Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 3460/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 1553/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 3460R
Ședința publică de la 18 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Enache Daniela Georgeta
JUDECĂTOR 2: Silvia Georgiana Ignat
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor formulate de către recurenții: Inspectoratul Școlar Județean și Colegiul Național " ", împotriva sentinței civile nr.2844 din data de 24.11.2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații Sindicatul Învățământului Preuniversitar T, G, Primăria - Instituția Primarului Municipiului și Consiliul Local al Municipiului, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin serviciul registratură s-a depus la dosar la data de 15.05.2009, de către avocatul intimatului SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR T, cerere prin care solicită acordarea unui termen pentru imposibilitate de prezentare, iar în caz de neîncuviințare solicită judecarea cauzei în lipsă conform dispozițiilor art.242 Cod procedură civilă. La cerere s-a atașat și întâmpinare în dublu exemplar.
Curtea, deliberând asupra cererii pentru imposibilitate de prezentare a avocatului intimatului SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR T, o respinge ca neintemeiata, avand in vedere ca nu s-a facut dovada existentei unui motiv temeinic potrivit art. 156 Cpc. Intrucat prin cererea de amânare, s-a solicitat și judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2, Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2844 din data de 24.11.2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr-, a fost respinsă, ca nefondată, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor Primăria A, Consiliul Local A și Inspectoratul Școlar T, a fost admisă acțiunea formulată de Sindicatul Preuniversitar T, în numele și pentru membrul de sindicat G, în contradictoriu cu Inspectoratul Școlar al județului T, Colegiul Național " ", Primăria - Instituția Primarului și Consiliul local al municipiului A, județul T, și au fost obligați pârâții la plata către reclamanta G, a drepturilor salariale, reprezentând spor pentru condiții periculoase de 15% la salariul de bază al acesteia, pe o perioadă de 3 ani anterior introducerii acțiunii, respectiv 20.05.2008, drepturi ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, precum și la plata sumei de 300 lei, cu titlu de onorariu avocat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Inspectoratul Școlar Județean T, că drepturile salariale ale personalului didactic auxiliar sunt stabilite și asigurate în condițiile Legii nr.84/1995 și Legii nr.128/1997.
Unitatea de învățământ are calitatea de angajator cu efectele prevăzute de Codul muncii inclusiv obligația de plată a drepturilor salariale, potrivit art.142 din Legea nr.84/1995, inspectoratele școlare sunt organe descentralizate subordonate Ministerului Educației și Cercetării cu atribuții privind modul de organizare și funcționare a secției de învățământ preuniversitar, aplicarea legislației în organizarea, conducerea personalului de învățământ.
Prin urmare, a fost reținută implicarea Inspectoratului Școlar Județean ca factor care coordonează încadrarea unităților de învățământ cu personalul didactic respectiv, personal didactic auxiliar, și ca unitate care coordonează activitatea bibliotecarilor precum și existența identității dintre acest pârât și debitorul obligației în acest raport juridic, excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât urmând a fi respinsă ca nefondată.
În privința excepției invocate de Primar și Consiliul Local, instanța a reținut că potrivit OUG nr.32/2001, aprobată prin Legea nr.374/2001, care prevăd că finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, coroborată cu prevederile art.167 alin.1 din Legea nr.84/1995 (Legea învățământului modificată prin Legea nr.713/2001), cu prev. art.68 alin.4 lit.a din Legea nr.215/2001, privind administrația publică locală și cu prev. art.20 alin.1 și 4 din Legea 500/2002, a finanțelor publice, cele două pârâte au calitate procesuală pasivă în cauză.
Cu privire la fondul cauzei tribunalul a reținut că membrul de sindicat G este încadrată în funcția de bibliotecar în cadrul Colegiului Național " Al. " din A, județul T, funcție didactică auxiliară potrivit art.6 alin.1 din Legea nr.128/1997.
Art.48 alin.1 din acest act normativ prevede că salariul personalului didactic se compune din salariul de bază stabilit conform legii și o parte variabilă constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare.
Art.146 din statutul personalului didactic, în măsura în care nu prevede și alte dispoziții contrare, se completează cu alte dispoziții din legislația muncii.
Legea nr.128/1997 reprezintă în cazul bibliotecarilor, ca personal didactic auxiliar, lege specială în raport cu Legea nr.334/2002, legea bibliotecarilor prevăzând expres că în măsura în care nu dispune altfel, personalului didactic i se aplică și celelalte dispoziții prevăzute de legislația muncii, în lipsa unei prevederi exprese personalul didactic auxiliar beneficiază și de alte drepturi salariale suplimentare stabilite prin legi speciale în favoarea acestora.
Potrivit art.51 alin.3 din Legea nr.334/2002 personalul din biblioteci care lucrează în depozite de carte, colecții care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural național mobil, laboratoare de restaurare și conservare a cărții sau cei care asigură servicii de împrumut la domiciliu ori în spitale, aziluri de bătrâni și în orfelinate beneficiază, pentru condiții periculoase sau vătămătoare, de un spor de până la 15% din salariul de bază, care face parte din acesta.
Reclamantul a depus la dosar fișa postului aprobată prin Ordinul 3522/30.03.2000 al Ministerului Educației Naționale din care rezultă că sunt prevăzute ca atribuții răspunderea privind gestiunea, securitatea și buna păstrare a colecțiilor și a dotării bibliotecilor, recuperarea la timp a publicațiilor împrumutate, depozitare, împrumut, organizarea colecțiilor.
Astfel personalul din bibliotecile școlare îndeplinește cel puțin două din condițiile prevăzute de art.51 alin.3 din Legea nr.334/2002: lucrează în depozite de carte și asigură servicii de împrumut la domiciliu, situație care, reține tribunalul, face aplicabile prevederile art.51 alin.3 din Legea nr.334/2002 care nu exclude de la aplicare personalul din bibliotecile școlare și nu condiționează acordarea acestui spor decât de îndeplinirea criteriilor prevăzute în mod alternativ de textul normativ în discuție fără vreo altă cerință suplimentară care ar adăuga în mod nepermis la lege, spor care îi revine bibliotecarului prin natura muncii prestate și care se prezumă ca fiind generatoare de pericol și vătămare.
Cu privire la cuantumul sporului, a fost reținută limita maximă de 15%, calculat la salariul de bază, prin aceasta asigurându-se o compensare diferențiată între bibliotecari în funcție de situația concretă a locului de muncă, cu respectarea termenului de prescripție de 3 ani prevăzut de art.283 alin.2 Codul muncii.
Împotriva acest hotărâri au declarat recurs pârâții Colegiul Național " " și Inspectoratul Școlar Județean.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.4 și 9 șiart.3041pr.civ. recurentul Colegiul Național " " arata ca rima p. instanța a extins efectele juridice ale unei legi speciale privind bibliotecile, respectiv Legea 334/2002, republicata si modificata art. 51 alin 3 asupra altei legi speciale, Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, care reglementează exhaustiv la art. 49 anumite drepturi bănești ale personalului didactic auxiliar, categorie din care face parte si reclamanta G.
Faptul ca, prevederile art. 146 din statutul personalului didactic ca lege speciala face trimitere spre completare la legislația muncii cu caracter general, nu poate intemeia, cum retine instanța de fond admiterea acțiunii, intrucat, pe de o parte, legea bibliotecilor este tot o lege speciala, iar pe de alta parte Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic dispune altfel, in sensul beneficierii de către bibliotecarii din invatamant, ca personal didactic auxiliar de anumite sporuri la salariul de baza, pe care le nominalizează, exemplu: spor suprasolicitare nervoasa in procent de 3% pentru fiecare grad sau treapta profesionala, dupa caz, spor pentru stabilitate in invatamant - 15%, vechime neintrerupta - 10 ani.
Prin urmare, legiuitorul nu a inteles sa acorde bibliotecarilor din invatamant, acest spor pentru condiții vătămătoare si periculoase de munca la adoptarea legii si nici la modificările ulterioare, dupa intrarea in vigoare a legilor bibliotecilor, cum este Legea nr. 349/2004, care modifica si completează substanțial Legea nr. 128/1997.
Mai arata recurentul ca instanța s-a substituit angajatorului care este unitatea școlara, parte in contractul de munca depasindu-si puterile judecatoresti in privința determinării câtimii sporului acordat intre limita minima si maxima, respectiv intre 1 si 15 la.
Precizeaza recurentul ca a fost obligat la plata sporului pentru condiții de munca vătămătoare pe o perioada retroactiva de trei ani, in lipsa unui prejdiciu material efectiv determinat, născut, actual si in condițiile neefectuarii expertizarii gradului de nocivitate a locului de munca, anterior nașterii dreptului material la acțiune, respectiv cu trei ani in urma. ca in speța nu operează prezumția legii privind nocivitatea locului de munca.
Arata recurentul ca a fost obligat la chetuieli de judecata, onorariu avocat, in condițiile in care acțiunea este tipica, pentru 70 de cauze si in lipsa de acte, chitanțe din care sa rezulte plata cheltuielilor de avocat, efectuata personal si direct de către reclamanta, parte procesuala activa in cauza.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.4și 9.pr.civ. recurentul Inspectoratul Județean T, arata ca nstanța de fond a respins nelegal excepția lipsei calității procesuale pasive prin motivarea ca statele de funcții din unitățile școlare sunt aprobate de Inspectoratul Școlar Județean T ca autoritate ierarhic administrativa, având, totodată, atribuții de coordonare a activității școlare din rețea.
Inspectoratul Școlar Județean T nu are calitatea de angajator, nu este parte in contractul de munca cu reclamanta, nu este plătitorul si nici finanțatorul, ordonatorul de credite privind plata salariilor personalului didactic auxiliar, in speța ordonatorul de credite principal fiind potrivit Legii bugetului anual primarul localității, raportat si la prevederile Legii 215/2001, Regulamentul de organizare si funtionare a unităților școlare, Legea 128/1997.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, in raport de criticile formulate si de temeiurile de drept invocate de către recurentă, cât și din oficiu, conform art.3041pr.civ. Curtea reține următoarele:
Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Inspectoratul Școlar Județean T, retinem ca acesta nu are calitatea de angajator al reclamantei. Or, drepturile pretinse de acestea decurg din raporturile de munca, astfel incat nu pot fi indreptate decat impotriva angajatorului, nefiind justificata impunerea unei obligatii de plata in sarcina altei persoane. Atributiile pe care Inspectoratul Școlar Județean T le are cf. Legii nr. 84/1995 privesc numai coordonarea activitatii unitatilor scolare, care au calitatea de angajator. In consecinta, Curtea apreciaza intemeiata exceptia invocata de paratul Inspectoratul Școlar Județean T, recursul declarat de acesta fiind intemeiat.
In legatura cu criticile aduse temeinciei sentintei recurate, retinem ca acestea sunt nefondate.
Astfel, Cf. art. 6 din Legea nr. 128/1997 activitatea de bibliotecar este asilimata functiilor didactice auxiliare, iar art. 44 al Legii 334/2002 prevede ca personalul de specialitate din rețeaua de biblioteci a Ministerului Educației și Cercetării are statut de personal didactic auxiliar.
Potrivit art. 51 alin 3 din legea 334/2002 "personalul din biblioteci care lucreaza in depozite de carte, colectii care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural national mobil, laboratoare de restaturare si conservare a cartii sau cei care asigura servicii de imprumut la domiciliu ori in spitale, aziluri de batrani si in orfelinate beneficiaza, pentru conditii periculoase sau vatamatoare, de un spor de pana la 15% din salariul de baza, care face parte din acesta".
Constatam ca reclamanta isi desfasoara activitatea intr-o biblioteca aflata in unitatile de invatamant mai sus mentionate, asa cum este definta biblioteca de art 1 lit f din legea 334/2002, iar cf. fisei postului astfel cum aceasta a fost aprobata prin Ordinul 3522/30.03.2000, printre atributiile postului de bibliotecar se afla si imprumutul si recuperarea la timp a publicatiilor imprumutate. Se constata ca atributiile din fisa postului mentionata au un caracter general si sunt aplicabile fiecarui bibliotecar fara distinctie, ceea de duce la concluzia ca si reclamanta are atributia de a imprumuta publicatii.
Or, datorita acestei atributii, reclamantele se incadreaza in prevederile art. 51 alin 3 din Legea 334/2002 care se refera in mod expres la cei care efectueaza servicii de imprumut la domiciliu.
Mai retinem ca legea 334/2002 are ca obiect stabilirea cadrului juridic referitor la biblioteci, cuprinzand dispozitii privind conducerea acestora, personalul acestora, finantare
Asadar, fata de faptul ca reclamanta indeplineste conditiile pentru a beneficia de prevederile Legii nr. 334/2002, acestea ii sunt aplicabile integral, fara distinctii, intrucat acestea nu sunt facute de lege, iar o eventuala distinctie ar echivala cu o adaugare la lege, ceea ce nu este permis.
Pe cale de consecinta, reclamantei ii sunt aplicabile si dispoz. art. 51 alin 3 din actul normativ mentionat mai sus.
Apreciem ca nu are relevanta deteminarea prin expertiza a conditiilor nocive, pentru ca dispozitiile legale conditioneaza acordarea sporurilor de anumite activitati pe care le presupune postul de bibliotecar si nu de existenta unor autorizatii administrative.
Faptul ca Legea 128/1999 nu stabileste un astfel de drept nu este de natura sa dea nastere unei incompatibilitati intre aceste acte normative deoarece Legea 334/2002 stabileste pentru personalul didactic auxiliar drepturi complementare celor prevazute de L 128/1999, fiind prin domeniul sau de aplicare destinata in mod expres acestei categorii de personal. Astfel, aplicabilitatea Legii 334/2002 nu poate fi exclusa de Legea 128/1999.
Este adevarat ca legea vorbeste de un spor de pana la 15%, in aceasta limita manifestandu-se libertatea de negociere a partilor. Insa, cu aceasta rezerva, prevederea legala stabileste o obligatie imperativa pentru angajator de a acorda acest spor; implicit, angajatorul avea obligatia de a initia si negocierile in acest sens de indata dupa intrarea in vigoare a legii, nefiind insa facute dovezi ca sindicatul a fost invitat la negocieri privind acordarea acestui spor. Cum aceasta situatie este imputabila angajatorului si intrucat nu se poate nega dreptul reclamantei la primirea acestui spor, apreciem ca aceasta este indreptatita sa beneficieze de sporul pentru conditii periculoase sau vatamatoare in cuantum integral. Consideram ca instanta nu poate stabili ea un anumit cuantum mai mic de 15% deoarece acesta ar avea un caracter arbitrar, neputand fi facuta o apreciere corecta si justa a conditiilor periculoase in care reclamanta isi desfasoara activitatea cu atat mai mult cu cat legea nu prevedere criterii de apreciere, ci lasa la latitudinea partilor si negocierilor dintre acestea (vointei lor) stabilirea cuantumul exact. Totusi, asa cum am mentionat si mai sus, fiind vorba de o dispozitie legala imperativa stabilind un drept pentru salariat si o obligatie pentru angajator, instanta nu poate sa nu recunoasca acest drept reclamantei.
Referitor la cheltuielile de judecata, retinem ca sindicatul, in calitate de mandatar al reclamantei, poate face toate demersurile necesare in vederea apararii intereselor mandantului, inclusiv incheierea unui contract de asistenta juridica sau reprezentare cu un avocat. Prin urmare, intrucat s-a probat achitarea onorariului de avocat, aceasta fiind in interesul reclamantei, este pe deplin justificata obligarea paratilor la plata acestuia.
Pentru aceste considerente, Curtea va admite recursul declarat de recurentul Inspectoratul Școlar Județean T, va modifica, în parte, sentința atacată, în sensul că admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul Școlar Județean T și, în consecință, respinge acțiunea în acest contradictoriu cu acest pârât.
Va enține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul Colegiul Național " ".
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul Inspectoratul Școlar Județean T, împotriva sentinței civile nr.2844 din data de 24.11.2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații Sindicatul Învățământului Preuniversitar T, G, Primăria - Instituția Primarului Municipiului A și Consiliul Local al Municipiului
Modifică, în parte, sentința atacată, în sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul Școlar Județean T și, în consecință, respinge acțiunea în acest contradictoriu cu acest pârât.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul Colegiul Național " ", împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Dact. /2ex
18.06.2009
Jud. fond:;
Președinte:Enache Daniela GeorgetaJudecători:Enache Daniela Georgeta, Silvia Georgiana Ignat
