Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 1389/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMANIA

CURTEA DE APEL ORADEA

SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ

DOSAR NR-

COMPLETUL - I/

DECIZIA CIVILĂ NR. 1389/2009 -

Ședința publică din 29 octombrie 2009

PREȘEDINTE: Pantea Viorel judecător

- R - - JUDECĂTOR 2: Roman Florica

- - - - JUDECĂTOR 3: Bocșe Elena

- - - - grefier

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului civil declarat de pârâta "EUROPEAN FOOD" - cu sediul în, str. 13, județul B în contradictoriu cu intimatul reclamant domiciliat în, str. - -,. 10,. 40, județul B și intimatele chemate în garanție CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE cu sediul în B, sector 3, Calea, nr. 248, - 19 și CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE B cu sediul în O, Șoseaua, Km. 4, județul B, împotriva sentinței civile nr. 434 din 25 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: litigiu de muncă - drepturi bănești.

Se constată că dezbaterea în fond a cauzei a avut loc la data de 27 octombrie 2009, când părțile prezente au pus concluziile consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, dată la care s-a amânat pronunțarea hotărârii la 29 octombrie 2009.

CURTEA DE APEL

deliberând,

Constată că, prin sentința civilă nr. 434 din 25 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a chematelor în garanție Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Casa de Asigurări de Sănătate B; s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul contradictoriu cu pârâta "EUROPEAN FOOD" - și în consecință a fost obligată pârâta în favoarea reclamantului, la plata indemnizației de concediu medical pentru 57 de zile aferente perioadei 2.07.2008 - 31.08.2008, precum și la plata drepturilor salariale reprezentând spor pentru orele suplimentare aferente perioadei 18.09.2005 - 18.09.2008; s-au respins restul pretențiilor, precum și cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă în contradictoriu cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Casa de Asigurări de Sănătate B, fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Între părțile în conflict au existat raporturi juridice de muncă în temeiul contractului individual de muncă nr. -/2001, reclamantul îndeplinind în cadrul pârâtei la început funcția de operator, iar apoi pe cea de supervizor.

Prin decizia nr. 3116/19.09.2008 emisă de pârâtă s-a dispus începând cu data de 23.09.2008, încetarea contractului individual de muncă al reclamantului în temeiul art. 61 lit. a coroborat cu art. 264 lit. f Codul muncii, decizie contestată de către reclamant în dosarul nr- al Tribunalului Bihor, aflat în prezent în curs de soluționare.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 3.000 lei reprezentând indemnizație de concediu medical pentru perioada 2.07.2008 - 31.08.2008.

Conform art. 40 alin. 2 Codul muncii, angajatorul are obligația să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul individual de muncă, precum și să plătească toate contribuțiile și impozitele aflate în sarcina sa. De asemenea, angajatorul are obligația de plată a contribuției pentru concedii și indemnizații către Fondul Național Unic al asigurărilor sociale de sănătate, sens în care depune declarația privind obligația de plată la Casa de Asigurări de Sănătate.

Conform nr.OUG 158/2005, calculul și plata indemnizației de asigurări sociale de sănătate se fac pe baza certificatului medical eliberat în condițiile legii și care constituie document justificativ pentru plată.

Angajatorul are obligația constituirii și virării contribuției pentru concedii și indemnizația în cotă 0,85 %, și depunerii lunare a declarației privind evidența obligației de plată însoțită după caz de declarația privind evidența nominală a asiguraților care au beneficiat de concedii și indemnizații și de exemplarele certificatelor de concedii medicale.

În susținerea pretențiilor sale, reclamantul a depus la dosar certificatele medicale eliberate pentru perioada 2.07.2008 - 31.08.2008, cu codul d e indemnizație 09.06.01, certificate medicale care au fost contestate de către unitatea pârâtă, însă cu privire la care nu s-a făcut dovada că au fost anulate sau desființate.

Instanța, având în vedere probele administrate, dispozițiile nr.OUG 158/2005 și faptul că anterior reclamantul a mai beneficiat de indemnizații pentru concedii medicale, a obligat pârâta la plata indemnizației de concediu medical pentru 57 zile aferente perioadei 2.07.2008 - 31.08.2008, cu mențiunea că pentru concediile medicale cu codul 09 s-au avut în vedere dispozițiile art. 13 alin. 2 din actul normativ mai sus arătat.

Conform art. 117 Codul muncii, munca prestată pe durata normală a timpului de muncă săptămânal se compensează salariatului prin ore libere plătite conform art. 120 Codul muncii sau prin spor pentru munca suplimentară, și nu poate fi mai mic de 75 % din salariul de bază.

Din probele administrate în cauză, inclusiv concluziile scrise depuse la dosarul cauzei de către pârâtă, instanța a reținut că reclamantul a prestat ore suplimentare în cadrul unității pârâte, însă aceasta a motivat refuzul plății orelor suplimentare către reclamant, cu faptul că reclamantul avea posibilitatea de a compensa prin ore libere, ceea ce înseamnă implicit că acesta nu a beneficiat de orele libere pentru munca suplimentară.

Întrucât nu s-a făcut dovada că reclamantul a compensat cu ore libere plătite orele suplimentare efectuate în cadrul unității și câtă vreme dispozițiile legale mai sus arătate prevăd în această situație plata unui spor pentru orele suplimentare, în acest sens art. 19 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură -, depus la dosarul cauzei, semnat și de unitatea pârâtă, stipulează faptul că munca suplimentară va fi plătită prin adăugarea unui spor de 100 % în cazul în care compensarea prin ore libere nu este posibilă, instanța de fond a apreciat acest capăt de cerere ca fiind întemeiat în temeiul textelor de lege mai sus arătate și a obligat pârâta în favoarea reclamantului la plata orelor suplimentare aferente perioadei 18.09.2005 - 18.09.2008. S-a avut în vedere la admiterea acestui capăt de cerere și clauza din contractul individual de muncă, conform căreia orele suplimentare urmează a fi plătite.

Instanța a respins restul pretențiilor formulate de reclamant. Astfel, cât privește sporul de vechime conform fișelor de salarii depuse la dosar de unitatea pârâtă, rezultă că reclamantul a beneficiat de măriri de salarii care includ și sporul de vechime, respectiv procentul de 5 % de vechime, ajungându-se la această concluzie și raportat la clauzele contractului individual de muncă, conform căruia s-a negociat salariul lunar, salariul de bază, nefăcându-se nici o mențiune cu privire la sporul de vechime, spre deosebire de sporul prevăzut pentru orele suplimentare, ceea ce înseamnă că acest spor de vechime este inclus în salariul de bază, în același sens fiind și dispozițiile art. 54 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură.

Referitor la daunele morale solicitate, instanța de fond reține că prin clauzele contractului individual de muncă încheiat între părți și contractul colectiv de muncă la nivel de ramură depus la dosar, nu au fost prevăzute clauze contractuale în acest sens, de altfel prin Decizia XL din 7 mai 2007 Înaltei Curți de Casație și Justiție dată în recurs în interesul legii s-a stabilit că în cadrul litigiilor de muncă, daunele morale pot fi acordate numai dacă legea, contractele colective de muncă, sau contractele individuale de muncă cuprind clauze în acest sens, ori în speță nu există clauze contractuale în acest sens între părțile în litigiu.

Cât privește capetele de cerere referitoare la plata drepturilor salariale pentru perioada 2.09.2008 și până la data rămânerii definitive a hotărârii și reîncadrarea, aceste capete de cerere fac obiectul dosarului cu nr- al Tribunalului Bihor, iar reclamantul nu a mai susținut aceste capete de cerere, nici prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei.

Referitor la excepțiile lipsei calității procesuale pasive a chematelor în garanție, Casa Națională de Asigurări de Sănătate B și Casa Județeană de Asigurări de Sănătate B, instanța le-a apreciat ca neîntemeiate, având în vedere faptul că plata indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă se suportă din bugetul Fondului Național Unic de asigurări sociale de sănătate administrat de chematele în garanție.

Pe fondul cererii de chemare în garanție formulată în cauză de pârâtă, instanța a reținut că suportarea concediilor acordate reclamantului se face conform art. 12 și următoarele din nr.OUG 158/2005 din bugetul Fondului Național Unic de asigurări sociale de sănătate, după ce pârâta va întocmi o declarație rectificativă în care vor fi cuprinse concediile respective, prin urmare nu incumbă chematelor în garanție obligația de a întocmi respectiva declarație și nici pe cea de plată direct către reclamant, motiv pentru care a respins cererea de chemare în garanție ca neîntemeiată, luând act totodată că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată de către reclamant.

Împotriva acestei sentințe, în termen a declarat recurs pârâta recurentă "EUROPEAN FOOD" -, solicitând în principal casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță, iar în subsidiar modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii în totalitate a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului se arată că plata concediilor medicale se face pe baza certificatului eliberat în condițiile legii, ori reclamantul nu a depus la societatea recurentă certificate medicale pe lunile iulie și august.

În ce privește certificatele depuse în copie la dosar, se arată că o parte din acestea sunt eliberate cu încălcarea prevederilor legale în materie, astfel că în mod justificat s-a refuzat vizarea lor de către medicul de medicina muncii.

Referitor la plata sporurilor pentru orele suplimentare și munca prestată în zilele de legală pe perioada 18.09.2005 - 18.09.2008, se arată că reclamantul nu a făcut dovada faptului că i s-ar fi solicitat să lucreze în trei schimburi, 7 zile din 7; chiar dacă ar fi prestat ore suplimentare, reclamantul a avut posibilitatea să recupereze aceste ore cu ore libere plătite în termenul prevăzut de art. 130 Codul muncii, neexistând nici un impediment din partea angajatorului, însă acesta s-a prezentat normal la lucru.

În drept, invocă dispozițiile art. 299, 304 indice 1 Cod procedură civilă.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata Casa de Asigurări de Sănătate Bas olicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond, în ceea ce o privește pe intimată.

În cursul judecății, recurenta și-a completat motivele de recurs prin scriptul de la fila 15, depus în ședința din 30 iunie 2009, prin care arată că societatea a plătit reclamantului anterior pronunțării hotărârii de fond drepturile salariale reprezentând spor pentru ore suplimentare, pe perioada lunilor iulie - august 2007, respectiv noiembrie - decembrie 2007.

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, conform art. 306 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:

Prima critică formulată de recurentă, vizând plata concediilor medicale, este nefondată.

Astfel, potrivit art. 40 alin. 2 Codul muncii, angajatorul are obligația să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege și din contractul individual de muncă și să plătească toate contribuțiile și impozitele aflate în sarcina sa, inclusiv contribuția pentru concedii și indemnizații către Fondul Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate.

Art. 36 alin. 1 din nr.OUG 158/2005 prevede de asemenea, că plata indemnizațiilor pentru concediu medical se face pe baza certificatului eliberat în condițiile legii, care constituie document justificativ de plată.

În cauză - contrar susținerilor recurentei - reclamantul intimat a făcut dovada prezentării certificatelor la Compartimentul Resurse Umane al recurentei (a se vedea adeverințele de la filele 3, 4 dosar de fond).

Faptul că aceste adeverințe nu poartă și ștampila unității, respectiv semnătura directorului executiv, este irelevant, câtă vreme nu s-a contestat semnătura șefului compartimentului resurse umane, semnătură ce atestă primirea respectivelor acte oficiale.

Pe de altă parte, certificatele mai sus evocate au fost prezentate în termenul de 3 zile prevăzut de nota internă de la fila 37 - dosar de fond, medicului de întreprindere, care însă le-a avizat negativ, fără a indica și temeiul acestui aviz nefavorabil.

În ceea ce privește nelegalitatea certificatelor medicale, invocată de recurentă, aceasta poate fi constatată doar de serviciile specializate din structura Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, respectiv a caselor de asigurări de sănătate, până la data soluționării recursului neexistând vreo constatare în acest sens, de natură să atragă neluarea lor în considerare.

Pe cale de consecință, Curtea apreciază că în mod corect s-a reținut obligația pârâtei de a plăti reclamantului indemnizația de concediu medical aferentă perioadei 2.07.2008 - 31.08.2008.

În schimb, se impunea admiterea cererii de chemare în garanție formulată de pârâtă împotriva Casei de Asigurări de Sănătate

Chiar dacă în acest moment intimata recurentă nu are achitată contribuția pentru concediile medicale ale reclamantului, în baza prezentei hotărâri ea va fi obligată să depună declarația privind plata acestei contribuții la Casa de Asigurări de Sănătate B, iar din acel moment sumele plătite de angajator vor putea fi recuperate de la casa de asigurări de sănătate în a cărei rază teritorială își are sediul social angajatorul, în speță Casa de Asigurări de Sănătate

Nefondată este și cea de-a doua critică formulată de recurentă, referitor la plata sporului pentru ore suplimentare.

Din întâmpinările depuse la dosar rezultă că pârâta nu contestă efectuarea acestora (de altfel din completarea motivelor de recurs rezultă achitarea lor parțială), însă motivează refuzul plății cu faptul că reclamantul avea posibilitatea de a le compensa prin ore libere, însă nu a înțeles să solicite acest lucru, ceea ce înseamnă că a renunțat la dreptul său prevăzut la art. 119 din Codul muncii.

Această interpretare este excesivă, în sensul că nu este normal ca în condițiile în care reclamantul nu a beneficiat de ore libere pentru munca suplimentară, acestea să nu fie compensate material prin plata unui spor conform art. 120 Codul muncii, cu atât mai mult cu cât recurenta a mai procedat în această modalitate (a se vedea completarea la motivele de recurs - fila 15 dosar de recurs), modalitate care este stipulată expres și în contractul individual de muncă al reclamantului.

Față de considerentele mai sus expuse, Curtea urmează în temeiul art. 312 alin. 1, coroborat cu art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, să admită recursul și să modifice în parte hotărârea atacată, în sensul excluderii de la plată a sumelor de bani achitate de recurentă cu titlu de spor pentru ore suplimentare și al admiterii cererii de chemare în garanție formulată de pârâtă împotriva Casei de Asigurări de Sănătate B cu privire la plata indemnizației de concediu, menținând totodată restul dispozițiilor din sentință, fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 312 alin. 1, combinat cu art. 296 și 316 Cod procedură civilă,

ADMITE ca fondat recursul civil declarat de pârâta "EUROPEAN FOOD" - cu sediul în, str. 13, județul B în contradictoriu cu intimatul reclamant domiciliat în, str. - -,. 10,. 40, județul B și intimatele chemate în garanție CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE cu sediul în B, sector 3, Calea, nr. 248, - 19 și CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE B cu sediul în O, Șoseaua, Km. 4, județul B, împotriva sentinței civile nr. 434 din 25 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în parte în sensul că:

Obligă pârâta la plata drepturilor salariale reprezentând spor pentru ore suplimentare aferente perioadei 18.09.2005 - 30.06.2007, 1.09.2007 - 31.10.2007, 1.01.2008 - 18.09.2008.

Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă împotriva Casei de Asigurări de Sănătate B, pe care o obligă la plata către pârâtă a sumelor de bani achitate de aceasta cu titlu de indemnizație de concediu în favoarea reclamantului.

Menține restul dispozițiilor din sentință.

Fără cheltuieli de judecată.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică de azi, 29 octombrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

- - R - - - - -

red.

în concept la 30.10.2009

jud.fond. -

dact.

6 ex./2.11.2009

- 4 com./

- "EUROPEAN FOOD" - -, str. 13, județul B,

- -, str. - -,. 10,. 40, județul B,

- CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE - B, sector 3, Calea, nr. 248,

- 19,

- CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE B - O, Șoseaua, Km. 4, județul

Președinte:Pantea Viorel
Judecători:Pantea Viorel, Roman Florica, Bocșe Elena

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 1389/2009. Curtea de Apel Oradea