Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 3151/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr- -tranșe suplimentare de vechime-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 3151

Ședința publică de la 18 Mai 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Carmen Tomescu judecător

- - - - judecător

- - judecător

Grefier -

******************

Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TG J, împotriva sentinței civile nr. 6630/ 20 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți CENTRUL FINANCIAR AL COLEGIULUI " " TG J, ȘCOALA GENERALĂ " " TG J, INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN G și intimatul reclamant, având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care, instanța apreciind cauza în stare de judecată a luat în examinare recursul.

CURTEA

Asupra recursului de față;

Prin sentința nr. 6630 din 20 noiembrie 2008, Tribunalul Gorj, a respins excepția lipsei calității procesual pasive invocată de Consiliul Local Tg-

A fost admisă acțiunea in parte formulată de petentul, împotriva intimaților Centrul Financiar al Colegiului" " Tg-J, si Scoala Generala " " Tg-J,.

Au fost obligați intimații să plătească petentului drepturile salariale reprezentând contravaloarea tranșelor suplimentare pentru vechimea de 30, 35 și peste 40 de ani în învățământ pentru perioada 07.07.2005-20.11.2008, sume ce urmează sa fie actualizata la data plătii.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:

Petentul este personal didactic de predare la Școala Generală " ", cu o vechime în învățământ de peste, 30, 35 sau 40 de ani.

În conformitate cu prevederile art.50 din Legea nr.128/1997 personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare care se acordă la 30, 35 și la 40 de ani de activitate în învățământ, iar potrivit alin.2 al aceluiași text de lege individualizează aceste tranșe și arată că pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime (30, 35 și peste 40 de ani) se acordă o creștere a coeficientului ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.

Conform art.154 alin.1 din Codul muncii, salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă, iar alin.2 al aceluiași text de lege instituie dreptul salariatului la un salariu pentru munca prestată, fiind interzisă conform alin.3 orice discriminare.

Potrivit art.156 din Codul muncii, salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorilor.

Întrucât bugetul local se aprobă de către Consiliul local, este întemeiată obligarea acestuia la plata sumelor ce reprezintă drepturile salariale, alături de unitatea școlară (acesteia revenindu-i și obligația calculării sumelor pentru fiecare din cadrele didactice reprezentate de sindicat).

Având în vedere considerentele expuse mai sus și dispozițiile legale menționate, tribunalul a respins excepția lipsei calității procesual pasive invocată de Consiliul Local Tg-J și a admis acțiunea și au fost obligați intimații să plătească petentului drepturile salariale reprezentând contravaloarea tranșelor suplimentare pentru vechimea de 30, 35 și peste 40 de ani în învățământ pentru perioada 07.07.2005- 20.11.2008, sume ce urmau sa fie actualizata la data plații.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TG J invocând nelegalitatea și netemeinicia acesteia.

În motivele de recurs se invocă lipsa calității procesuale pasive, în sensul că, așa cum rezultă din art. 167 Legea 84/1995, unitățile de învățământ preuniversitar funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale.

Susține că finanțarea sistemului de învățământ revine bugetului de stat, drept consecință în bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2008 nu sunt prevăzute fonduri.

Că, nu au calitatea de finanțatori, ci doar calitatea de ordonatori principali de credite prin Direcția Generală Venituri și Cheltuieli, care procedează doar la deschideri de credite bugetare în urma solicitării centrelor bugetare din subordine și nu la plăți efective a bunurilor și serviciilor de care beneficiază acestea.

Recurenții au mai susținut că finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde finanțare de bază și finanțare complementară. Finanțarea de bază se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ,din sumele defalcate ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale și cuprinde cheltuieli de personal.

Finanțarea complementară ce se suportă de la bugetul local cuprinde mai multe categorii de cheltuieli respectiv consolidare,reparați și investiții,subvenții pentru internate și cantine școlare etc.

Conform legii bugetului de stat,Ministerul Finanțelor alocă și repartizează cote defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor de personal din unitățile de învățământ din unitățile de învățământ preuniversitare de stat.

Fundamentarea bugetului de stat în care sunt prevăzute sumele ce reprezintă drepturile bănești aferente personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat, este realizată de către Ministerul d e Finanțe,

Recursul este nefondat.

Examinându-se sentința recurată în raport de criticile invocate în recurs, instanța reține că potrivit art. 167 din Legea 84/1995, unitățile de învățământ funcționează ca unități finanțate din fondurile alocate din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe căror rază își desfășoară activitatea.

Rezultă astfel că ordonator de credite este Consiliul Local în a cărui rază teritorială își are sediul unitatea de învățământ.

Reclamantul este cadru didactice încadrat la unitatea școlară pârâtă având o vechime în învățământ de peste 40 ani pentru perioada 07.07.2005- 20.11.2008.

Legea 128/1997 prin art.50 a acordat personalului didactic din învățământul preuniversitar două categorii distincte de tranșe de vechime, respectiv tranșe de vechime la salarizare și tranșe suplimentare de vechime. Aceste două categorii de tranșe de vechime au generat modificări în grilele de salarizare, modificări care suprapuse peste inconsecvența terminologică au dus la apariția prezentului conflict de muncă.

În această ordine de idei noțiunea de "noile tranșe de vechime introduse suplimentar" nu reprezintă altceva decât expresia modificării numărului de tranșe de vechime față de vechea reglementare. Anterior apariției Legii 128/1997 prin OG nr.39/1994 personalul didactic este salarizat potrivit grilelor ce cuprindeau 8 segmente de vechime. După apariția Legii nr. 128/1997 prin HG nr.467 au fost introduse 10 segmente de tranșe de vechime fiind astfel vorba de noile tranșe de vechime introduse suplimentar.

Aceste tranșe de vechime vizează două componente pentru stabilirea salariului, respectiv: coeficientul de multiplicare și valoarea de referință sectorială. de multiplicare diferă de la o tranșă de vechime la alta în sensul în care aceste crește progresiv. Creșterile salariale față de segmentele de vechime anterioare sunt proporționale de la o tranșă la alta fără a include, așa cum greșit susțin pârâții, majorările efectuate tranșelor suplimentare de vechime.

Altfel spus, alături de majorările specifice trecerii de la un segment de vechime la altul, legiuitorul a instituit un drept suplimentar numit "tranșa suplimentară" ce presupune "o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime", în favoarea cadrelor didactice cu o vechime de 30,35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ.

Drepturile salariale pentru personalul din învățământul preuniversitar sunt calculate de către ordonatorii terțiari de credite respectiv unitățile școlare,iar calcularea și acordarea efectivă a acestora este obligația angajatorului propriu dar conform art.40 alin.2 din HG.nr.2192/30 11 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, consiliul local aprobă bugetul unității de învățământ iar potrivit Legii nr.215/2001 a administrației publice locale,în cadrul prerogativelor conferite de art.36 are obligația de a face toate demersurile pentru a asigura repartizarea sumelor necesare salarizării personalului didactic.

În același context,urmează să se preocupe să-i fie puse la dispoziție sumele respective chiar dacă nu le calculează și nu le plătește efectiv.

Conform art.19 alin.1 lit.a pct.1 din HG.nr.2192/30 11 2004 fondurile unității de învățământ, indiferent de sursele de proveniență (buget de stat, buget local sau surse proprii), se alocă pentru finanțarea de bază, proporțională cu numărul de preșcolari/elevi, pentru cheltuielile de personal iar potrivit art.21 fondurile aferente acestei finanțări de bază sunt aprobate de ordonatorul principal de credite care în cauză este Consiliul Local.

Având în vedere aceste considerente în temeiul art. 312 alin.1 teza II Cod pr.civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TG J, împotriva sentinței civile nr. 6630/ 20 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți CENTRUL FINANCIAR AL COLEGIULUI " " TG J, ȘCOALA GENERALĂ " " TG J, INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN G și intimatul reclamant.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 18 mai 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 2: Tamara Carmen Bunoiu

- - - - - -

Red. jud. Grefier,

2 ex. /02.06.2009.

Jud. fond.

.

Președinte:Carmen Tomescu
Judecători:Carmen Tomescu, Tamara Carmen Bunoiu, Marian

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 3151/2009. Curtea de Apel Craiova