Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 4177/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4177
Ședința publică de la 22 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tamara Carmen Bunoiu
JUDECĂTOR 2: Marian Lungu
JUDECĂTOR 3: Carmen
Grefier
***************
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul SINDICATUL LIBER PREUNIVERSITAR O, împotriva sentinței civile nr. 220/19 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți LICEUL, CONSILIUL LOCAL AL COMUNIEI, PRIMARUL COMUNEI - INSTITUȚIA PRIMARULUI, CONSILIUL JUDEȚEAN O, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat faptul că recurentul reclamant SINDICATUL LIBER PREUNIVERSITAR O, a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 cod pr.civilă.
Instanța apreciind cauza în stare de judecată a luat în examinare recursul.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 220 din 19 februarie 2009, Tribunalul O l t, a admis excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Olt în ceea ce le privește pe, și -, și pe cale de consecință:
A declinat competența de soluționare a acțiunii promovate de Sindicatul Învățământului Preuniversitar O în numele membrelor de sindicat, și -, în favoarea Tribunalului Dolj -secția conflicte de muncă.
A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean O invocată prin întâmpinare și excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local al Or. și a Primarului or. invocată din oficiu.
A respins acțiunea formulată de Sindicatul Învățământului Preuniversitar O în numele membrilor de sindicat, respectiv:, -, Trană, Trană, -a, -a, -a, I, în contradictoriu cu pârâtul Liceul având ca obiect acordarea sumelor reprezentând prime de vacanță pe perioada 2005-2008 actualizate cu rata inflației la data plății efective.
A respins acțiunea formulată de Sindicatul Învățământului Preuniversitar O în numele membrilor de sindicat în contradictoriu cu pârâții Consiliul Județean O, Consiliul Local al Or. și Primarul or., ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
S-a apreciat că reprezentații au statutul de personal didactic și didactic auxiliar în cadrul pârâtei - unitatea școlară potrivit tabelelor anexate cererii de chemare în judecată.
Față de solicitarea de acordare a primei de vacanta pe perioada 2005-2008, instanța reține ca aceste drepturi se acordă numai în baza unor dispoziții legale sau a unor clauze contractuale prevăzute de contractul colectiv de muncă. Aceste drepturi sunt prevăzute în Legea nr. 188/1999 pentru funcționarii publici, iar pentru ceilalți bugetari prin legi speciale.
În cazul reprezentaților, Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic, nu prevede dreptul la primele de vacanță.
Potrivit art. 50 din acest act normativ, personalul didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă.
Astfel prin art. 36 lit. g din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul județului O pe ramura învățământ, pe anii 2004-2005 părțile contractante au convenit ca personalul din învățământ să beneficieze de următoarele premii:,o primă de vacanță din venituri proprii, în condițiile legii".
În același sens fiind și contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ pe anii 2007-2008.
Ulterior, prin contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul județului O pe ramura învățământ, pe anii 2008-2009 s-a prevăzut la art. 36 lit. g că toți salariații pot primi o primă de vacanță în cuantumul salariului de bază din luna anterioară, care se acordă odată cu indemnizația de concediu, iar fondurile vor fi asigurate din veniturile proprii ale consiliilor locale ale comunelor, orașelor și municipiilor din județul
Dispozițiile contractului colectiv de muncă, unic la nivel național pe anii 2007-2010 invocate de reclamant, se referă la posibilitatea acordării unei prime de vacanță în raport de posibilitățile economico-financiare ale unității.
Față de dispozițiile invocate și răspunsul pârâtei în sensul că nu sunt prevăzute fonduri pentru plata primelor solicitate ce în cazul reprezentaților se pot acorda exclusiv din venituri proprii, instanța apreciat că cererea acestora este neîntemeiată.
Reclamantul nu a făcut dovada că reprezentații se încadrează în categoriile de personal care beneficiază prin lege de aceste drepturi, iar contractul colectiv de muncă invocate prevăd doar o posibilitate și nu o obligație cu privire la acordarea acestui drept în sarcina unității școlare, posibilitate condiționată de existența fondurilor.
Pe de altă parte Contractul Colectiv de Muncă Unic încheiat la nivelul județului O, între Inspectoratul Școlar al județului O și sindicatele afiliate din județ, prevede la art. 36 lit. g acordarea posibilitatea acordării unei prime de vacanță din fondurile consiliilor locale, însă consiliile locale nu sunt semnatare ale acestui contract colectiv și în consecință nu pot fi obligate la plata primei de vacanță.
De altfel, Legea nr. 128/1997 nu prevede posibilitatea acordării primelor de vacanță cadrelor didactice.
Având în vedere domiciliile reclamanților, și -, în conformitate cu dispoz. art. 284 alin. 2 Codul muncii, instanța a dispus declinarea competenței de soluționare a acțiunii promovate de acesta în favoarea Tribunalului Dolj.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs în termen legal, reclamantul SINDICATUL LIBER PREUNIVERSITAR O, considerând-o nelegală și netemeinică.
In acest sens, arată că primele de concediu a căror plată a fost periodic suspendată prin legile bugetului de stat, sunt prevăzute de dispozițiile art.1 alin.2 din nr.OUG146/2007, în temeiul căreia aceste prime trebuiau acordate, pe lângă categoriile de personal expres nominalizate " și altor categorii de personal care beneficiază de prima de concediu în baza legilor speciale".
Potrivit Legii nr.128/1997, personalul didactic beneficiază de concediu de odihnă și de prima de vacanță, iar nr.OUG146/2007 își găsește aplicabilitatea în cauza de față.
In temeiul art.37 alin.1 lit. g din contractul colectiv de muncă " personalul din învățământ beneficiază de o primă de vacanță ce se acordă odată cu îndemnizația de concediu" și aceasta în condițiile prevăzute de art. 1 alin.3 din nr.OUG146/2007 într-o singură tranșă.
Cu privire la împrejurarea că nu s-a făcut dovada existenței fondurilor necesare acordării primelor de vacanță, acesta nu reprezintă un motiv de nerecunoaștere a unui drept patrimonial, cu atât mai mult cu cât drepturile de natură salarială ale personalului didactic se acordă de consiliile locale din bugetele locale, iar instanța a reținut greșit că școlile au bugete proprii.
Acordarea primelor de vacanță a fost suspendată în mod repetat, astfel că și termenul de 3 ani prevăzut prin Decretul nr.167/1958 a fost suspendat.
Practica judiciară a instanțelor din alte județe a fost în sensul acordării de câștig cadrelor didactice și a depus în acest sens, sentința nr.1813/2008 a Tribunalului Hunedoara.
Solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și obligarea intimaților la plata primelor de vacanță pentru perioada 2000-2008, actualizate la data plății efective.
Consiliul județean O prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică, arătând că nu are calitate procesuală pasivă și între părți nu există raporturi de muncă.
Recursul se respinge, pentru considerentele care se vor expune:
Din examinarea sentinței, prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrărilor dosarului și din oficiu, potrivit art.304/1 Cod procedură civilă, Curtea constată că aceste critici nu pot fi primite, în cauză neexistând motive de casare sau modificare, din cele expres și limitativ prevăzute de art.3o4 Cod procedură civilă.
Este adevărat, că dreptul solicitat de reclamantul recurent este prevăzut în art.37 lit.g din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură: " o primă de vacanță din venituri proprii, în condițiile legii. Prima se acordă odată cu îndemnizația de concediu " și potrivit art.5o alin.12 din Legea nr.128/1997 " Personalul didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă".
Cu toate acestea, instanța a făcut în cauză o interpretare și aplicare corectă a prevederilor legale și a reținut judicios că în bugetul propriu al unității școlare intimate nu există fondurile necesare pentru plata primelor solicitate.
Se poate observa, de altfel, că legea specială face referire la premii și alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă și chiar dacă potrivit art.7 din Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de muncă "Contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea dispozițiilor legale, constituie legea părților", nu se poate reține că instanța a aplicat greșit legea și că trebuia admisă acțiunea.
In acest sens, rezultă că soluția instanței s-a întemeiat pe concluzia inexistenței fondurilor necesare, respectiv că în bugetul unității nu s-a făcut dovada că există venituri proprii și că acest drept nu este prevăzut în legea specială, astfel că nu este întemeiată susținerea că aceste aspecte pot reprezenta o nerecunoaștere a dreptului solicitat, în condițiile în care el nu este prevăzut, după cum s-a menționat anterior, iar acordarea primei de vacanță se face în condițiile negociate de părți prin contractul colectiv de muncă.
Potrivit Legii învățământului republicată nr.84/1995, Art. 167*) - 1 "Unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
(2. Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde: finanțarea de bază și finanțarea complementară.
(3) Finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale. Finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
(4) Finanțarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale și alte cheltuieli asociate procesului de învățământ. Finanțarea complementară se asigură din bugetele locale și din alte surse, potrivit legii.
(11) Finanțarea complementară se face de la bugetul local, în raport cu necesitățile unității de învățământ preuniversitar de stat, la propunerea acesteia, și se prevede, cu prioritate, după caz, în bugetul propriu al comunei, orașului, municipiului, sectoarelor municipiului B, al municipiului B și, respectiv, al județului. Nivelul acesteia se stabilește pe baza unor programe de finanțare fundamentate de unitățile de învățământ, în funcție de amploarea nevoilor și a posibilităților de finanțare a ordonatorului principal de credite.
(12) Unitățile de învățământ preuniversitar de stat pot obține venituri proprii. Acestea nu diminuează finanțarea de bază și finanțarea complementară. Unitățile de învățământ preuniversitar de stat pot organiza activități finanțate integral din venituri proprii, aprobate prin hotărâre a consiliului de administrație.
(13) Finanțarea de bază și finanțarea complementară a unităților de învățământ se fac pe bază de contract, întocmit conform normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar, încheiat între directorul unității de învățământ preuniversitar și primarul localității în a cărei rază teritorială se află unitatea de învățământ. Contractul se încheie în maximum 30 de zile de la data aprobării bugetului local. Sumele reprezentând finanțarea de bază și finanțarea complementară se înscriu în bugetul de venituri și cheltuieli.
(14) Bugetul de venituri și cheltuieli se întocmește anual, de fiecare unitate de învățământ preuniversitar de stat, conform normelor metodologice de finanțare a învățământului preuniversitar, se aprobă și se execută potrivit prevederilor legale în vigoare.
(15) Directorul unității de învățământ preuniversitar de stat este ordonator terțiar de credite".
De aceea, nu este întemeiată nici critica care se referă la faptul că unitățile școlare nu au bugete proprii, această susținere fiind în contradicție cu prevederile art.167 alin.14 din Legea nr.84/1995 republicată.
Nu poate fi primită nici susținerea că, în speță sunt aplicabile dispozițiile nr.OUG146/2007 pentru aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006, reclamantul nefăcând parte din alte categorii de personal care beneficiază de prima de concediu în baza legilor speciale, iar prin Legea nr.128/1997, privind Statutul cadrelor didactice, care reprezintă legea specială nu este prevăzută acordarea dreptului solicitat de reclamant.
Nici practica judiciară de la alte instanțe și la care recurentul reclamant face referire, nu este de natură a duce la schimbarea soluției pronunțate, care este legală și temeinică, întrucât pe de o parte, în România nu este recunoscut precedentul judiciar ca izvor de drept și pe de altă parte nici nu este irevocabilă acea hotărâre și nu se cunoaște dacă s-a menținut, ca urmare a exercitării controlului judiciar.
Se reține, potrivit practicii constante a Curții Constituționale că principiul egalității nu se opune ca o lege să stabilească reguli diferite, în raport cu persoane care se află în situații diferite.
Potrivit aceleiași practici, " principiul egalității în drepturi pe de o parte, înseamnă reglementare unitară și tratament nediscriminatoriu pentru situații identice, iar pe de altă parte presupune un drept de diferențiere".
Prin decizia nr.1093/15.10.2008, Curtea Constituțională a statuat: "In ceea ce privește obligația stabilirii sursei de finanțare pentru aprobarea cheltuielilor bugetare, Curtea a constatat că acesta constituie un aspect distinct față de cel al lipsei fondurilor pentru susținerea finanțării din punct de vedere bugetar.
Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că stabilirea sursei de finanțare și insuficiența resurselor financiare din sursa astfel stabilită sunt două aspecte diferite: primul aspect este legat de imperativele art.138 alin.5 din Constituție, iar al doilea nu are caracter constituțional, fiind o problemă exclusiv de oportunitate politică, ce privește relațiile dintre Parlament și Guvern. Dacă s-ar reține, că lipsa precizării exprese a sursei de finanțare presupune, implicit, inexistența sursei de finanțare, aceasta ar echivala cu o prezumție fără suport constituțional ".
Ca atare,în cauză,se constată că nu există nici motive de ordine publică, care potrivit art.306 alin.2 Cod procedură civilă, pot fi puse în dezbaterea părților din oficiu și care să atragă casarea sau modificarea sentinței, care este legală și temeinică, astfel că în temeiul art.312 Cod procedură civilă recursul se privește ca nefondat și se respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat reclamantul SINDICATUL LIBER PREUNIVERSITAR O, împotriva sentinței civile nr. 220/19 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți LICEUL, CONSILIUL LOCAL AL COMUNIEI, PRIMARUL COMUNEI - INSTITUȚIA PRIMARULUI, CONSILIUL JUDEȚEAN
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Red. jud. Grefier,
2 ex. /26.06.2009.
Jud.fond..
.
Președinte:Tamara Carmen BunoiuJudecători:Tamara Carmen Bunoiu, Marian Lungu, Carmen
