Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 277/2010. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 277/R-CM
Ședința publică din 22 Februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ion Rebeca JUDECĂTOR 2: Georgiana Nanu
JUDECĂTOR 3: Paula Andrada
Judecător: ---
Grefier: -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâtulMUNICIPIUL PITEȘTI PRIN PRIMAR, cu sediul în P,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.720/CM/6 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit recurentul-pârât Municipiul P-prin primar, intimatul-reclamant Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia-pentru membrii săi de sindicat I, C, și intimații-pârâți Grădinița cu Program Prelungit nr.18, Centrul Bugetar nr.2 Cămine, Inspectoratul Școlar Județean A și Ministerul Educației, Cercetării și.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la data de 28 ianuarie 2010, intimatul-reclamant Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia-pentru membrii săi de sindicat a formulat cerere de repunerea a cauzei pe rol, prin care a solicitat judecata cauzei în lipsă, potrivit disp.art.242 pct.2 Cod procedură civilă.
Față de această situație, curtea constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acestuia.
CURTEA
Constată că, rin p. acțiunea înregistrată la data de 4.12.2008 reclamanții, reprezentați prin Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia, au chemat în judecata pe pârâții Grădinița cu Program Prelungit nr.18, Centrul Bugetar nr.2 Cămine, Municipiul P, prin Primar, Inspectoratul Școlar Județean A, și Ministerul Educației, Cercetării și, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții să le plătească prima de vacanță pentru perioada 2001-2008 și pe viitor, actualizată cu indicele de inflație la data achitării sumelor în cauză.
Au mai solicitat reclamanții obligarea pârâtei Grădinița cu Program Prelungit nr.18 la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă, precum și obligarea tuturor pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanții au arătat că în vederea aplicării principiului egalității de tratament, personalul contractual trebuie să beneficieze de prima de concediu pentru anii 2001-2007, potrivit dispozițiilor art.35 alin.2 din Legea nr.188/1999, referitoare la statutul funcționarului public.
S-a făcut trimitere la Deciziile nr.XXIII/12.12.2005, nr.XII/5.02.2007 și nr.LXXVII/5.11.2007 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, prin care dreptul la prima de vacanță a fost recunoscut polițiștilor, magistraților și personalului auxiliar al instanțelor, precum și funcționarilor publici.
Deoarece prin nr.OUG146/19.12.2007 s-a aprobat pentru funcționarii publici plata primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006, reclamanții au apreciat că numai prin acordarea primei de vacanță tuturor categoriilor de personal se realizează principiul constituțional al egalității cetățenilor, având în vedere faptul ca și ei desfășoară activitate în domeniul administrației publice.
S-a mai arătat că drepturile salariale privind prima de vacanță pentru perioada 2001-2006 nu sunt prescrise, termenul de prescripție fiind întrerupt, actul întrerupător de prescripție fiind nr.OUG146/2007.
La data de 4.02.2009 pârâtul Municipiul Paf ormulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, în raport de dispozițiile Legii nr.128/1997, Legii nr.486/2006 și Legii nr.215/2001, completată de Legea nr.286/2006.
Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât textul de lege invocat ca temei legal se referă la funcționarii publici, calitate pe care nu o au reclamanții, membri de sindicat.
La data de 25.02.2009 și pârâtul Ministerul Educației Cercetării și a depus la dosar întâmpinare, prin care, pe cale de excepție, este invocată lipsa calității sale procesuale pasive, motivat de faptul că acest pârât nu este angajatorul reclamanților și nu exista niciun fel de raporturi juridice între cadrele didactice și această instituție. De asemenea, s-a arătat că pârâtul în cauză nu este ordonator de credite pentru unitățile din învățământul preuniversitar de stat.
Prin aceeași întâmpinare, pârâtul Ministerul Educației Cercetării și a invocat și excepția prescripției dreptului material la acțiune, în raport de dispozițiile art.166 din Legea nr.53/2003. Cu privire la.OUG nr.146/2007, s-a arătat că acest act normativ nu se aplică personalului didactic din sistemul de învățământ și nu poate constitui motiv de întrerupere a prescripției.
Pe fondul cauzei, s-a susținut că personalul contractual din instituțiile de învățământ din sectorul bugetar este salarizat potrivit prevederilor Legii nr.128/1997 în care nu este prevăzută acordarea primei de vacanță, iar prin dispozițiile art.1 alin.2 din nr.OUG146/2007 se specifică faptul că în categoria personalului căruia îi sunt aplicabile prevederile acestei ordonanțe de urgență intră funcționarii publici, funcționarii publici cu statut special, personalul auxiliar din sistemul justiției, membrii corpului diplomatic și consular al României, precum și alte categorii de personal, care beneficiază de prima de concediu de odihnă în baza legilor speciale.
Ceilalți pârâți nu au depus întâmpinări la dosarul cauzei.
La termenul din data de 2.04.2009 instanța a invocat din oficiu excepția prescrierii dreptului material la acțiune al reclamanților - membri de sindicat pentru perioada 2001-3.12.2005.
În ședința publică din data de 2.04.2009 tribunalul a dispus, în temeiul art.137 alin.2 Cod procedură civilă, unirea tuturor excepțiilor cu fondul cauzei.
Prin sentința civilă nr.720/CM/6 aprilie 2009, Tribunalul Argeș, Secția civilă a respins excepția calității procesuale pasive a Municipiului P, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Educației, Cercetării și și, în consecință, a respins acțiunea reclamanților față de acesta.
S-a admis excepția prescrierii dreptului material la acțiune al reclamanților pentru perioada 2001-3.12.2005, fiind respinsă solicitarea reclamanților în acest sens, s-a respins acțiunea față de Inspectoratul Școlar Județean A, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamant, în numele și pentru reclamanții-membrii de sindicat, a obligat pârâții Grădinița cu Program Prelungit nr.18 și Centrul Bugetar nr.2 Cămine să calculeze și să plătească reclamanților prima de vacanță corespunzătoare perioadei 4.12.2005-31 decembrie 2008, în funcție de perioada efectiv lucrată de fiecare dintre reclamanți, actualizat cu indicele de inflație la data plății efective.
A fost obligat pârâtul Municipiul P să vireze pârâților de mai sus fondurile necesare achitării acestor drepturi, iar pârâții Grădinița cu Program Prelungit nr.18 și Centrul Bugetar nr2 Cămine să plătească Sindicatului chltuieli de judecată în cuantum de 8 lei.
Analizând cu prioritate excepțiile prescrierii dreptului material la acțiune al reclamanților - membri de sindicat pentru perioada 2001-03.12.2005, invocată din oficiu de instanță, precum și lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții Municipiul P și Ministerul Educației Cercetării si, prin întâmpinări, tribunalul a reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția prescrierii dreptului material la acțiune al reclamanților - membri de sindicat pentru perioada 2001-3.12.2005, instanța a constatat că este întemeiată, deoarece potrivit art.166 alin.1 din Codul muncii, "dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor, se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate".
Art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997 prevede expres că personalul din învățământ beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute în contractul colectiv de muncă.
La rândul său, Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de de Învățământ a prevăzut încă de la începutul apariției sale, dreptul personalului didactic la prima de vacanță ce trebuia acordată în plus față de indemnizația de concediu.
Acest drept nu a fost niciodată suspendat, așa încât în cauză nu își găsesc aplicabilitate dispozițiile nr.OUG146/2007, aceasta din urmă referindu-se la aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006.
Cum dreptul la prima de vacanță nu a fost suspendat, nu se poate vorbi nici de o întrerupere a cursului prescripției extinctive, așa încât, potrivit art.166 alin.1 din Codul muncii, excepția s-a reținut ca fiind întemeiată, iar pe cale de consecință, au fost respinse solicitările reclamanților privind acordarea primei de vacanță pentru perioada 2001-3.12.2005.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului P, tribunalul a constatat că este neîntemeiată, având în vedere prevederile Legii 215/2001 a administrației publice locale, modificată și completată prin Legea nr.286/2006, coroborate cu prevederile nr.OG17/2006, precum și dispozițiile art.13 din nr.OUG32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, în raport de care începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror acestea își desfășoară activitatea.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Educației, Cercetării și, tribunalul a apreciat că este întemeiată pentru următoarele considerente:
Între acest minister și reclamanții - membri de sindicat - nu există raporturi juridice de muncă, primul nefiind angajatorul celor din urmă. Mai mult ministerul nu are nici calitatea de ordonator de credite pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, întrucât potrivit art.13 din nr.OUG32/2001, începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea.
În ceea ce privește fondul cauzei, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanții invocă, în susținerea cererii de chemare în judecată, existența dreptului la prima de concediu pe care o are funcționarul public in temeiul art.35 alin.2 din Legea nr.188/1999, precum și decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în recursuri în interesul legii.
Tribunalul a apreciat că în cauză nu sunt incidente dispozițiile invocate de reclamanți, acestora neaplicându-li-se nici recursurile în interesul legii la care au făcut trimitere, după cum nu există nicio situație de discriminare față de alte categorii profesionale care au beneficiat de prima de concediu.
Astfel, instanța a reținut că potrivit art.241 alin.1 lit.c din Codul muncii, clauzele contractelor colective de muncă produc efecte pentru toți salariații încadrați la toți angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de munca la acest nivel.
Potrivit art.50 alin.12 din Legea nr.128/1997 "Personalul didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă."
Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de de Învățământ a prevăzut încă de la începutul apariției sale dreptul personalului didactic la prima de vacanță, ce trebuia acordată în plus față de indemnizația de concediu.
Astfel, potrivit art.37 lit.g din contractul colectiv de muncă amintit, părțile contractante convin ca personalul din învățământ să beneficieze de o primă de vacanță, care se acordă odată cu indemnizația de concediu.
Executarea contractelor colective de muncă este, potrivit dispozițiilor art.30 din Legea nr.130/1996, obligatorie pentru părțile semnatare.
În cauză nu a intervenit nicio clauză de suspendare a acestui drept al personalului didactic la prima de vacanță.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs pârâtul Municipiul P criticând-o pentru următoarele motive:
- în mod greșit a fost admisă acțiunea în condițiile în care reclamanții nu au calitatea de funcționari publici;
- hotărârea nu este motivată corect, invocarea prevederilor constituționale și ale contractului de muncă, nefiind de natură a îndreptăți pe reclamanți la acordarea dreptului la prime de vacanță, în absența unor dispoziții ale legii speciale;
- în mod greșit s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului P, nefiindu-i aplicabile prevederile nr.OUG32/2001, dispozițiile incidente în cauză fiind cele ale art.167 din Legea nr.84/1995. Mai mult, recurentul nu are calitatea de angajator al reclamanților.
Recursul este nefondat.
Prima critică este neîntemeiată, deoarece instanța nu a soluționat cauza în baza dispozițiilor Legii nr.188/1999 privind statutul funcționarului public, astfel cum în mod eronat susține recurenta.
formulate de reclamanți îi sunt aplicabile Legea nr.128/1997 precum și Contractul Colectiv de Muncă unic la nivel de ramură de învățământ, acesta din urmă având obligativitate pentru părți potrivit art.30 alin.1 și 2 din Legea nr.130/1996 a Contractului Colectiv de Muncă, astfel cum a și reținut prima instanță, neavând legătură cu categoria funcționarilor publici a căror regim juridic este guvernat de o altă lege specială.
Cea de-a doua critică vizând nemotivarea hotărârii, este de asemenea neîntemeiată; Curtea constată că aceasta nu se referă la insuficiența sau lipsa considerentelor pentru care prima instanță a admis acțiunea, ci se circumscrie tot motivului de recurs vizând încălcarea sau greșita aplicare a legii, aspect care este analizat prin rezolvarea dată celorlalte motive de recurs.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului P, se constată că instanța de fond a respins-o în mod corect, reținând că finanțarea cheltuielilor cu salarizarea personalului didactic auxiliar al instituțiilor de învățământ preuniversitar este asigurată din anul 2001 potrivit art.13 din nr.OUG32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror fază teritorială acestea își desfășoară activitatea.
, art.167 din Legea învățământului nr.84/1995, modificată, este în sensul că fondurile necesare pentru salarizarea personalului didactic și a personalului didactic auxiliar din instituțiile de învățământ preuniversitar sunt asigurate din bugetul de stat și defalcate în bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale.
Prin urmare, unitatea administrativ teritorială în care unitatea de învățământ preuniversitar funcționează are calitatea procesual pasivă. fiind în mod corect obligată de instanța de fond la a vira pârâților fondurile necesare achitării drepturilor bănești.
Față de cele expuse, în temeiul art.312 Cod procedură civilă raportat la art.291 din Codul muncii, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâtul MUNICIPIUL PITEȘTI prin PRIMAR, cu sediul în P,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.720/CM/6 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimatul fiind reclamant SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR MUNTENIA, cu sediul în P,--6, județul pentru membrii săi de sindicat I, C, pârâții GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.18, cu sediul în P, str.-, - și nr.9 județul A, CENTRUL BUGETAR NR.2 CĂMINE, cu sediul în P,-, județul A, INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN, cu sediul în P,--6, județul A și MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI, cu sediul în B,--30, sector 1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 februarie 2010, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - ---
Grefier,
-
Red./24.02.2010
GM/8 ex.
Jud.fond:
Președinte:Ion RebecaJudecători:Ion Rebeca, Georgiana Nanu, Paula Andrada
