Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 1389/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.1389/
Ședința publică din 10 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Neagu
JUDECĂTOR 2: Alina Savin
JUDECĂTOR 3: Marioara Coinacel
Grefier - - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza privind judecarea recursurilor declarate de pârâții CENTRUL DE B, cu sediul în str.-, nr.25, jud.B, INSTITUTUL NAȚIONAL DE "PROF. DR. ", cu sediul în B, str.- C-tin, sector 1 și MINISTERUL SANATATII,cu sediul în B,--3, sector 1 împotriva sentinței civile nr.643/9.07.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-reclamanți, cauza având ca obiect drepturi bănești.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 04.12.2009 care s-au consemnat în încheierea de ședință din aceeași zi când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea în cauză la data de 10.12.2009.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.643/9.07.2009 Tribunalul Brăila a admis acțiunea formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții CENTRUL DE B, MINISTERUL SĂNĂTĂȚII și INSTITUTUL NAȚIONAL DE, a obligat pe pârâtul Centrul de B să plătească fiecărui reclamant, în raport de perioada lucrată, contravaloarea tichetelor de masă pentru perioada 31.12.2005 - 31.12.2008, actualizată cu rata inflației la data plății. A mai obligat pe același pârât să plătească reclamanților suma de 2000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond reținut următoarele:
Reclamanții, -, -, și sunt salariați ai pârâtului Centrul de B, fapt susținut prin acțiune și necontestat de pârât.
În această calitate reclamanții au solicitat plata contravalorii tichetelor de masă.
Analizând, potrivit art.137 alin.1 Cod procedură civilă, mai întâi excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții Institutul Național de B și Ministerul Sănătății, instanța a constatat că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:
Drepturile bănești pretinse de reclamanți au caracterul unor drepturi salariale care, în cazul în care li s-ar cuveni, ar trebui să le fie plătite de angajator.
Cum însă Centrul de B, angajatorul în speță, nu este decât ordonator terțiar de credite, se constată că atât Institutul Național de, ca ordonator secundar de credite, cât și Ministerul Sănătății, ca ordonator principal, au calitate procesuală pasivă în cauză, pentru ca eventuala obligare a angajatorului la plata drepturilor salariale să le fie opozabilă.
Instanța a mai constatat că nu este întemeiată nici excepția prescripției parțiale a dreptului la acțiune, deoarece reclamanții au solicitat drepturi bănești aferente perioadei 31.12.2005-31.12.2008, iar acțiunea a fost expediată prin poștă la data de 31.12.2008, astfel că potrivit art.104 cod procedură civilă se socotește formulată în cadrul termenului de prescripție prevăzut de art.283 lit.c Codul muncii.
Cât privește fondul cauzei, s-a reținut că potrivit rt.1 alin.1 din Legea nr.142/1998, "salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, denumite în continuare angajator, pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator."
Analizând textul citat instanța a reținut că acordarea alocației de hrană este prevăzută ca o posibilitate, nu ca o obligație, iar în ansamblul său legea menționată reglementează cadrul și modalitatea acordării acestui drept, fără însă a-l institui.
Posibilitatea acordării tichetelor de masă este prevăzută și în Contractele colective de muncă unice la nivel național pe anii 2005-2006 și 2007-2010.
Astfel, conform art.41 alin.2 lit.b, respectiv art.42 alin.2 lit.b din aceste contracte, alte venituri ale salariaților sunt tichetele de masă "acordate conform prevederilor legale și înțelegerii părților".
Coroborând dispozițiile menționate cu art.8 alin.4 din Legea nr.130/1996 și art.238 alin.3 Codul muncii, conform cărora "la încheierea contractului colectiv de muncă, prevederile legale referitoare la drepturile salariaților au un caracter minimal", s-a reținut că salariații pot beneficia de acordarea tichetelor de masă numai dacă acest drept este stabilit ca urmare a "înțelegerii părților".
Or, în art.92 alin.3 din Contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară pe anii 2005-2007 și în art.94 alin.3 din Contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară pe anii 2008-2010 se stabilește că în bugetul de venituri și cheltuieli instituțiilor sanitare publice finanțate de la bugetul de stat și de la fondul unic de asigurări de sănătate vor fi cuprinse și sumele aferente pentru acordarea tichetelor de masă, conform legislației în vigoare.
Această prevedere contractuală dovedește că la nivelul de ramură sanitară părțile au convenit să se acorde tichete de masă.
Ca angajator și ordonator terțiar de credite bugetare, Centrul de B avea obligația de a solicita alocarea și virarea de sume cu destinație de alocație de hrană pentru salariați.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs INSTITUTUL NAȚIONAL DE "PROF. DR. " B, criticând soluția instanței de fond sub următoarele aspecte:
(1) Au fost interpretate greșit dispozițiile art.92 pentru anii 2005 - 2007 și art.94 din 2008-2010.
(2) Instanța de fond a făcut abstracție de împrejurarea că prevederile contractuale menționate precizează în mod expres că sumele aferente pentru eventuala acordare a tichetelor de masă vor fi cuprinse în de Venituri și Cheltuieli,conform legislației în vigoare.
Este de precizat că, potrivit prevederilor nr.HG529/2002/Anexa I,pct.5, și centrele de transfuzie sanguină () sunt finanțate integral de la bugetul de stat.
Pe de altă parte, art.23 din nr.OUG115/2004 prevede,începând cu data intrării în vigoare prezentei ordonanțe de urgență, personalul încadrat în unitățile sanitare publice finanțate din venituri proprii realizate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate beneficiază lunar de maximum 20 tichete de masă.
Or, așa cum s-a arătat mai sus, B nu este unitate sanitară publică finanțată din venituri proprii realizate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, ci este instituție publică finanțată de la bugetul de stat.
Drept urmare, reclamantele-intimate,angajate ale B,nu pot beneficia de tichete de masă întrucât orice drept salarial al angajaților din instituțiile publice trebuie să fie prevăzut de lege (cum de altfel se precizează și în menționate) și, în plus,nu există nici o prevedere legală care să justifice acest drept.
(3) Prima instanță a interpretat în mod greșit declarația reprezentantei B, făcută la judecata în fond, ca pe o acceptare necondiționată a pretențiilor intimatelor-reclamante.
În realitate, reprezentanta Bas usținut că acțiunea formulată de reclamantele- intimate poate fi admisă, dacă legea permite acest lucru.
MINISTERUL SANATATII a declarat recurs împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond sub următoarele aspecte:
(1) Ministerul Sănătății nu are calitate procesuală pasivă.
În conformitate cu dispozițiile nr.HG1718/2006 Ministerul Sănătății are în subordine Institutul Național de ,Prof.dr. B și nu Centrul de Astfel, ministerul are calitatea de avizator al bugetului de venituri și cheltuieli numai pentru această entitate juridică iar pentru restul unităților de transfuzie create la nivelul județelor,calitatea de avizator aparține forului tutelar respectiv.
Prin decizia sa instanța de fond extinde noțiunea de angajator asupra tuturor ordonatorilor de credite, fapt ce contravine dispozițiilor legale aplicabile, respectiv Codul muncii.
(2) Pe fondul cauzei consideră greșită soluția instanței de fond de admitere a drepturilor bănești solicitate având în vedere că nici un text de lege nu permite angajatorului posibilitatea acordării salariatului a contravalorii tichetului de masă, obligativitatea fiind de a acorda tichete de masă - în acest caz, se solicită mai mult decât dispune legea; legiuitorul a dispus că pot acorda tichete de masă doar angajatorii; dispoziția legală nefiind lăsată la aprecierea și interpretarea nimănui. Calitatea de angajator, în speța de față aparține, așa cum a reținut și instanța, unei alte instituții, nu ministerului.
CENTRUL DE Baf ormulat și acesta recurs pentru următoarele motive:
Instanța de fond a interpretat greșit prevederile art.92,alin.(3) din pe anii 2005-2007 și ale art.94,alin.(3) din pe anii 2008-2010,care au următorul conținut identic:,În bugetul de venituri și cheltuieli vor fi cuprinse toate drepturile salariale prevăzute în prezentul contract colectiv de muncă și sumele aferente pentru acordarea tichetelor de masă, conform legislației în vigoare.
În aplicarea acestor prevederi contractuale instanța de fond a făcut abstracție în mod nejustificat de împrejurarea că menționate reglementează raporturile de muncă din toate unitățile sanitare, indiferent de caracterul public sau privat al acestora și indiferent de modul lor de finanțare.
De asemenea, în mod nejustificat, instanța de fond a făcut abstracție de împrejurarea că prevederile contractuale menționate precizează în mod expres că sumele aferente pentru eventuala acordare a tichetelor de masă vor fi cuprinse în de Venituri și Cheltuieli,conform legislației în vigoare.
În sensul celor de mai sus este de precizat că, potrivit prevederilor nr.HG529/2002/Anexa I, pct.5, și centrele de transfuzie sanguină () sunt finanțate integral de la bugetul de stat.
Pe de altă parte, art.23 din nr.OUG115/2004 prevede,începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, personalul încadrat în unitățile sanitare publice finanțate din venituri proprii realizate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate beneficiază lunar de maximum 20 tichete de masă.
Or, așa cum s-a arătat mai sus, B nu este unitate sanitară publică finanțată din venituri proprii realizate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, ci este instituție publică finanțată integral de la bugetul de stat.
Drept urmare,reclamantele-intimate, angajate ale B, nu pot beneficia de tichete de masă întrucât orice drept salarial al angajaților din instituțiile publice trebuie să fie prevăzut de lege (cum de altfel se precizează și în menționate) și,în plus, nu există nici o prevedere legală care să justifice acest drept.
În considerentele hotărârii atacate s-a reținut, în mod corect, că potrivit art.1, alin.(1) din Legea nr.142/1998, acordarea tichetelor de masă este reglementată,ca o posibilitate, nu ca obligație a angajatorului.
Aceeași instanță a apreciat însă în mod greșit că neacordarea tichetelor de masă angajaților din centrele de transfuzie sanguină, care sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, ar constitui o discriminare.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs aduse de toate cele trei recurente, precum și a celor de ordine publică conf.art.304 Cod procedură civilă instanța de recurs reține următoarele:
Recursurile declarate sunt întemeiate pentru următoarele motive:
Reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile la nivel de ramură sanitară pentru anii 2005 - 2007, 2008 - 2010.
Conform art.92 alin.3 la nivel de ramură sanitară pentru perioada 2005- 2007,în bugetul de venituri și cheltuieli vor fi cuprinse toate drepturile salariale prevăzute în prezentul contract colectiv de muncă și sumele aferente pentru acordarea tichetelor de masă,conform legislației în vigoare.
De asemenea, art.94 alin.3,în bugetul de venituri și cheltuieli vor fi cuprinse toate drepturile salariale prevăzute în prezentul contract colectiv de muncă și sumele aferente pentru acordarea tichetelor de masă, conform legislației în vigoare.
În ambele clauze menționate, părțile au folosit în finalul alineatului sintagma,conform legislației în vigoare, prin urmare au făcut trimitere ca cadrul general prevăzut de lege pentru acordarea tichetelor de masă.
Conform art.1 alin.1 din Legea 142/1998 "salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, denumite în continuare angajator, pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator."
Observăm astfel că nu se instituie o obligație în sarcina angajatorului de a acorda tichete de masă ci doar o posibilitate.
La încheierea contractului colectiv de muncă la nivel de ramură părțile au preluat întocmai cadrul legal general în materie de tichete de masă.
În consecință, întrucât contractul colectiv de muncă face trimitere la lege, curtea apreciază că pentru acordarea acestui drept sunt valabile condițiile stabilite de Legea 142/1998.
Potrivit art.1 din Legea 142/1998
(1) Salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, denumite în continuare angajator, pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator.
(2) Tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau,după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar, și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori.
Din interpretarea textelor legale, rezultă că legiuitorul a stabilit aceste drepturi cu caracter facultativ, în raport de disponibilitățile financiare ale angajatorilor, respectiv în speță în limita bugetelor unităților.
Instanța reține că legea nu instituie o obligație în sarcina angajatorului privind acordarea tichetelor de masă, ci doar o posibilitate a acestuia, în situația în care sunt aprobate sume cu această destinație în bugetul unității.
Conform art.312 Cod procedură civilă urmează a se admite recursurile declarate de pârâții CENTRUL DE B, INSTITUTUL NAȚIONAL DE "PROF. DR. " B și MINISTERUL SANATATII împotriva sentinței civile nr.643/09.07.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Se va modifica în tot sentința civilă nr.643/09.07.2009 a Tribunalului Brăila și în rejudecare se va respinge acțiunea formulată de reclamanții, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții CENTRUL DE B, cu sediul în str.-, nr.25, jud.B, INSTITUTUL NAȚIONAL DE "PROF. DR. ", cu sediul în B, str.- C-tin, sector 1 și MINISTERUL SANATATII,cu sediul în B,--3, sector 1 împotriva sentinței civile nr.643/09.07.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Modifică în tot sentința civilă nr.643/09.07.2009 a Tribunalului Brăila și în rejudecare:
Respinge acțiunea formulată de reclamanții, ca nefondată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 10 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
dec.jud.-/28.12.2009
Tehnored./6 ex./ 04 Ianuarie 2010
Fond:-
Asistenți jud.--
Com.4 ex.părți/
Președinte:Mihaela NeaguJudecători:Mihaela Neagu, Alina Savin, Marioara Coinacel
