Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 1653/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 1653
Ședința publică de la 26 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florica Diaconescu
JUDECĂTOR 2: Corneliu Maria
JUDECĂTOR 3: Dorina Stoichin
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanții, -, -, -, -, -, -, -, recurent, -, a, -, I, -, -, ., -, G, â,împotriva sentinței civile nr.2254/01.10.2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații MINISTERUL JUSTIȚIEI, intimat MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL DOLJ, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, lipsind recurenții reclamanți și intimații pârâți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul pe fondul recursului.
consilier juridic pentru intimatul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, pune concluzii de respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de Tribunalul Dolj.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr.2254/01.10.2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr- s-a respins actiunea formulată de reclamantii, -, -, -, -, -, -, -, -, IA, -, -, -, -, -, -, A, I, -, IRMA, G, cu sediul procesual ales la Curtea de APEL CRAIOVA impotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, TRIBUNALUL DOLJ, CURTEA DE APEL CRAIOVA.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Reclamantii, personal auxiliar de specialitate din cadrul Curții de APEL CRAIOVA, a solicitat prin prezenta actiune obligarea pârâtilor MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, TRIBUNALUL DOLJ, CURTEA DE APEL CRAIOVA in solidar la plata actualizată în favoarea fiecărui reclamant a sporului de stres în procent de 50% prevăzut de art. 47 din Legea 50/1996, calculat la indemnizația brută de încadrare începând cu data de 01.05.2004 și până la 01.02.2007, dată la care a intrat în vigoare OG 8/2007, abrogându-se astfel dispozițiile Legii 50/1996.
S-a considerat că pentru personalul auxiliar de specialitate au rămas în vigoare disp. Legii 50/1996 care au fost abrogate abia la intrarea in vigoare a OG 8/2007, ordonanță ce reglementează salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor și parchetelor.
Instanta, având in vedere temeiul de drept invocat si care constituie cauza cererii de chemare in judecată, respectiv disp. art. 47 din Legea nr. 50/1996 cu privire la acordarea sporului de suprasolicitare neuropsihică pentru magistrati si personalul auxiliar, a respins actiunea constatând că nu este întemeiată, din următoarele considerente:
Art 47 din Legea 50/1996 a fost abrogat prin OG nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii 50/96 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, intrată în vigoare la 01.10.2000.
Astfel art I pct 42 din actul normativ menționat prevede că" Legea 50/1996 se modifică și se completează după cum urmează: art 47 se abrogă."
Prin art. 50 alin 2 din OUG 177/2002 a fost abrogată Legea 50/1996 " Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă art. 11, precum și celelalte dispoziții referitoare la salarizarea și alte drepturi ale magistraților și personalului de specialitate juridică asimilat, potrivit legii, acestora, din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 18 noiembrie 1999, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare.
Ulterior OUG 27/2006 prin art 41 lit aaa brogat OUG 177/2002 " - La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 18 decembrie 2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 347/2003, cu modificările și completările ulterioare;"
Insă aceasta abrogare a OUG nr. 177/2002 nu presupune a reintra in vigoare art. 47 din Legea nr.50/1996, deoarece potrivit art 62 alin 3 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, asa cum a fost modificată si completată de Legea nr. 49/2007 " Abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ inițial."
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs comun toți reclamanții, titulari ai acțiunii introductive, precum și numiții, și -, care nu au fost părți în cauza soluționată la fond, nefiind titulari ai acțiunii introductive sau cererii de intervenție.
Prin recurs, au fost aduse următoarele critici:
Motivarea sentinței nu are suport legal, deoarece legea incidentă în cauză este legea nr.50/1996, lege organică așa cum prevede art.73 pct.1 lit.e din Constituție, iar nr.OG83/2000 este un act normativ inferior legii menționate și promulgarea sa este în contradicție cu dispozițiile constituționale și dispozițiile art.54 pct.2 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
Recurenții arată că este inadmisibil ca un drept general stipulat într-o lege care era în vigoare în perioada de referință, să nu poată fi concretizat în practica, iar principiul protecției încrederii în statul de drept impune ca evenimentele legislative să poată fi dispuse doar prin acte normative ulterioare de același nivel sau de nivel superior și cere eliminarea obstacolelor juridice care împiedică titularii drepturilor recunoscute legal să se bucure de ele.
Arată și că în conformitate cu dispoz. art.1 alin.5 din Constituția României, în România respectarea legii fundamentale a supremației sale și a legilor este obligatorie, prin aceasta textul constituțional consacrând întâietate normei fundamentale și legilor organice asupra oricăror alte dispoziții.
Prin întâmpinarea formulată la 23.01.2008, Ministerul Justiției a solicitat respingerea recursului, cu următoarea motivare:
Dispozițiile art.47 din Legea 50/1996 au fost abrogate total și explicit prin nr.OG83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, publicată în Of. Partea I nr.425/01.09.2000 intrată în vigoare la data 01.10/2000.
Această modificare a Legii nr.50/1996 este permisă în raport de prevederile art. 115 din Constituția revizuită, care reglementează competența legislativă delegată Guvernului de a interveni prin Ordonanțe simple, în baza unei legi speciale de abilitare în materii ce nu fac obiectul legilor organice.
Arată că legea nr.50/1996 nu face parte din categoria legilor organice deoarece nu reglementează domeniile rezervate legilor organice, ci este o lege specială de salarizare a unei anumite categorii de personal din sistemul bugetar. De asemenea, arată că Parlamentul României a aprobat nr.OG83/2000 prin legea nr. 334/2000 și nu a procedat la abrogarea art. 1 pct.42 din nr.OG83/2000.
Arată că prin adoptarea nr.OG83/2000 s- avut în vedere aducerea sistemului de salarizare a personalului din organele autorității judecătorești în acord cu sistemul prevăzut în legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, iar din nota de fundamentare, respectiv expunerea de motive rezultă că pentru celelalte funcții din unitățile autorității judecătorești-personal auxiliar, experți criminaliști - s-au prevăzut grile de intervale, în coeficientul de multiplicare minim fiind inclus sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică și indemnizația de ședință.
Recurentul arată că abrogarea dispozițiilor legale care prevedeau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistraților și personalului auxiliar de specialitate, reprezintă problemă de legiferare și că legiuitorul este în drept să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază pe care le poate diferenția în funcție de categoria de personal căreia i se acordă.
Atât recurenții cât și intimatul Ministerul Justiției au depus copii de pe hotărâri judecătorești ( fil. 5-29 și fil.165-174) invocând practica judiciară, primii în sensul admiterii acțiunilor cu acest obiect, iar intimatul în sensul respingerii acțiunilor.
Analizând legalitatea sentinței recurate, în raport de motivele de recurs și apărările formulate prin întâmpinare, văzând actele și lucrările dosarului prin prisma dispoz. art.304 pct.6-9 și art.3041pr.civilă, instanța reține următoarele:
Recursului i se aplică dispozițiile de procedură prevăzute pentru judecata apelului, conform prev. art. 316.pr.civilă, care coroborate cu prevederile art. 298 art. 3021pct.1, art.283, art.41 alin.1, art.47 și art. 49 din procedură civilă, converg către principiul că nu poate uza de calea de atac persoana care nu a avut calitatea de parte în procesul soluționat de instanța de fond.
În considerarea acestui aspect urmează a se respinge recursul formulat de, și ca fiind promovat de persoane fără calitate procesuală la fond.
În ceea ce privește recursul reclamanților, titulari ai acțiunii introductive, Curtea apreciază că recursul este fondat, din următoarele considerente:
Instanța de fond nu a analizat susținerea reclamanților privind încălcarea ierarhiei emiterii actelor normative.
Este adevărat că potrivit art.108 din Constituția României, Guvernul poate emite ordonanțe în temeiul unei legi speciale de abilitare, iar Guvernul României a fost abilitat prin Legea nr. 125/2000.
Instanța de fond avea de analizat dacă s-au respectat prevederile constituționale statuate de art. 108 alin.3 din Constituție, respectiv dacă prin nr.OG83/2000 au fost încălcate limitele de abilitare date Guvernului prin legea nr. 125/2000, acesta fiind abilitat doar privind modificarea și completarea Legii nr.50/1996, știut fiind că, potrivit Legii nr. 74/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, " modificarea " completarea " și " abrogarea" constituie evenimente legislative diferite.
Întrucât instanța nu analizat normele de tehnică legislativă, reclamanții invocând încălcarea acestora, ci s-a mulțumit cu enumerare a actelor normative incidente, în ceea ce privește modificarea și abrogarea acestora, total sau parțial, se apreciază că nu analizat toate aspectele deduse judecății fondului, ceea ce echivalează cu o nepronunțare pe fond, situație care, în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin.5 pr.civilă, conduce la casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței care pronunțat hotărârea casată.
În rejudecare, instanța va analiza și deciziile în interesul legii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, ale căror dezlegări date problemelor de drept judecate sunt obligatorii pentru instanțe, în conformitate cu prevederile art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă, în măsura în care acestea conțin probleme de drept, rezolvate, de natura celor deduse judecății în cauza de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de, și,( nr. 118-127 tabel anexă la recurs) împotriva sentinței nr.2254/01.10.2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr- ca fiind promovat de persoane fără calitate procesuală la fond.
Admite recursul reclamanților ( nr.1- 117 tabel anexă la recurs), -, -, -, -, -, -, -, recurent, -, a, -, I, -, -, ., -, G, împotriva aceleiași sentințe.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Martie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. Jud.Fl.
Tehn./Ex.3/24.04.2008
/ și
Președinte:Florica DiaconescuJudecători:Florica Diaconescu, Corneliu Maria, Dorina Stoichin
