Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 180/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
Curtea de Apel Galați
Secția pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale
Decizia civilă nr.180/R
Ședința publică din 17 februarie 2010
PREȘEDINTE: Viorica Mihai Secuianu
JUDECĂTOR 2: Luminița Cristea
JUDECĂTOR 3: Anica
Grefier -
La ordine fiind judecarea recursului declarat de reclamanții -, -, -, -, V, -, -, HG, și,toți cu domiciliul ales la sediul Primăriei comunei Gugești- jud. V,împotriva sentinței civile nr.688 din 10 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea.
La apelul nominal a răspuns pentru recurenți, avocat, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind intimații Primăria comunei Gugești jud. V și Consiliul local al comunei Gugești jud.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Apărătorul recurenților, depune la dosar copia xerox a sentinței civile nr.39 din 17 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea, în dosarul nr-, ce reprezintă practică neunitară la nivelul altor instanțe. Solicită admiterea recursului formulat pentru considerentele expuse pe larg în motivele scrise existente la dosar, considerând că sentința de fond este nelegală și netemeinică, întrucât îndemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, așa cum stipulează art.9 alin.4 din nr.OUG63/2003 și a Ordinului nr.496/2003. Nu solicită obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Din actele și lucrările dosarului, rezultă următoarele;
Prin sentința civilă nr.688 din 10 noiembrie 2009 Tribunalul Vrancea, a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamanții -, -, -, -, V, -, -, HG, și, în contradictoriu cu pârâții Primarul comunei Gugești jud. V și Consiliul local al comunei Gugești jud.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că reclamanții susmenționați au chemat în judecată pe pârâții Primarul comunei Gugești jud. V și Consiliul local al comunei Gugești jud. V, pentru a fi obligați să calculeze și să plătească drepturile bănești reprezentând îndemnizația de dispozitiv lunara în cuantum de 25% din salariul de baza, retroactiv, începând cu data de 01.03.2008 și în continuare până la data încetării raporturilor de serviciu, în funcție de perioada lucrată de fiecare dintre aceștia, sume actualizate cu rata inflației precum și consemnarea acestei îndemnizații în carnetul de muncă.
In motivarea cererii, reclamanții au arătat că prin sentința civilă nr.195 din 06.03.2008, pârâtul Consiliul Local al comunei Gugești jud. V, a fost obligat să le plătească această îndemnizație în perioada 02.2005 - 02.2008, dată de la care nu au mai beneficiat de aceste drepturi.
Aceștia consideră că li se cuvine îndemnizația de dispozitiv invocând dispoziții ale Ordinului Ministrului de Interne nr.275/2002 modificat și completat prin Ordinul nr.496/28.07.2003, respectiv pct. 9 potrivit căruia îndemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, punctul 31.1 din același act normativ prin care definește personalul civil ca fiind funcționarii publici sș personalul contractual din, precum și ale art. 13 din Legea nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională în sensul că de aceasta îndemnizație beneficiază și cadrele militare în activitate, militarii angajați pe baza de contract și salariații civili.
In dovedirea acțiunii reclamanții au depus la dosar acte.
Legal citat, pârâtul Consiliul Local al Comunei Gugești jud. V, a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind netemeinică și nelegală, întrucât Ordinul MAI nr.496/28.07.2003, definește personalul civil ca fiind funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, personal care beneficiază de dreptul prevăzut de art. 13 din Legea nr.138/1999 și de drepturile prevăzute și reglementările în vigoare aplicabile salariaților omologi din sectorul bugetar.
Din actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Reclamanții în calitate de persoane angajate în cadrul Primăriei Comunei Gugesti jud. V, au pretins că le sunt aplicabile dispozițiile Ordinului nr.496/2003, respectiv că li se cuvine acordarea sporului reprezentând îndemnizația de dispozitiv.
Acest spor este prevăzut de 13 din Legea nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională și reprezintă 25% din solda de bază, solda de grad, solda de merit, îndemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariile de bază.
Potrivit punctului 9.2 din Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr. 496/2003 privind modificarea Ordinului nr.275/2002, îndemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil care își desfășoară activitatea în cadrul administrației publice.
Potrivit pct. 31.1 din Ordin, prin personal civil se înțelege funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Ministerului Administrației și Internelor.
Prin urmare Ordinul nr.496/2003, reglementează doar situația funcționarilor publici și a personalului contractual din cadrul Ministerului Administrației și Internelor ().
Ori, administrația publică nu face parte din acest minister, așa cum rezultă din nr.OUG 30/2007 privind organizarea și funcționarea
Un argument în plus că administrația publică nu face parte din acest minister, este chiar art. 4 din nr.OUG30/2007 conform căruia colaborează cu autoritățile administrației publice.
Un ministru poate sa reglementeze prin ordin cu privire la ministerul pe care-l conduce și cu privire la personalul acelui minister, dar nu în afara lui.
Astfel, instanța consideră ca este aplicabilă în cauză și Decizia Curții Constituționale nr.820/03.07.2008, prin care constată ca fiind neconstituționale prevederile art. 1, art. 2 alin. 3 si art. 27 alin. 1 din Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, în măsura în care din ele se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența sa anuleze sau să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în acte normative neavute în vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii.
Astfel, dacă reclamanții se consideră discriminați, au la îndemână alte căi legale pentru înlăturarea acestei stări de fapt dar nu pot invoca un temei juridic de care beneficiază doar personalul.
Impotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții invocând prevederile art.304 pct.7 și 9 cod procedură civilă.
In dezvoltarea motivelor de recurs, recurenții au susținut că sentința este lipsită de consistență, fără a lua în calcul textele de lege invocate în acțiune, respectiv art.1 și 13 din Legea nr.138/1999, art.9 alin.4 din.OUG nr.63/2003 și art.2 alin.1 din G, nr.137/2000.
In cauză este vorba de un tratament discriminatoriu între personalul angajat pe bază de contract de muncă și personalul având funcție de demnitate publică din două instituții identice MAI și MIRA, tratament care nu este prevăzut de lege și nici nu are o justificare rezonabilă având în vedere și că un astfel de tratament este interzis prin dispozițiile art.2 alin.1 din G nr.137/2000 și a art.14 a CEDO.
Mai mult decât atât, prin sentința civilă nr.155 din 21 februarie 2008 Tribunalul Vrancea, a admis acțiunea cu aceleași capete de cerere, hotărârea rămânând definitivă și executorie.
Pentru aceste motive, recurenții au solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii.
Recursul de față este nefondat.
Reclamanții au calitatea de personal contractual în cadrul Primăriei, instituție care nu se află în subordinea Ministerului d e Interne și Reformei Administrative.
Potrivit art.13 din Legea nr.138/1999, cadrele militare în activitate, militari angajați pe baza de contract și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv de 25% din solda în funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizație de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază.
Conform art.1 din aceeași lege, dispozițiile acestei legi se aplică personalului militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului d e Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției.
Prin Ordinul nr.496 din 28 iulie 2003 emis de Ministerul Administrației și Internelor, la pct.9.2 s-a prevăzut că îndemnizația de dispozitiv se acordă personalului civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
In conformitate cu definiția dată de pct.3,1 din acest ordin, prin personal civil se înțelege funcționarii publici și personalul contractual din MAI.
Reclamanții nu fac parte din categoria personalului civil la care face referire Ordinul, salarizarea acestora fiind reglementată prin acte normative cu caracter special.
Ordinul nr.496 din 28 iulie 2003 emis de Ministerul Administrației și Internelor, nu se poate aplica și altor persoane decât celor expres enumerate, în caz contrar, prin extinderea beneficiarilor ar însemna să se admită posibilitatea acordării unor îndemnizații, prin acte normative cu putere inferioară legii.
De altfel, prin Decizia nr.37&2009 a Curții Constituționale, s-a admis recursul în interesul legii, stabilindu-se că dispozițiile art.13 raportat la art.47 din Legea nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții se interpretează în sensul că îndemnizația de dispozitiv lunară în cuantum de 25% din salariul de bază prevăzut de art.13 din acest act normativ se acordă funcționarilor publici și personalului contractual care își desfășoară activitatea în cadrul Ministerului Administrației și Internelor și în instituțiile publice din subordinea ministerului, precum și personalului care își desfășoară activitatea în serviciile comunitare din subordinea Consiliilor locale și, care au beneficiat de acest drept salarial și înainte de transfer sau detașare din cadrul fostului Minister de Interne.
Reclamanții nu sunt în această situație.
Pe de altă parte sub aspectul discriminării invocate de către reclamanți, potrivit jurisprudenței CEDO, principiul egalității nu este sinonim cu uniformitatea și că situațiile diferite impun un tratament juridic diferit, recunoscându-se astfel dreptul la diferențiere.
Tribunalul Vrancea, în mod corect a reținut incidența Deciziei nr.820 din 3 iulie 2008 Curții Constituționale, prin care s-a constatat neconstituționalitatea art.1, art.2 alin.3 și a art.27 alin.1 din nr.OG137/2000 în măsura în care din ele se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze sau să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norma create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în acte normative neavute în vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii.
In raport de aceste interpretări ale Curții Constituționale, care sunt obligatorii pentru instanțe, nu are relevanță faptul că anterior reclamanților li s-a recunoscut printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă aceste drepturi pe o anumită perioadă de timp ( februarie 2005 - februarie 2008).
Pentru toate aceste considerente, Curtea, va respinge recursul de față ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții -, -, -, -, V, -, -, HG, și,toți cu domiciliul ales la sediul Primăriei comunei Gugești- jud. V,împotriva sentinței civile nr.688 din 10 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17 februarie 2010.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
Red. /10.03.2010
Tehn.
29 ex./18.03.2010
fond - -
Președinte:Viorica Mihai SecuianuJudecători:Viorica Mihai Secuianu, Luminița Cristea, Anica
