Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 1951/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1951/R/2008
Ședința publică din data de 14 octombrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Marta Carmen Vitos
JUDECĂTOR 2: Adrian Repede
JUDECĂTOR 3: Gabriella vicepreședinte instanță
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții recurenți, G, HG, G, G împotriva sentinței civile nr. 676/LM din 26.09.2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr-, precum și recursul declarat de pârâta O împotriva aceleiași sentințe, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este realizată.
Recursurile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care
Având în vedere că părțile au solicitat judecarea recursurilor în condițiile art. 242.proc.civ. instanța apreciază că se află cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.676/LM din 26 sept.2007, pronunțată de Tribunalul Bihor, s-a dmis în parte acțiunea formulata de reclamanții, G, -, HG, G, G în contradictoriu cu pârâta A O și în consecința pârâta a fost obligată la plata în favoarea reclamanților a următoarelor drepturi bănești:
- -la plata a câte 6 salarii minime brute pe unitate de la data concedierilor, aferente anilor 2004 și 2006 și câte o primă de vacanță echivalentă unui salariu minim pe unitate pentru anii 2004,2005 și 2006, aferentă perioadei lucrate.
- - la plata a câte 6 salarii minime brute pe unitate de la data concedierilor, aferente anilor 2004 și 2007 și câte o primă de vacanță echivalentă unui salariu minim pe unitate pe anii 2004,2005 și 2006, aferentă perioadei lucrate.
- - la plata a 6 salarii minime brute pe unitate de la data concedierii, aferentă anului 2007 și câte o primă de vacanță echivalentă unui salariu minim pe unitate pentru anii 2004,2005 și 2006, aferentă perioadei lucrate.
- - la plata a 6 salarii minime brute pe unitate de la data concedierii, aferentă anului 2007 și câte o primă de vacanță echivalentă unui salariu minim pe unitate pentru anii 2004,2005 și 2006, aferentă perioadei lucrate.
- G -la plata a câte 6 salarii minime brute pe unitate de la data concedierilor, aferente anilor 2004 și 2007 și câte o prima de vacanta echivalentă unui salariu minim pe unitate pe anii 2004, 2005 și 2006, aferentă perioadei lucrate.
- - la plata a 6 salarii minime brute pe unitate de la data concedierii, aferentă anului 2007 și câte o primă de vacanță echivalentă unui salariu minim pe unitate pentru anii 2004,2005 și 2006, aferentă perioadei lucrate.
- - la plata a câte 6 salarii minime brute pe unitate de la data concedierilor, aferente anilor 2004 și 2006 și câte o primă de vacanțăa echivalentă unui salariu minim pe unitate pe anii 2004, 2005 și 2006, aferentă perioadei lucrate.
- AI - la plata a câte 6 salarii minime brute pe unitate de la data concedierilor, aferente anilor 2004 și 2006 și câte o prima de vacanta echivalentă unui salariu minim pe unitate pe anii 2004, 2005 și 2006, aferentă perioadei lucrate.
- - la plata a 6 salarii minime brute pe unitate de la data concedierii, aferentă anului 2004 și câte o primă de vacanță echivalentă unui salariu minim pe unitate pentru anii 2004 și 2005, aferentă perioadei lucrate.
- - la plata a 6 salarii minime brute pe unitate de la data concedierii, aferentă anului 2004 și o primă de vacanță echivalentă unui salariu minim pe unitate pentru anul 2004, aferentă perioadei lucrate.
- - la plata a câte 6 salarii minime brute pe unitate de la data concedierilor, aferente anilor 2004 și 2007 și câte o primă de vacanță echivalentă unui salariu minim pe unitate pe anii 2005 și 2006, aferentă perioadei lucrate.
- - la plata a 6 salarii minime brute pe unitate de la data concedierii, aferentă anului 2007 și câte o primă de vacanță echivalentă unui salariu minim pe unitate pentru anii 2004,2005 și 2006, aferentă perioadei lucrate.
- -la plata a 6 salarii minime brute pe unitate de la data concedierii, aferentă anului 2007 și câte o primă de vacanță echivalentă unui salariu minim pe unitate pentru anii 2004,2005 și 2006, aferentă perioadei lucrate.
- - la plata a câte 6 minime brute pe unitate de la data concedierilor, aferente anilor 2004 și 2007 și câte o primă de vacanță echivalentă unui salariu minim pe unitate pe anii 2004, 2005 și 2006, aferentă perioadei lucrate.
- - la plata a câte 6 salarii minime brute pe unitate de la data concedierilor, aferente anilor 2004 și 2006 și câte o primă de vacanță echivalentă unui salariu minim pe unitate pe anii 2004,2005 și 2006, aferentă perioadei lucrate.
- - la plata a 6 salarii minime brute pe unitate de la data concedierii, aferentă anului 2007 și câte o primă de vacanță echivalentă unui salariu minim pe unitate pentru anii 2004,2005 și 2006, aferentă perioadei lucrate.
- G- la plata a 6 salarii minime brute pe unitate de la data concedierii, aferentă anului 2007 și câte o primă de vacanță echivalentă unui salariu minim pe unitate pentru anii 2004,2005 și 2006, aferentă perioadei lucrate.
- - la plata a câte 6 salarii minime brute pe unitate de la data concedierilor, aferente anilor 2004 și 2007 și câte o primă de vacanță echivalentă unui salariu minim pe unitate pe anii 2004, 2005 și 2006, aferentă perioadei lucrate.
- - la plata a 6 salarii minime brute pe-unitate de la data concedierii, aferentă anului 2006 și câte o primă de vacanță echivalentă unui salariu minim pe unitate pentru anii 2004, 2005 și 2006, aferentă perioadei lucrate.
- - la plata a 6 salarii minime brute pe unitate de la data concedierii, aferentă anului 2007 și câte o prima de vacanta echivalentă unui salariu minim pe unitate pentru anii 2004,2005 și 2006, aferentă perioadei lucrate.
- - la plata a 6 salarii minime brute pe unitate de la data concedierii, aferentă anului 2007 și câte o primă de vacanță echivalentă unui salariu minim pe unitate pentru anii 2004, 2005 și 2006, aferentă perioadei lucrate.
- - la plata a câte 6 salarii minime brute pe unitate de la data concedierilor, aferente anilor 2004 și 2007 și câte o primă de vacanță echivalentă unui salariu minim pe unitate pe anii 2004, 2005 și 2006, aferentă perioadei lucrate.
- - la plata a 6 salarii minime brute pe unitate de la data concedierii, aferentă anului 2007 și câte o primă de vacanță echivalentă unui salariu minim pe unitate pentru anii 2004,2005 și 2006, aferentă perioadei lucrate.
- V - la plata a 6 salarii minime brute pe unitate de la data concedierii, aferentă anului 2005 și câte o primă de vacanță echivalentă unui salariu minim pe unitate pentru anii 2004 și 2005, aferentă perioadei lucrate.
- - la plata a 6 salarii minime brute pe unitate de la data concedierii, aferentă anului 2004 și câte o primă de vacanță echivalentă unui salariu minim pe unitate pentru anii 2004 și 2005, aferentă perioadei lucrate.
- - la plata a 6 salarii minime brute pe unitate de la data concedierii, aferentă anului 2004 și câte o primă de vacanță echivalentă unui salariu minim pe unitate pentru anii 2004 și 2005, aferentă perioadei lucrate.
- MARI - la plata a câte 6 salarii minime brute pe unitate de la data concedierilor, aferente anilor 2004 și 2006 și câte o primă de vacanță echivalentă unui salariu minim pe unitate pe anii 2004,2005 și 2006, aferentă perioadei lucrate.
- - la plata a 6 salarii minime brute pe unitate de la data concedierii, aferentă anului 2004 și o primă de vacanță echivalentă unui salariu minim pe unitate pentru anul 2004, aferentă perioadei lucrate.
- - la plata a 6 salarii minime brute pe unitate de la data concedierii, aferentă anului 2004 și o primă de vacanță echivalentă unui salariu minim pe unitate pentru anul 2004, aferentă perioadei lucrate.
- G- la plata a 6 salarii minime brute pe unitate de la data concedierii, aferentă anului 2004 și o primă de vacanță echivalentă unui salariu minim pe unitate pentru anul 2004, aferentă perioadei lucrate.
S-au respins restul pretențiilor formulate de către reclamanți.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că reclamanții au chemat în judecată pe pârâta SC SA O, solicitând obligarea pârâtei la plata în favoarea reclamanților, a drepturilor bănești cuvenite ca urmare a disponibilizărilor colective din ultimii trei ani, precum și a primelor de vacanță aferente ultimilor trei ani, reactualizate cu indicele de inflație de la data plății.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut că între reclamanți și unitatea pârâtă au existat raporturi juridice de muncă în temeiul contractelor individuale de muncă depuse la dosarul cauzei, raporturi de muncă, care au încetat în baza deciziilor de desfacere a contractelor individuale de muncă în temeiul art.65 muncii. Referitor la reclamanții, G, acești reclamanți au fost disponibilizați de către unitatea pârâtă atât în anul 2004, prin deciziile de desfacere a contractelor de muncă întemeiate pe disp.art.65 muncii, cât și ulterior, în anul 2006, respectiv 2007, în același temei, art.65 muncii, după reluarea raporturilor juridice de muncă cu unitatea pârâtă.
Așa cum s-a reținut și mai sus, în deciziile de concediere a reclamanților, unitatea pârâtă a reținut ca și temei art.65 muncii, respectiv pentru motive care nu țin de persoana salariatului. Din examinarea cuprinsului acestor decizii de concediere, decizii care nu rezultă că au fost revocate, anulate sau desființate, instanța a reținut că pârâta a procedat la emiterea acestora în baza Hotărârii conducerii unității și ținând seama de Proiectul de concediere.
Conform art.67 muncii, "salariații concediați pentru motive care nu țin de persoana lor beneficiază de măsuri active de combatere a șomajului și pot beneficia de compensații în condițiile prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil", reclamanții, fiind disponibilizați în urma concedierilor colective, sunt îndreptățiți la măsurile de protecție socială prevăzute în contractele colective de muncă pe unitate sau în contractele colective pe ramură.
Sub acest aspect, instanța a reținut dispozițiile art.80 din Contractul colectiv de muncă pe unitate din anii 2004-2005, înregistrat sub nr.l13 din 28 iunie 2004, modificat prin obiecțiunile înregistrate sub nr.2072 din 27.07.2004 la B, potrivit căruia" la disponibilizarea colectivă, fiecare salariat, odată cu primirea deciziei de disponibilizare, va primi cel puțin 6 salarii minime brute pe unitate", iar art.82 din Contractul colectiv de muncă pe unitate pentru anii 2006-2007, înregistrat sub nr.176/30-.06.2006, stipulează că "la disponibilizarea colectivă, fiecare salariat, odată cu primirea deciziei de disponibilizare, va primi cel puțin șase salarii minime pe unitate".
Instanța a reținut că alin.2 al art.82 din Contractul colectiv de muncă pe unitate pentru anii 2006-2007, prin care se stipulează măsuri de protecție socială de șase, nouă, respectiv 12 salarii, în funcție de vechime, nu este aplicabil în prezenta speță, deoarece nu rezultă că disponibilizările colective din cadrul unității pârâte au fost efectuate ca urmare a dizolvării, reorganizării, lichidării sau reorganizării juridice a unității pârâte, ci pentru motivele invocate în deciziile de concediere, motiv pentru care instanța a apreciat că acțiunea reclamanților este în parte întemeiată, acestora fiindu-le aplicabile dispozițiile art.80 modificat prin obiecțiuni din Contractul colectiv de muncă pe unitate pentru anii 2004-2005 și art.82 a1.1 din Contractul colectiv de muncă pe unitate pentru anii 2006-2007, respectiv sunt îndreptățiți, la data disponibilizării colective, la plata a șase salarii minime brute pe unitate.
Instanța a apreciat ca neîntemeiate apărările unității pârâte, întemeiate pe nota comună nr.2572/12871/30.11.2006 a Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale și Familiei și Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, cele privind acordarea acestor drepturi doar în condițiile realizării sarcinilor de producție și realizarea de venituri corespunzătoare, a faptului că reclamanții au lucrat doar câteva luni pe ani, precum și neonorarea invitațiilor adresate reclamanților de a se prezenta la angajare, avându-se în vedere în acest sens dispozițiile art.7 a1.2 din Legea nr.130/1996 republicată, potrivit cărora contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare au putere de lege între părți, a dispozițiilor art.239 muncii, care prevede că "prevederile contractului colectiv de muncă produc efecte pentru toți salariații, indiferent de data angajării lor sau de afilierea lor la o organizație sindicală", precum și a dispozițiilor art.243 a1.2 muncii, conform căruia "neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contractul colectiv de muncă atrage răspunderea părților care se fac vinovate de aceasta". De asemenea, invocarea de către pârâtă a Notei Comune mai sus arătate în prezenta speță nu prezintă relevanță, câtă vreme aceasta nu are putere de lege, apoi la disponibilizările colective ale reclamanților au stat dispozițiile art.65 muncii, unitatea pârâtă înțelegând să dispună încetarea contractelor individuale de muncă ale reclamanților în temeiul acestui text de lege, și nu în temeiul altor dispoziții legale, în contractele colective de muncă nefiind cuprinse dispoziții de acordare a acestor drepturi condiționat de realizarea sarcinilor de producție sau alte criterii.
Referitor la primele de concediu solicitate de către reclamanți, instanța a avut în vedere dispozițiile art.47 al.4 din contractul colectiv de muncă pe unitate pe anii 2006-2007, conform căruia "la nivel de unitate, pe lângă indemnizația de concediu, va fi plătită și o primă de vacanță, în valoare de un salariu minim pe unitate aferentă lunii în care solicită concediul de odihnă, precum și dispozițiile art. 74 a1.3 din contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii agriculturii, pisciculturii și pescuitului pe anii 2004-2005, potrivit cărora "prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate se va stabili că, pe lângă indemnizația de concediu, să se plătească și o primă de vacanță în valoare de cel puțin un salariu minim pe unitate, pe baza criteriilor stabilite la nivel de unitate". Cu toate că prin contractul colectiv de muncă pe unitate pentru anii 2004-2005 acest drept nu a fost cuprins, deși prin art. 74 alin.3 din Contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii s-a prevăzut expres acest drept de a se cuprinde în contractul colectiv pe unitate și întrucât, conform art.238, "contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior", instanța a apreciat cererile formulate de reclamanți privind acordarea primelor de concediu pe anii 2004, 2005, 2006 ca fiind întemeiate, sens în care a obligat pârâta, în favoarea reclamanților, la plata a câte o primă de vacanță echivalentă unui salariu minim pe unitate, aferentă perioadei lucrate.
În contextul tuturor considerentelor mai sus expuse, instanța a apreciat întemeiată acțiunea reclamanților în parte, motiv pentru care, în temeiul textelor de lege mai sus enunțate, precum și a dispozițiilor din contractele colective de muncă pe unitate pentru anii 2004-2005, 2006-2007 și a contractului colectiv de muncă la nivelul ramurii agriculturii, pisciculturii și pescuitului pe anii 2004-2005, admis în parte acțiunea formulată de reclamanți conform dispozitivului hotărârii.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții și pârâta.
Prin recursul lor reclamanții solicită modificarea în parte a sentinței în sensul acordării salariilor compensatorii conform vechimii și anume: 6 salarii minime la o vechime de până la 5 ani; 9 salarii minime la o vechime între 5-15 ani; 12 salarii minime la o vechime mai mare de 15 ani.
Arată că admițând doar în parte acțiunea reclamanților și acordând doar 6 salarii compensatorii, instanța de fond a motivat cu prevederile art.80 din Contractul colectiv de muncă unic la nivelul agriculturii, pisciculturii și pescuitului pe anii 2004 - 2005 înregistrat sub nr.113/28-06.2004 modificat prin Obiecțiunile nr.2072 din 27.07.2004 la B și art.82 din Contractul colectiv de muncă pe unitate pentru anii 2006-2007.
Consideră că chiar dacă alin.1 al acestui articol prevede că "la disponibilizare colectivă, fiecare salariat, odată cu primirea deciziei de disponibilizare, va primi cel puțin 6 salarii minime brute pe unitate, nu înseamnă că nu se pot acorda mai mult de 6 salarii,legea spunând minim 6.
Arată că deși prin acțiune au calculat și precizat câtimea pretențiilor în sume globale, instanța a dispus doar numărul de 6 salarii compensatorii reprezentând 6 salarii minime brute pe unitate la data concedierii precum și primele de vacanță echivalente unui salariu minim pe unitate, aferent anilor respectivi.
Pârâta SC SA O, prin recursul său solicită admiterea recursului cu modificarea hotărârii atacate.
În motivele de recurs cu privire la salariile compensatorii acordate arată că reclamanților,. li s-a acordat câte o despăgubire în cuantum de 6 salarii minime brute pe unitate aferente anului 2004, în condițiile în care aceștia au fost reîncadrați la pârâtă în anul 2005, beneficiind pe perioada cât au fost disponibilizați de ajutorul de șomaj, iar reclamanții., G și nu s-au mai prezentat la reîncadrare la invitația societății în anul 2005, 2006.
Referitor la reclamanții, G, HG, și arată că acestora li s-au acordat câte o despăgubire în cuantum de 6 salarii minime brute pe unitate de la data concedierii, aferente anilor 2004 și 2006, 2007 în condițiile în care și aceștia au fost reîncadrați la pârâtă, beneficiind pe perioada cât au fost disponibilizați de ajutor de șomaj, în baza aceluiași contract li s-au acordat salarii compensatorii reclamanților pe mai mulți ani consecutiv, astfel că un drept prevăzut în contractul colectiv de muncă în cuantum exact s-a acordat de mai multe ori, ceea ce este inadmisibil.
Arată că intenția legiuitorului a fost aceea de a acorda salarii compensatorii doar salariaților disponibilizați care nu au mai fost reangajați la unitatea ce i-a disponibilizat, faptul că reclamanții au acceptat reîncadrarea rezultă implicit că au renunțat la salariile compensatorii.
În ce privește pe reclamanții, și arată că instanța de fond le-a acordat te o despăgubire în cuantum de 6 salarii minime brute pe unitate de la data concedierii aferente anului 2007, respectiv 2006, neobservând faptul că reclamanții au fost rechemați la angajare în data de 05.04.2007, odată cu reluarea activității societății însă aceștia nu au dat curs solicitării societății.
Cu privire la prima de vacanță arată că în Contractul colectiv de muncă pe anul 2004 nr.2062 din 28.06.2004 înregistrat la. B sub nr.113/28.06.2004 nu a fost prevăzută acordarea primei de vacanță, astfel că s-a acordat nelegal prima de vacanță pentru anii 2004.2005.
Consideră că prima de vacanță trebuia acordată de către instanță doar proporțional cu timpul efectiv lucrat și nu integrală, în condițiile în care unii reclamanți au lucrat 9-11 luni pe an.
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs, Curtea reține următoarele:
Este de necontestat faptul că între părți au existat raporturi de muncă, dovedit cu contractele de muncă depuse la dosarul cauzei, raporturi care s-au stins, în baza deciziilor unilaterale de desfacere a contractelor de muncă, întemeiate pe dispozițiile art.65 muncii, respectiv pentru motive care nu țin de persoana salariatului.
Dispozițiile art.67 muncii prevăd că salariații concediați pentru motive care nu țin de persoana lor beneficiază de măsuri active de combatere a șomajului și pot beneficia de compensații în condițiile prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil.
În acest sens, dispozițiile art.80 din Contractul colectiv de muncă pe unitate pe anii 2004-2005, înregistrat sub nr.113 din 28 iunie 2004, modificat prin obiecțiile înregistrate sub nr.2072 din 27.07.2004 la B, prevăd că "la disponibilizarea colectivă fiecare salariat, odată cu primirea deciziei de disponibilizare va primi cel puțin 6 salarii minime brute pe unitate".
Este adevărat că și dispozițiile art.82 alin.2 din Contractul colectiv de muncă pe unitate pe anii 2006-2007, mai prevăd măsuri de protecție socială de șase, nouă, respectiv 12 salarii, în funcție de vechime, însă aceste dispoziții sunt aplicabile doar în cazul în care unitatea angajatoare a fost dizolvată, reorganizată, lichidată în urma reorganizării judiciare, ceea ce s-a dovedit că nu este cazul în speță, motiv pentru care pretențiile reclamanților bazate pe aceste dispoziții în mod corect nu au fost apreciate ca fondate de către instanța de fond, astfel că și criticile aduse de reclamanți modului de soluționare a acestui petit trebuie să fie privită ca fără succes.
Așa cum se mai reține din recursul reclamanților, aceștia se mai arată nemulțumiți și de faptul că sentința așa cum enunță dispozitivul, ar fi fără finalitate și practic nu s-ar putea executa silit, pentru că dispunând obligarea pârâtei la plata a 6 salarii minime brute pe unitate precum și la primele de vacanță echivalente unui salariu minim pe unitate, aferent anilor respectivi calculul și acordarea acestora ar rămâne la discreția unității pârâte.
Nici această critică nu poate fi primită, întrucât obligația de plată a pârâtei se poate cuantifica în cursul executării silite, (dacă ea nu va fi executată benevol) ocazie cu care executorul judecătoresc va stabili în concret sumele la care sunt îndreptățiți reclamanții astfel cum dispozițiile art.371 alin.2 și 3.proc.civ. prevăd.
La fel și ultima critică adusă sentinței de către reclamanți privitoare la acordarea incorectă a sumelor ce constituie cheltuieli de judecată, nu este fondată întrucât, în mod corect acestea au fost stabilite și acordate de către instanță, respectând dispozițiile art.276 proc.civ.
În ce privește recursul pârâtei, în raport de criticile ce au fost aduse, la fel trebuie considerat ca nefondat, în condițiile în care drepturile recunoscute reclamanților prin sentință au fost prevăzute în contractele colective de muncă pentru anii 2004-2005, 2006-2007 și a contractului colectiv de muncă la nivelul ramurii agriculturii, pisciculturii și pescuitului pe anii 2004-2005, iar dispozițiile art.7 alin.2 din Legea 130/1996 prevăd clar că, contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale, au putere de lege între părți. De asemenea este de reținut că și dispozițiile art.239 muncii mai prevăd că "prevederile contractului colectiv de muncă produc efecte pentru toți salariații, indiferent de data angajării lor sau de afilierea lor la o organizație sindicală".
Așa fiind, față de cele mai sus reținute văzând și dispozițiile art.299 și 312.proc.civ. văzând că sub aspectul tuturor criticilor ce i-au fost aduse de ambele părți sentința este legală și temeinică, Curtea va respinge ca nefondate ambele recursuri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, G, HG, G, G și pârâta SC SA împotriva sentinței civile nr. 676 din 26.09.2007 a Tribunalului Bihor, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14 octombrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
Red.AR
Dact./2ex./25.11.2008
Președinte:Marta Carmen VitosJudecători:Marta Carmen Vitos, Adrian Repede, Gabriella
