Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 165/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA NR. 165/R-CM
Ședința publică din 03 Februarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Daniel Radu JUDECĂTOR 2: Jeana Dumitrache
JUDECĂTOR 3: Florina Andrei
Judecător: - -
Grefier: - -
S-au luat în examinare, pentru pronunțare, recursurile declarate de reclamantul SINDICATUL PREUNIVERSITAR MUNTENIA Pitești,--6, județul A - pentru, și de pârâtul MINISTERUL EDUCATIEI CERCETĂRII ȘI B, str.G-ral nr.28-30, sector 1, împotriva sentinței civile nr.1004/CM din 10 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în data de 30 ianuarie 2009, când cererile părților au fost consemnate în încheierea din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA:
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 17.07.2008 reclamanții, reprezentați prin Sindicatul Învățământului Preuniversitar Muntenia, au chemat in judecata Grupul Școlar Agricol C, Orașul C prin Primar, Inspectoratul Școlar Județean A si Ministerul Educației, Cercetării si T, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța sa fie obligați pârâtii sa le plătească prima de vacanta pe perioada 2001-2007, actualizata cu indicele de inflație la data achitării sumelor in cauza.
Aceleași drepturi, dar pe perioada 2004-2007, au fost solicitate de reclamantele -, și -a, pentru anul 2006 de reclamanta, pe perioada 2003-2007 de reclamanta, pe anul 2007 de reclamanții, și, pe perioada 2002-2007 de reclamanta si pe perioada 2005-2007 de reclamanta.
Au mai solicitat reclamanții obligarea paratului Grupul Școlar Agricol C la efectuarea mențiunilor corespunzătoare in carnetele de munca, precum si obligarea tuturor pârâților la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea cererii de chemare in judecata, reclamanții arată că în vederea aplicării principiului egalitarii de tratament, personalul contractual trebuie sa beneficieze de prima de concediu pentru anii 2001-2007, potrivit dispozițiilor art. 35 alin 2 din Legea nr. 188/1999 referitoare la statutul funcționarului public.
Se face trimitere la Deciziile nr.XXIII/12.12.2005, nr.XII/5.02.2007 si nr.LXXVII/5.11.2007 pronunțate de Înalta Curte de Casație si Justiție in recurs in interesul legii, prin care dreptul la prima de vacanta a fost recunoscut polițiștilor, magistraților si personalului auxiliar al instanțelor, precum si funcționarilor publici.
Deoarece prin nr.OUG146/19.12.2007 s-a aprobat pentru funcționarii publici plata primelor de concediu de odihna suspendate in perioada 2001-2006, reclamanții apreciază ca numai prin acordarea primei de vacanta tuturor categoriilor de personal se realizează principiul constituțional al egalității cetățenilor, având in vedere faptul ca si ei desfășoară activitate în domeniul administrației publice.
La data de 11.09.2008 paratul Ministerul Educației Cercetării și Tad epus la dosar întâmpinare, în termen legal conform art.115-118 Cod procedură civilă prin care, pe cale de excepție este invocata lipsa calității sale procesuale pasive, motivata de faptul ca acest parat nu este angajatorul reclamanților si nu exista niciun fel de raporturi juridice intre cadrele didactice si această instituție. De asemenea, se arata ca paratul in cauza nu este ordonator de credite pentru unitățile din învățământul preuniversitar de stat.
Tot pe cale de excepție este invocata si prescrierea dreptului la acțiune in raport de dispozițiile art.166 din Codul muncii, conform cărora termenul de prescripție aplicabil in cauza este de trei ani.
Pe fondul cauzei sa susține ca personalul contractual din instituțiile de învățământ din sectorul bugetar este salarizat potrivit prevederilor Legii nr.128/1997 in care nu este prevăzută acordarea primei de vacanta, iar prin dispozițiile art.1 alin.2 din nr.OUG146/2007 se specifica faptul ca in categoria personalului căruia îi sunt aplicabile prevederile prezentei ordonanțe de urgenta întra funcționarii publici, funcționarii publici cu statut special, personalul auxiliar din sistemul justiției, membrii corpului diplomatic si consular al României, precum și alte categorii de personal care beneficiază de prima de concediu de odihna in baza legilor speciale.
Ceilalți pârâți nu au depus întâmpinări la dosarul cauzei.
Prin sentința civilă nr.1004/CM din 10 octombrie 2008, Tribunalul Argeș - Secția civilă, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și
A admis în parte acțiunea formulată de reclamanți, a obligat pe pârâtul Grupul Școlar Agricol C să plătească reclamanților drepturi bănești reprezentând prima de vacanță după cum urmează: reclamantei pentru anul 2006, reclamanților, și pentru anul 2007, iar celorlalți reclamanți pentru perioada 17.07.2005-2007, drepturi ce se vor actualiza cu indicele de inflație la data plății efective. A obligat pe pârâtul Orașul C să vireze pârâtului Grupul Școlar Agricol C fondurile necesare achitării drepturilor solicitate prin cererea de chemare în judecată. A obligat pe pârâtul Grupul Școlar Agricol C să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
A respins cererea formulată de pârâtul Inspectoratul Județean A și a obligat pe pârâtul Grupul Școlar Agricol C la plata sumei de 2000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
In raport de dispozițiile art.137 Cod procedură civilă, instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepției lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul prin întâmpinare.
Astfel instanța a retinut că potrivit art.12 din Legea nr.84/1995 planurile de învățământ sunt elaborate de către, iar modificarea si punerea in practica a acestora tine tot de activitatea acestui minister. Pe de alta parte, Tribunalul retine si faptul ca este semnatar al contractului colectiv de munca unic la nivel de ramura de învățământ.
Pe cale de consecință, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui parat.
In ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune, s-a analizat, în primul rând, dreptul reclamanților la prima de vacanta, astfel cum aceasta a fost solicitata prin acțiune.
Reclamanții au invocat, în susținerea cererii de chemare in judecata, existenta dreptului la prima de concediu pe care o are funcționarul public în temeiul art.35 alin.2 din Legea nr.188/1999, precum si decizii ale Înaltei Curți de Casație si Justiție pronunțate în recursuri în interesul legii.
Tribunalul a apreciat că în cauză nu sunt incidente dispozițiile invocate de reclamanți, acestora neaplicându-li-se nici recursurile in interesul legii la care au făcut trimitere, după cum nu exista nicio situație de discriminare fata de alte categorii profesionale care au beneficiat de prima de concediu.
Astfel, instanța a retinut că, potrivit art.241 alin.1 lit.c din Codul muncii, clauzele contractelor colective de munca produc efecte pentru toți salariații încadrați la toți angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de munca la acest nivel. De asemenea, contractul colectiv de munca la nivel național prevede la art. 8 alin 2 ca in raporturile de munca dintre angajați și angajator se aplica, cu prioritate, reglementările mai favorabile pentru salariat, indiferent daca acestea se găsesc sau nu în contractul colectiv de munca sau in prevederile legale.
Art.50 alin.12 din Legea nr.128/1997 - Statutul Personalului Didactic - personalul didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă.
În această ordine de idei, contractul colectiv de munca unic la nivel de ramura de învățământ a prevăzut, încă de la începutul apariției, sale dreptul personalului didactic la prima de vacanta ce trebuia acordata în plus fată de indemnizația de concediu.
Astfel, potrivit art.37 lit.g din contractul colectiv de munca amintit, pârtile contractante convin ca personalul din învățământ să beneficieze de o primă de vacantă, care se acorda odată cu indemnizația de concediu.
Executarea contractelor colective de munca este, potrivit dispozițiilor art.30 din Legea nr.130/1996, obligatorie pentru părtile semnatare.
Or, în cauză nu a intervenit nicio clauza de suspendare a acestui drept al personalului didactic la prima de vacanta, astfel încât sa se pună problema suspendării cursului prescripției extinctive.
Așa fiind, tribunalul a apreciat că pentru perioada 2001 - 16.07.2005 dreptul reclamanților de a solicita contravaloarea primei de vacanta este prescris in raport de dispozițiile art. 166 din Codul muncii. Va fi admisa in parte acțiunea și va fi obligat pârâtul Grupul Școlar Agricol C să plătească reclamanților drepturi bănești reprezentând prima de vacanță după cum urmează: reclamantei pentru anul 2006, reclamanților, și pentru anul 2007, iar celorlalți reclamanți pentru perioada 17.07.2005-2007, drepturi ce se for actualiza cu indicele de inflație la data plății efective, conform art.161 alin.4 Codul muncii.
În temeiul dispozițiilor art.13 din nr.OUG32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, in raport de care începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigura din bugetele locale ale unitarilor administrativ teritoriale pe a căror raza acestea își desfășoară activitatea, va fi admisa acțiunea si fata de paratul Orașul C care va fi obligat să vireze pârâtului Grupul Școlar Agricol C fondurile necesare achitării drepturilor solicitate de reclamanți prin cererea de chemare în judecată.
In raport de prevederile Decretului nr.92/1976 al carnetului de munca si in baza art. 40 alin 2 din Codul muncii, instanța a obligat paratul Grupul Școlar Agricol C să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților, conform celor dispuse.
S-a respins acțiunea fată de pârâtul Inspectoratul Școlar Județean A, de vreme ce printre atribuțiile reținute de art.142 din Legea nr.84/1995 nu este menționată și obligarea acestei instituții la plata către reclamanți a primei de vacanta.
Văzând si dispozițiile art.274 și art.276 Cod procedură civilă, Tribunalul a fost obligat pe pârâtul Grupul Școlar Agricol C la plata sumei de 2.000 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței instanței de fond, în termen legal au declarat recurs atât Sindicatul Învățământ Preuniversitar A, cât și Ministerul Educației, Cercetării și
Sindicatul Învățământ Preuniversitar Aaf ormulat o singură critică încadrabilă în dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, în sensul că în mod greșit nu i-a fost admisă acțiunea în integralitate, respectiv și pentru perioada 2001-2005 și s-a constatat că dreptul este prescris, deoarece pe parcursul întregii perioade a intervenit clauza de suspendare a acestui drept prin acte normative, respectiv nr.OUG33/2001, Legea nr.386/2001, legile bugetului de stat pe perioada 2001-2005, Legea nr.388/2001, Legea nr.188/1999, nr.OUG146/2007 și nr.OG37/2008.
Ministerul Educației, Cercetării și Tac riticat sentința instanței de fond pentru două aspecte invocând dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, după cum urmează:
- în mod greșit instanța de fond a reținut calitatea procesuală pasivă a acestei instituții, deoarece ministerul nu este angajatorul reclamanților și nu există o identitate între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății, iar faptul că ministerul este semnatar al contractului colectiv de muncă nu înseamnă că dobândește calitatea de angajator sau de ordonator de credite;
- pe fond în mod greșit a fost admisă acțiunea, întrucât personalul din instituțiile de învățământ este salarizat potrivit prevederilor Legii nr.128/1997 cu modificările și completările ulterioare în care nu este prevăzută acordarea primei de vacanță spre deosebire de alte categorii sociale, iar dispozițiile art.37 lit.g din Contractul colectiv de muncă au fost interpretate în mod eronat de către prima instanță stabilind caracterul obligatoriu al voinței părților, când de fapt aceste drepturi pot fi negociate și acordate din venituri proprii în condițiile legii.
Recurentul Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia a depus întâmpinare la recursul declarat de Ministerul Educației, Cercetării și T arătând că, în mod legal s-a stabilit calitatea procesuală pasivă a acestei instituții, potrivit atribuțiilor care îi revin prin lege și, de asemenea, fiind și semnatarul contractului colectiv de muncă la nivel de ramură de învățământ.
În ceea ce privește cea de-a doua critică se solicită respingerea acesteia ca nefondată, deoarece primele de vacanță rezultă din contractul colectiv de muncă, făcându-se referire și la Legea nr.128/1997 și OUG nr.37/2008.
Examinând actele și lucrările dosarului și sentința recurată prin prisma motivului de recurs invocat de reclamantul Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia A, Curtea va constata că recursul acestuia este nefondat pentru următoarele considerente:
În mod legal instanța de fond a admis în parte acțiunea constatând că pentru perioada 2001-16.07.2005 dreptul reclamanților de a solicita contravaloarea primelor de vacanță este prescris, raportat la dispozițiile art.166 din Codul muncii.
Invocarea de către acest recurent a actelor normative din motivele de recurs nu au nici un fel de relevanță în speța dedusă judecății și nicidecum nu pot să constituie motive de suspendare a acestui drept al personalului didactic la prima de vacanță, deoarece toate acele acte normative privesc alte categorii sociale, respectiv persoane din justiție, funcționari publici, membrii corpului diplomatic etc. categorii cărora li s-a stabilit în mod clar prin actele normative invocate acordarea primei de vacanță.
Instanța de fond a admis acțiunea în parte și a constatat faptul că reclamanții sunt îndreptățiți la contravaloarea primei de vacanță nu în baza unor legi speciale, ci în baza contractului colectiv de muncă, stabilindu-se în mod legal că executarea contractelor colective de muncă este potrivit dispozițiilor art.30 din Legea nr.130/1996 obligatorie pentru părțile semnatare.
De altfel, acest recurent a recunoscut faptul că aceste drepturi derivă din executarea contractului colectiv de muncă în întâmpinarea pe care a depus-o la recursul declarat de Ministerul Educației, Cercetării și
Referitor la recursul formulat de Ministerul Educației, Cercetării și T se constată de către C că în mod legal prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către această parte pentru următoarele considerente:
Nu se poate invoca faptul că față de dispozițiile nr.OUG32/2001 și ale Legii nr.84/1995 Ministerul Educației, Cercetării și T nu ar avea calitate procesuală pasivă în speța dedusă judecății.
Astfel, potrivit dispozițiilor art.167 din Legea învățământului nr.84/1995 cu modificările ulterioare, finanțarea de bază cuprinzând și cheltuielile de personal se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
În procedura de defalcare din veniturile bugetului de stat, a sumelor necesare finanțării cheltuielilor de personal ale unităților de învățământ preuniversitar de stat, sunt implicați direcția generală a finanțelor publice județene, consiliul județean, primarul unității administrativ-teritoriale și inspectoratul școlar.
A se vedea în acest sens prevederile art.14 alin.4 și 5 și art.13 lit.b din Legea bugetului de stat pe anul 2007.
Nu este mai puțin important faptul că planul cadru de învățământ și programele școlare se aprobă și se elaborează de către Ministerul Educației, Cercetării și T, cu consultarea factorilor interesați.
În mod legal s-a reținut faptul că acest recurent este semnatar al contractului colectiv de muncă unic la nivel de ramură de învățământ, însă această situație nu înseamnă că recurentul dobândește calitatea de angajator, așa cum greșit s-a susținut.
Practic, așa cum rezultă din dispozitivul sentinței recurate, ministerul nu a fost obligat în mod concret la plata sumelor față de reclamanți, ci s-a admis acțiunea în contradictoriu cu recurentul pentru a-i fi opozabilă.
Nefondată este și cea de-a doua critică și anume aceea prin care se susține că potrivit prevederilor Legii nr.128/1997 cu modificările și completările ulterioare, personalul din învățământ nu beneficiază de acordarea primei de vacanță, deoarece așa cum s-a precizat mai sus, acordarea acestei prime s-a făcut nu în baza legii speciale, care într-adevăr nu reglementează acest drept pentru reclamanți, ci în baza contractului colectiv de muncă care este obligatoriu pentru părțile semnatare.
Nu se poate susține faptul că acest contract colectiv de muncă ar cuprinde norme de recomandare și că plata acestor prime de vacanță ar trebui să fie negociate atâta vreme cât încă de la începutul apariției sale s-a statuat în mod clar dreptul personalului didactic la prima de vacanță ce trebuia acordată în plus față de indemnizația de concediu.
A considerat că, dispozițiile din contractul colectiv de muncă nu sunt obligatorii, ar însemna ca această instituție juridică să fie golită de conținut.
Față de cele arătate mai sus, Curtea în baza dispozițiilor art.312 și art.316 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondate recursurile declarate de părți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile formulate de reclamantul SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR MUNTENIA Pitești, în numele și pentru membrii de sindicat, și de pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII ȘI împotriva sentinței civile nr.1004/CM din 10 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 februarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
,
Grefier,
Red./9.01.2009
EM/GM/2 ex.
Jud.fond:
Președinte:Daniel RaduJudecători:Daniel Radu, Jeana Dumitrache, Florina Andrei
