finanțării proporționale cu numărul de elevi sau preșcolari, asigurată din bugetele locale, procedura este următoarea:

Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar de Stat propune spre aprobare Ministerului Educației și Cercetării criteriile și standardele pentru stabilirea finanțării proporționale a instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat.

Ministerul Educației și Cercetării aprobă criteriile și standardele după consultarea federațiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă.

Pe baza criteriilor și standardelor aprobate Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar de Stat propune Ministerului Educației și Cercetării costurile medii anuale orientative, în funcție de niveluri și profiluri de instruire, în funcție de care se stabilește finanțarea proporțională.

Ministerul Educației și Cercetării aprobă costurile medii anuale orientative după consultarea federațiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă.

După aprobarea costurilor medii anuale orientative se comunică de către Ministerul Educației și Cercetării inspectoratelor școlare județene, respectiv al municipiului B, în vederea stabilirii necesarului de fonduri pentru finanțarea proporțională.

Astfel, reține Curtea, această parte justifică în cauză calitate procesuală pasivă.

Art. 1 alin. 1 lit. c din nr.OG 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 și în anul 2009 personalului din învățământ, dispunea că, pentru funcțiile didactice prevăzute în anexele nr. 1.2, 2 și 3, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 este următoarea:

- 1 ianuarie - 31 martie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 259,593 lei;

- 1 aprilie 2008 - 30 septembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 275,168 lei;

- 1 octombrie 2008 - 31 decembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 299,933 lei.

Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea nr.OG 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului din învățământ, dispune în articol unic, pct. 3 că, la art. 1 alin. 1 din nr.OG 15/2008, litera c se modifică și va avea următorul cuprins:

- pentru funcțiile didactice prevăzute în anexele nr. 1.2, 2 și 3 valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 este următoarea:

- 1 ianuarie - 31 martie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 259,593 lei;

- 1 aprilie - 30 septembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 275,168 lei, respectiv o creștere de 6%;

- 1 octombrie - 31 decembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 400,00 lei, care reprezintă valoarea de referință pentru creșterile salariale ulterioare.

Dispozițiile actelor normative adoptate ulterior, respectiv nr.OUG 136/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru salarizarea personalului din învățământ în anul 2008, art. I pct. 2 și 3 din nr.OUG 151/2008 pentru modificarea și completarea nr.OG 15/2008 și art. 2 și 3 din nr.OUG 1/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar, au fost declarate neconstituționale prin deciziile nr. 1221 din 12.11.2008, nr. 842 din 2.06.2009 și nr. 989 din 30.06.2009 ale Curții Constituționale.

Hotărârea este lipsită de temei legal, potrivit dispozițiilor art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, atunci când, din modul cum este redactată, nu se poate determina dacă legea a fost sau nu corect aplicată.

Lipsa de bază a hotărârii înseamnă absența unei norme juridice care să poată constitui premisa majoră a silogismului judiciar față de soluția dată.

Or, fără îndoială că, atunci când Curtea Constituțională va declara neconstituțională o lege înaintea promulgării ei, efectul acestei decizii se va produce doar pentru viitor, căci trimiterea în acest caz a legii spre reexaminare parlamentului va fi ulterioară momentului acestei decizii.

Însă nu același este cazul deciziilor Curții Constituționale, prin care se soluționează excepțiile ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea legilor și ordonanțelor.

Aceasta pentru că, în principiu, hotărârile judecătorești produc efecte declarative, ceea ce înseamnă că ele recunosc cu efect retroactiv drepturi preexistente lor, pe care doar le constată.

Astfel, în ceea ce privește deciziile Curții Constituționale pronunțate asupra excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în fața instanțelor judecătorești, ele nu vor putea avea decât un caracter declarativ, fiind chemate să retroactiveze până în momentul când dreptul garantat de însăși Constituție s-a născut.

În același sens sunt și dispozițiile art. 31 alin. 1 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispoziții care prevăd în mod clar și neechivoc că decizia prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare este definitivă și obligatorie.

Astfel, în legătură cu aceste acte ale Curții Constituționale, trebuie să reținem faptul că dispoziția legală mai sus arătată nu mai prevede și că deciziile au putere numai pentru viitor, astfel că ele vor produce efecte retroactive, din momentul în care actul neconstituțional a fost emis.

Prin urmare, reține Curtea, nu este dat în cauză motivul de modificare a hotărârii prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, invocat de recurent.

Potrivit dispozițiilor art. 304 pct. 4 Cod procedură civilă coroborate cu dispozițiile art. 312 alin. 3 din același act normativ, casarea unei hotărâri se poate cere când instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești.

Cu alte cuvinte și întrebuințând o sintagmă consacrată, instanța săvârșește un "exces de putere".

Or, trebuie avute în vedere următoarele considerente:

OUG nr. 31/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar, dispune la art. 2 că alineatul 1 al art. 11din nr.OG 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 și, în anul 2009 personalului din învățământ, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

După litera a se introduce o nouă literă1, cu următorul cuprins:

- pentru perioada 1 - 30 aprilie 2009, coeficienții de multiplicare și valorile coeficientului de multiplicare 1,000 sunt prevăzuți pentru toate funcțiile didactice și didactice auxiliare în anexele 1.1.a, 1.2.a, 2 și 3.

OUG nr. 41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai - decembrie 2009 dispune la art. 2 că nr.OG 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

La articolul 11alin.1, lit.1va avea următorul cuprins: pentru perioada 1 mai - 31 decembrie 2009, coeficienții de multiplicare și valorile coeficientului de multiplicare 1,000 sunt prevăzuți pentru toate funcțiile didactice și didactice auxiliare în anexele nr.1.1a, 1.2a, 2a și 3a.

Or, în condițiile în care, așa cum mai sus s-a arătat, toate modificările și completările ulterioare ale nr.OG 15/2008 au fost declarate neconstituționale, în mod corect prima instanță, pentru perioada solicitată a aplicat dispozițiile nr.OG 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008.

Întrucât s-a decis că respectivele prevederi sunt neconstituționale, prin deciziile Curții Constituționale mai sus expuse, ele nu mai pot fi aplicate, procesul judecându-se la instanțele judecătorești cu luarea în considerare a acestei noi realități juridice, respectiv coeficienții de multiplicare și valorile coeficientului de multiplicare 1,000 sunt prevăzuți de nr.OG 15/2008 cu anexe, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008.

Chiar și nr.OUG 31/2009 și nr.OUG 41/2009 fac trimitere la OG nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, Curtea expunând pe larg mai sus de ce nu pot fi avute în vedere modificările și completările ulterioare.

Astfel, instanța nu poate reține apărarea recurentului în sensul că, în mod implicit, prima instanță a constatat neconstituționalitatea unor ordonanțe de guvern, fără a avea acest drept, în condițiile în care, în mod corect, instanța de fond a luat în considerare noua realitate juridică creată prin pronunțarea deciziilor Curții Constituționale.

Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă și al dispozițiilor legale mai sus arătate, urmează ca instanța să respingă recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și B, cu sediul în municipiul B,--30, sector 1, împotriva sentinței civile nr.1142 din 29 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă în dosar nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 9 februarie 2010.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.

Jud.fond:

Tehnored.

Ex.2

19.02.2010

Președinte:Ciută Eugenia
Judecători:Ciută Eugenia, Maierean Ana, Vințilă Narcisa

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 136/2010. Curtea de Apel Suceava