Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 48/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,

LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 48/CM

Ședința publică din 03 Februarie 2009

Complet specializat pentru cauze privind

conflicte de muncă și asigurări sociale

PREȘEDINTE: Jelena Zalman

JUDECĂTOR 2: Maria Apostol

JUDECĂTOR 3: Eleonora Spiridon

Grefier - -

S-a luat în examinare recursul civil formulat de recurenta pârâtă "" - GRUP B, cu sediul în Calea nr. 239, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 693/4.06.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în C,-, - 3,. A,. 13, județul C, având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru recurenta pârâtă d-na avocat, fără delegație la dosar, iar pentru intimata reclamantă se prezintă dl. avocat în baza împuternicirii avocațiale seria - nr.54553/30.01.2009, depusă la dosar.

Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu disp.art.87 și următoarele cod procedură civilă.

După referatul grefierului de ședință;

Părțile prezente declară că în cauză nu mai au alte cereri de formulat sau înscrisuri de depus și față de aceste declarațiile instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.

Apărătorul recurentei pârâte având cuvântul susține că intimata reclamantă nu a făcut dovada că s-ar încadra în prevederile art.49 alin.1 din Legea nr.19/200. Potrivit contractului colectiv de muncă reclamanta ar fi trebuit să aibă o vechime în muncă de minim 32 ani și 9 luni la momentul disponibilizării, respectiv cu 3 ani mai puțin decât vechimea minimă necesară pentru a fi îndreptățită a solicita pensie anticipată. Ori, intimata reclamantă avea la momentul disponibilizării vechimea de 26 ani și 4 luni.

Totodată mai susține că intimata reclamantă nu are statutul de salariat protejat conform prevederilor art.52 din, iar SC SA, nu are nici obligație față de aceasta în temeiul prevederilor art.161 alin.1 și 2 din contractul colectiv de muncă, motiv pentru care solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate în sensul respingerii cererii.

Apărătorul intimatei reclamanet, susține că reclamanta pentru a beneficia de prevederile cuprinse în art.161 alin.2 din Contractul colectiv de muncă nu avea nevoie de o vechime minimă în muncă de 32 ani și 9 luni, așa cum susține recurenta pârâtă, ci de o vechime de peste 15 ani în petrol.

Prevederile 161 din contractul colectiv de muncă nu fac distincție între salariații cu statut de protejat sau altfel de salariați, referindu-se la absolut toți salariații, iar potrivit vechimii rezultate, reclamanta beneficia ca orice alt salariat, indiferent de modul și forma de pensionare de patru salarii.

Vechimea intimatei reclamante este de aproape 40 ani, iar nu 26 ani și 4 luni cum susține recurenta, fapt ce rezultă din carnetul de muncă. Vechime de 26 ani și 4 luni reprezintă perioada desfășurată numai în domeniul petrolului, pensionarea reclamantei s-a făcut pentru limită de vârstă și stagiu complet, iar nu anticipat cum susține recurenta, nefiind incidente în cauză prevederile art.49 din Legea nr.19/2000.

Pentru aceste motive, solicită respingerea recursului declarat de pârâtă ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii pronunțate de instanța de fond, ca legală și temeinică. Totodată solicită obligarea pârâtei și la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat, sens în care depune la dosar chitanța nr.3/30.01.2009.

În susținere, apărătorul intimatei reclamante depune la dosar și concluzii scrise.

CURTEA:

Asupra recursului civil de față;

Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 09 aprilie 2008 reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC SA B obligarea acesteia la plata sumei de 11308 lei reprezentând drepturi salariale cuvenite și neacordate sub formă de primă pentru activitatea din " petrol " la ieșirea la pensie.

În motivare se arată că reclamanta a fost salariata pârâtei la punctul de lucru C fosta Sucursală C, în funcția de șef birou contabilitate până la pensionare și pe lângă salariul de bază reclamanta a beneficiat de toate drepturile salariale acordate de contractul de muncă încheiat la nivel de societate.

În acest contract la art.161 (1) și (2) se prevede că la pensionare indiferent de cauza pensionării salariatul este premiat pentru întreaga activitate cu o sumă reprezentând două salarii avute la data pensionării; dacă salariatul are peste 15 ani vechime în petrol, suma acordată va fi de patru salarii avute la data pensionării.

Reclamanta, potrivit mențiunilor din carnetul de muncă anexat acțiunii, a avut o activitate în petrol de peste 27 de ani; deși există aceste prevederi, iar reclamanta are o asemenea vechime în muncă, în petrol, pârâta nu ia acordat la pensionare pentru limită de vârstă prima prevăzută de art.161 în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.

Prin întâmpinare pârâta solicită respingerea acțiunii ca nefondată întrucât reclamanta nu face dovada faptului că s-ar încadra în prevederile art.49 alin.1 din Legea nr.19/2000, că aceasta ar fi trebuit să aibă la momentul la care ar fi fost îndreptățită să ceară pensionarea anticipată, o vechime în muncă de minimum 36 de ani respectiv cu minim 10 ani mai mult decât stagiul complet de cotizare corespunzător datei sale de naștere, care este de 25 de ani și 9 luni - anexa 3 din Legea 19/2000 și anexa 9 la Ordinul. nr.340/2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor Legii nr.19/2000.

Se invocă faptul că reclamanta pentru a fi printre salariații protejați conform Contractului Colectiv de Muncă, ar fi trebuit să fi avut mai puțin de 3 ani până la pensionarea anticipată, ori 32 de ani și 9 luni la momentul disponibilizării, în realitate reclamanta având în momentul disponibilizării vechimea de 26 de ani și 4 luni.

Se invocă faptul că reclamanta nu se bucura de statutul de salariat protejat conform prevederilor art.52 din Contractul Colectiv de Muncă și astfel intimata nu are nici o obligație față de aceasta în temeiul art.161 alin.1 și 2.

Prin sentința civilă nr.693/04.06.2008, Tribunalul Constanța a admis acțiunea formulată de reclamanta și a fost obligată pârâta SC SA B către reclamantă la plata sumei de 11.308 lei.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Reclamanta își întemeiază pretențiile pe disp. art.161 din Contractul Colectiv de Muncă 2006, care prevede că la pensionare, indiferent de cauza pensionării salariatul este premiat pentru întreaga activitate cu o sumă reprezentând două salarii avute la data pensionării sau patru salarii dacă salariatul are peste 15 ani în petrol.

Aceste prevederi nu fac distincție între salariații cu statut de protejat sau altfel de salariați, referindu-se la absolut toți salariații; potrivit vechimii rezultate din cartea de muncă, reclamanta beneficiază, ca orice alt salariat, la pensionare, indiferent de modul și forma de pensionare, de patru salarii avute la data pensionării.

Susținerea intimatei referitor la neîndeplinirea statutului de salariat protejat, de condițiile pe care trebuia să le îndeplinească reclamanta la pensionare, exced cererii reclamantei, pretențiilor acesteia, reprezintă o apărare valabilă într-o contestație la o decizie de pensionare, ceea ce nu este cazul de speță.

Intimata este în eroare referitor la obiectul acțiunii, la faptul că s-a emis o decizie de pensionare cu nr.-/23.01.2007, valabilă, necontestată și emisă în baza dosarului administrativ ce cuprinde acte emanate, mențiuni consemnate în carnetul de muncă al reclamantei din serviciul de specialitate al reclamantei, apreciind într-un mod total nefondat că nu are nici o obligație față de reclamantă.

Contractul de muncă la nivel de unitate are putere de lege între părțile semnatare, inclusiv pentru intimată în calitate de angajator, art.161 din fiind pe deplin aplicabil și dând naștere în sarcina intimatei la obligația de plată a patru salarii - 11308 lei (2827 lei x 4 ) către reclamantă care are acest drept corelativ în calitate de salariat.

Împotriva sus menționatei sentințe a declarat recurs pârâta SC SA - Grup.

În motivarea recursului s-a arătat că intimata reclamantă nu face dovada faptului că s-ar încadra în prevederile art.49 alin.1 din Legea nr.19/2000, care stabilește că "asigurații care au depășit stagiul complet de cotizare cu cel puțin 10 ani pot solicita pensie anticipată cu cel mult 5 ani înaintea vârstei standard de pensionare".

Intimata ar fi trebuit să aibă la momentul în care ar fi fost îndreptățită să ceară pensionarea anticipată o vechime în muncă de minimum 36 ani, respectiv cu minim 10 ani mai mult decât stagiul complet de cotizare corespunzător datei sale de naștere, care este de 25 ani și 9 luni, conform Anexei nr.3 din Legea nr.19/2000 și Anexa nr.9 la Ordinul nr.340/2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor Legii nr.19/2000.

Pentru ca intimata să fi fost printre salariații protejați, conform contractul colectiv de muncă, aceasta ar fi trebuit să fi avut mai puțin de 3 ani până la pensionarea anticipată, cum potrivit calculelor de mai sus, pensionarea anticipată putea fi solicitată numai după un stagiu de muncă de cel puțin 35 ani și 9 luni, intimata ar fi trebuit să aibă o vechime în muncă de minim 32 ani și 9 luni la momentul disponibilizării, respectiv cu trei ani mai puțin decât vechimea minimă necesară pentru a fi îndreptățită să solicite pensie anticipată.

Intimata s-a angajat pentru prima oară în 16.04.1980, fiind pensionară 01.08.2006, rezultând o vechime de 26 ani și 4 luni, cu 5 ani și 5 luni mai puțin decât vechimea necesară pentru a beneficia de statutul de salariat protejat.

Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, Curtea a respins recursul ca nefondat pentru următoarele considerente:

Reclamanta a fost salariata pârâtei la punctul de lucru "" C, fostă Sucursala "" C, în funcția de șef birou contabilitate până la pensionare.

În conformitate cu prevederile art.161 alin.(1) și (2) din contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de societate pentru anul 2006 - 2007:"la pensionare - indiferent de cauză pensionarul este premiat pentru întreaga activitate cu o sumă reprezentând două salarii, avute la data pensionării.

Dacă salariatul are peste 15 ani vechime în petrol, suma acordată va fi de patru salarii avute la data pensionării."

Prin decizia nr.-/23.01.2007 emisă de C s-a dispus pensionarea reclamantei pentru munca depusă și limită de vârstă.

Potrivit mențiunilor din carnetul de muncă, reclamanta are o vechime de peste 15 ani în petrol.

Prevederile art.162 alin.1 și 2 din Contractul colectiv de muncă nu fac distincție între salariații cu statul de protejat sau altfel de salariați, referindu-se la toți salariații.

Potrivit vechimii rezultate din cartea de muncă, reclamanta beneficiază la pensionare, indiferent de modul și forma de pensionare, de patru salarii avute la data pensionării.

Recurenta face trimitere la prevederile art.49 alin.1 din Legea nr.19/2000 care reglementează pensia anticipată, însă acestea nu au incidență în cauză, întrucât reclamanta este beneficiara unei pensii pentru munca depusă și limită de vârstă, astfel cum rezultă din decizia nr.-/23.01.2007 emisă de

Contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale, constituie, potrivit art.7 alin.2 din Legea nr.130/1996 legea părților.

Astfel, contractul colectiv de muncă este obligatoriu pentru părțile care l-au negociat și încheiat.

Având în vedere faptul că reclamanta îndeplinește condițiile prevăzute de art.161 alin.(1) și (2) din contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate, în mod corect prima instanță a admis acțiunea reclamantei și a obligat pârâta la plata sumei de 11.308 lei reprezentând patru salarii avute la data pensionării.

Pentru considerentele arătate mai sus, potrivit art.312 cod pr.civilă, Curtea a respins recursul ca nefondat și a menținut sentința recurată ca legală și temeinică.

Potrivit art.274 cod pr.civilă, Curtea a obligat recurentul la 500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat către intimată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul civil formulat de recurenta pârâtă "" - GRUP B, cu sediul în Calea nr. 239, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 693/4.06.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în C,-, - 3,. A,. 13, județul

Obligă recurenta la 500 lei cheltuieli de judecată către intimată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 03.02.2009.

Președinte, Judecători,

- - - -

- -

Grefier,

- -

Jud.fond:/

Red.dec.Jud.-/25.02.2009

Tehnored.gref.RD/2ex./25.02.2009

Președinte:Jelena Zalman
Judecători:Jelena Zalman, Maria Apostol, Eleonora Spiridon

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 48/2009. Curtea de Apel Constanta