Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 2029/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(8606/2008)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2029/
Ședința din ședința publică de la 31.03.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR 2: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 3: Ilie
GREFIER
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de recurenții-pârâți PRIMARUL SECTORULUI 5 și CONSILIUL LOCAL SECTOR 5 împotriva sentinței civile nr.5926/26.09.2008 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.22256/3/LM/2008 în contradictoriu cu intimatul-reclamant SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR DIN ROMÂNIA în numele membrei de sindicat și intimații-pârâți ȘCOALA CU CLASELE I-VIII NR.280 și INSPECTORATUL ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri formulate, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, având în vedere că s-a solicitat ca judecata să se desfășoare și în lipsa părților, Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.5926/26.09.2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis acțiunea precizată formulată de reclamanta reprezentată prin mandatar Sindicatul Învățământului Preuniversitar din România în contradictoriu cu pârâții Școala cu Clasele I-VIII nr.280, Consiliul Local al Sectorului 5, Primăria Sectorului 5 și Inspectoratul Școlar al Municipiului
A fost obligată pârâta la plata drepturilor bănești reprezentând sporul de condiții periculoase sau vătămătoare de 15% din salariu de bază către reclamantă în perioada 10.06.2005-10.08.2007.
În considerente instanța a reținut că a fost sesizată cu pretențiile reclamantei, în calitate de bibliotecar în cadrul unei biblioteci școlare, pentru sporul de 15%, pentru condiții periculoase sau vătămătoare, din salariul de bază, care face parte din acesta, spor prevăzut de art.51 alin. 3 din Legea nr. 334/2002.
Sporul respectiv reprezintă un drept salarial invocat în baza raporturilor juridice de muncă, născute prin încheierea contractului individual de muncă.
Așa cum rezultă din adeverința depusă la dosar, reclamanta este încadrată în funcția de bibliotecar în cadrul unității de învățământ, funcție didactică auxiliară potrivit art.6 alin. 1 din Legea nr. 128/1997.
În temeiul art.48 alin.1 din același act normativ, salariul personalului didactic se compune din salariul de bază, stabilit conform legii și o parte variabilă, constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare.
Potrivit art. 146, în măsura în care prezentul statut nu dispune altfel, personalului didactic i se aplică și celelalte dispoziții din legislația muncii.
Legea nr. 128/1997 reprezintă în cazul bibliotecarilor, ca personal didactic auxiliar, lege specială în raport cu Legea 334/2002 - legea bibliotecarilor, prevăzând expres că, în măsura în care nu dispune altfel, personalului didactic i se aplică și celelalte dispoziții prevăzute de legislația muncii. Cu alte cuvinte, în lipsă de stipulație contrară expresă, personalul didactic auxiliar beneficiază și de alte drepturi salariale suplimentare stabilite prin legi speciale în favoarea acestora.
Dar, din analiza dispozițiilor Legii bibliotecarilor, care definește și noțiunea de bibliotecă școlară și încadrează în sistemul național de biblioteci și bibliotecile școlare, instanța a constatat că norma generală în materie de biblioteci reglementează și alte drepturi salariale, ce nu sunt excluse expres de legea specială (Legea 128/1997).
Astfel, potrivit art.51 alin.3 din Legea nr.334/2002, personalul din biblioteci care lucrează în depozite de carte, colecții care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural național mobil, laboratoare de restaurare și conservare a cărții sau cei care asigură servicii de împrumut la domiciliu ori în spitale, aziluri de bătrâni și în orfelinate beneficiază, pentru condiții periculoase sau vătămătoare, de un spor de până la 15% din salariul de bază, care face parte din acesta.
Din conținutul textului de lege, rezultă că personalul din bibliotecile școlare îndeplinește condițiile prevăzute alternativ, deoarece în fișa postului aprobată prin Ordinul nr.3522/30.03.2000 al Ministrului Educației Naționale, sunt prevăzute ca atribuții răspunderea privind gestiunea, securitatea și buna păstrare a colecțiilor și a dotării bibliotecilor, recuperarea la timp a publicațiilor împrumutate, depozitare, împrumut, organizarea colecțiilor.
Astfel, personalul din bibliotecile școlare îndeplinește cel puțin două din condițiile prevăzute de art.51 alin. 3 din Legea 334/2002: lucrează în depozite de carte și asigură servicii de împrumut la domiciliu, condiții în care acesta ar trebui să beneficieze de sporul pentru condiții periculoase și vătămătoare, întrucât textul art.51 alin.3 din Legea nr.334/2002 nu exclude de la aplicare personalul din bibliotecile școlare și nu condiționează acordarea acestui spor decât de îndeplinirea criteriilor prevăzute în mod alternativ de textul normativ în discuție, orice alta cerința suplimentara neputând fi primita întrucât ar adăuga in mod nepermis la lege.
Dreptul la sporul prevăzut de art.51 alin. 3 din Legea nr.334/2002 nu este înlăturat nici de faptul că școala în cadrul căreia funcționează biblioteca, funcționează în baza unei autorizații eliberate de organele abilitate care constată îndeplinirea unor cerințe igienico-sanitare, deoarece acest drept se cuvine bibliotecarului prin natura muncii prestate, care ope legis este prezumată ca generatoare de pericol și vătămătoare.
Sporul solicitat în temeiul art.51 alin.3 este un drept recunoscut de lege prin prisma naturii specifice a profesiei - bibliotecar - fără a fi aplicabile nici dispozițiile art.8 lit. a) din HG nr.281/1993, așa cum a fost modificată și nici Regulamentul comun al Ministerului Muncii și al Ministerului Sănătății, deoarece legea prezumă caracterul potențial vătămător al locului de muncă prin prisma unor realități si criterii obiective, fără a fi necesară efectuarea unor determinări și încadrări de către organele de specialitate din Ministerul Sănătății.
În aceste condiții, instanța a constatat că reclamanta îndeplinește condițiile stabilite de lege pentru a beneficia de sporul prevăzut de art.51 alin. 3 din Legea nr.334/2001.
În privința cuantumului în care personalul din bibliotecile școlare poate beneficia de acest spor, în condițiile în care legea prevede dreptul la un spor de până 15% din salariul de bază, instanța are în vedere faptul că actul normativ care constituie temeiul dreptului invocat nu prevede criterii de stabilire concretă până la limita de 15%.
Având în vedere că legiuitorul stabilește limita maximă (15%) și că acest spor se calculează la salariul de bază, prin acesta asigurându-se o compensare diferențiată între bibliotecari în funcție de situația concretă a locului de muncă (bibliotecă școlară, colecții care cuprind patrimoniul cultural etc.), instanța a obligat pârâții la plata către reclamantă a drepturilor bănești reprezentând spor de condiții periculoase si vătămătoare de 15% din salariul de bază pentru perioada 10.06.2005- 10.08. 2007.
Împotriva sus-menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs recurenții-pârâți Primarul Sectorului 5 și Consiliul Local Sector 5, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.
În susținerea recursului au arătat că prin sentința civila nr.5926/26.09.2008, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta, mandatar Sindicatul Învățământului Preuniversitar din România, în contradictoriu cu pârâții Școala cu Clasele I-VIII nr.280, Consiliul Local al Sectorului 5 B, Primarul Sectorului 5 Instituția Primarului, obligând pârâta, (nu se specifică care dintre pârâte) la plata drepturilor bănești către reclamanta-intimată.
În opinia reclamanților-intimați, Consiliul Local al Sectorului 5 B, aceste instituții nu au calitate procesuala pasivă, motiv pentru care recurenți solicită instanței să admită excepția invocata, iar pe fondul cauzei, admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Mai mult decât atât, în ceea ce-l privește pe pârâtul Primarul Sectorului 5 - Instituția Primarului, această instituție nu există existând Primăria Sectorului 5 B, prin reprezentantul său legal, nicidecum Instituția Primarului Sectarului 5 B, motiv pentru care, chiar daca s-ar dori punerea în executare a prezentei sentințe, nu ar fi posibil instituția, chemata în judecată neexistând.
Cu privire la recurentul-pârât Consiliul Local al Sectorului 5 B, s-a învederat instanței că nu are calitate procesuală pasivă, deoarece, potrivit dispozițiilor Legii nr.215/2001 republicată, privind administrația publica locală, Consiliul Local are ca atribuție numai aprobarea bugetului local, nefiind ordonator de credite, nici unitatea care stabilește salariile în toate domeniile de activitate.
Având în vedre faptul că excepțiile invocate sunt excepții de ordine
publică, ele putând fi invocate în orice fază procesuală sau chiar de către instanță din oficiu, recurenții solicită admiterea excepțiilor așa cum au fost invocate, admiterea recursului și pe fondul acestuia, respingerea cererii, ca neîntemeiată.
Cercetând recursul declarat prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că acesta este nefondat.
Astfel, cât privește dispozitivul sentinței atacate, se reține că este vorba despre o simplă eroare materială, îndreptabilă exclusiv pe calea art. 281 pr. civ. menționarea obligării "pârâtei" la plata drepturilor salariale solicitate, în realitate, potrivit minutei înscrise pe prima filă a cererii de chemare în judecată, fiind obligați "pârâții", respectiv persoanele juridice chemate în judecată.
Sub acest aspect, instanța reține calitatea procesuală pasivă a Consiliului Local al Sectorului 5 B și Primarului Sectorului 5, în considerarea dispozițiilor OUG nr.32/2001 aprobată prin Legea nr.374/2001 potrivit cărora, începând cu anul 2001, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, în același sens sunt și dispozițiile art.167 din Legea nr.84/1995 republicată, care statuează că "unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii. Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde: finanțarea de bază și finanțarea complementară. Finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale. Finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale. Finanțarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale și alte cheltuieli asociate procesului de învățământ. Finanțarea complementară se asigură din bugetele locale și din alte surse, potrivit legii. Finanțarea de bază cuprinde următoarele categorii de cheltuieli: cheltuieli de personal; etc".
Așadar, cheltuielile cu salarizarea personalului didactic se asigură din bugetul de stat, ca finanțare de bază a unității de învățământ, însă prin intermediul bugetului local.
Concret, atribuțiile instituțiilor publice locale implicate în această
finanțare pot fi lămurite ținând seama, pe de o parte, de prevederile
art.38 din Legea nr.215/2001 republicată, potrivit cărora consiliul local
aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite etc,
iar pe de altă parte, de prevederile art.63 alin.1 și 4 din Legea
nr.215/2001 republicată potrivit cărora primarul îndeplinește atribuții
referitoare la bugetul local, are funcția de ordonator principal de credite,
întocmind proiectul bugetului local pe care îl supune spre aprobare
consiliului local.
Cum drepturile bănești cuvenite intimatei-reclamante cu titlu de
spor salarial sunt cheltuieli de la bugetul de stat, dar aprobate spre plată prin intermediul ordonatorului principal de credite, primarul, prin bugetul local aprobat de către consiliul local, rezultă fără îndoială, calitatea procesuală pasivă a acestor două instituții publice locale în cauza de față.
În sensul celor afirmate, se reține, cât privește instituția Primarului, că potrivit art. 121 alin. 1 și 2 din Constituție și art. 23 din Legea nr. 215/2001, tocmai această instituție este autoritatea administrației publice locale prin care se realizează autonomia locală și care rezolvă treburile publice din comune și orașe, iar nu "primăria", ce reprezintă o structură funcțională din subordinea primarului, ajutându-l pe acesta la îndeplinirea atribuțiilor, dar nefiind învestită cu personalitate juridică.
Rezultă așadar, pe baza celor expuse, că, analizat în limita criticilor formulate, recursul declarat este nefondat și va fi respins ca atare, în aplicarea art. 312 alin. 1 pr. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de către recurenții-pârâți PRIMARUL SECTORULUI 5 și CONSILIUL LOCAL SECTOR 5 împotriva sentinței civile nr.5926/26.09.2008 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.22256/3/LM/2008 în contradictoriu cu intimatul-reclamant SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR DIN ROMÂNIA în numele membrei de sindicat și intimații-pârâți ȘCOALA CU CLASELE I-VIII NR.280 și INSPECTORATUL ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 31.03. 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red:
Tehnored:
2 EX./04.05.2009
Jud. fond:
Președinte:Bodea Adela CosminaJudecători:Bodea Adela Cosmina, Petre Magdalena, Ilie
