Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 5260/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 5260

Ședința din Camera de Consiliu din data de 5 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marian Lungu

JUDECĂTOR 2: Carmen Tomescu

JUDECĂTOR 3: Tamara Carmen

Grefier

Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică de la 28 septembrie 2009, privind recursul declarat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr.383 din 27 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații CONSILIUL LOCAL DR TR S, PRIMĂRIA-INSTITUȚIA PRIMARULUI și LICEUL DE ARTĂ I ȘT, având ca obiect drepturi bănești.

Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.

Dezbaterile și concluziile părților în cauza de față au fost consemnate în încheierea din data de 28 septembrie 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie.

În urma deliberării, s-a pronunțat următoarea soluție:

CURTEA

Asupra recursului de față;

Prin sentința nr. 383 din 27 februarie 2009 Tribunalul Mehedinți, a respins acțiunea formulată de reclamanta, împotriva pârâților CONSILIUL LOCAL Dr. Tr. S, PRIMĂRIA - INSTITUȚIA PRIMARULUI și LICEUL DE ARTĂ ȘT..

Pentru a se pronunța a astfel, instanța a reținut următoarele:

Reclamanta are calitatea de cadru didactic la Liceul de Artă " Șt. ", în funcția de institutor I, gradul didactic I, cu o vechime în învățământ de 31 ani.

În ceea ce privește Consiliul Local D Tr. S, acesta este entitatea căruia unitatea de învățământ îi înaintează proiectul de buget întocmit, cu identificarea tuturor categoriilor de venituri și cheltuieli, finanțate din bugetul local, însoțit de notele de fundamentare, calitate în care aprobă prin hotărâre proiectul de buget.

Prin urmare pârâtul Consiliul Local nu are atribuții în domeniul calculului salariilor, însă este cel care aprobă alocarea de fonduri și repartizează fondurile pe unități de învățământ, prin hotărâre conf. art. 167 din Legea nr. 84/1995 republicată, astfel că acesta poate sta în judecată în calitate de pârât.

Cu privire la fondul pretențiilor, instanța reține că potrivit dispozițiilor art.48 alin.1 din Legea nr.128/1997, salariul personalului didactic se compune din salariul de bază, stabilit conform legii, și o parte variabilă constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare.

Art.49 al aceluiași act normativ stabilește salarizarea personalului didactic de predare din învățământul pre-universitar, în raport de anumiți factori expres și limitativ enumerați: funcția și norma didactică, nivelului studiilor cerute pentru ocuparea funcției didactice, vechimea în învățământ, gradul didactic.

Legea nr.128/1997 prevede toate categoriile de sporuri și indemnizații ce se acordă cadrelor didactice: gradație de merit, spor pentru suprasolicitare neuropsihică, spor de stabilitate, salariu de merit, spor de vechime, indemnizația acordată cadrului didactic ce îndeplinește funcția de diriginte, învățător, institutor, educatoare, indemnizație de conducere, toate acestea reprezentând procent din salariul de bază și care se includ în salariul de bază, toate aceste sporuri având aplicabilitate în speță, respectiv reclamantei.

Din cuprinsul textelor legale enunțate se deduce, în acord cu conceptul general de salariu din dreptul muncii, că elementele sistemului de salarizare sunt pe de o parte, salariul de bază, care constituie elementul principal al salariului, iar pe de altă parte, sporurile, adaosurile la salariul de bază, care reprezintă elemente accesorii ale salariului.

În raport de reglementările art.155 Codul Muncii și de reglementările speciale ale art.48 din Legea nr.128/1997, rezultă că, inițial un cadru didactic beneficiază pentru munca depusă de un salariu de bază, care corespunde salariului de bază al funcției didactice.

La salariul de bază format din salariul de bază al funcției didactice și indemnizația de conducere (când este cazul) pentru care legea prevede calculul la salariul funcției de bază și includerea în salariul de bază, se calculează următoarele sporuri: spor de stabilitate, spor de suprasolicitare neuropsihică, salariul de merit, indemnizația acordată personalului didactic de predare care îndeplinește funcția de diriginte, învățător, institutor, educatoare, sporuri care se includ în salariul de bază succesiv pe măsura obținerii acestora, fiecare spor la salariul de bază constituie la rândul său baza de calcul pentru sporul următor.

Sporul de vechime, se calculează, conform prevederilor exprese ale legii, la salariul de bază, salariu rezultat în urma aplicării sporurilor în scară la salariul de bază al funcției didactice.

Cu privire la capătul de cerere privind acordarea diferențelor rezultate în urma aplicării coeficienților de multiplicare la o bază de calcul rezultată din aplicarea coeficientului minim de ierarhizare, prevăzut de art. 40 din pe anii 2007-2010, instanța a respins întrucât salariul de bază al cadrelor didactice este reglementat prin CCM la nivel de ramură de învățământ prin care se prevede că salariu de bază este reglementat prin ordin de ministru, art.34 alin.1, iar cadrul normativ care reglementează salarizarea din acest domeniu este Legea nr. 128/1997 în care este prevăzută ca formă de organizare a muncii norma didactică; aplicarea coeficientului minim de ierarhizare 2 prevăzut de, pentru personalul cu studii superioare, este stabilit pentru un program de muncă de 170 de ore.

Astfel salariul de bază la care s-au aplicat sporurile de care beneficiază reclamanta, conform prevederilor Legii 128/1997, a fost corect calculat și acordat de pârâți.

Referitor la petitul privind acordarea primei de concediu pentru anii 2006, 2007, 2008, instanța a constatat neîntemeiat, s-a respins, pentru următoarele considerente:

Prin Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură de învățământ pentru anul școlar 2003-2004 s-a prevăzut prin art. 37 alin. 1 lit. g plata unei prime de vacanță din venituri proprii, în condițiile legii odată cu indemnizația de concediu.

Salarizarea personalului din învățământ se face în condițiile art. 48-50 din Legea nr. 128/1997 stabilindu-se modalitatea de acordare, componentele salariului personalului didactic, drepturile salariale suplimentare, drepturile cu caracter social, alte drepturi și facilități ale personalului didactic și nedidactic, drepturi ce se negociază în limitele legii prin contractele colective de muncă încheiate între angajatori și organizațiile sindicale.

Prin urmare față de aceste dispoziții legale pentru ca prevederea din CCM cu privire la prima de vacanță să poată fi aplicată ar fi trebuit să fie prevăzută de lege, ori dispozițiile legale în materia salarizării nu conțin vreo referire la o primă având caracter de primă de vacanță, în acest sens sunt elocvente dispozițiile alin. 2 al art. 48 care stabilesc faptul că atunci când cuantumul unor drepturi este stabilit de lege între minim și maxim se negociază, în limitele legii, prin CCM încheiate între angajatori și organizațiile sindicale.

Deci legea nu stabilește în mod concret expres și imperativ dreptul la primă de vacanță, astfel că dispoziția din CCM nu este aplicabilă și nu are eficiență atâta timp cât nu se corelează cu dispozițiile legale în ceea ce privește salarizarea și celelalte drepturi ale personalului didactic și totodată CCM impune existența fondurilor necesare, respectiv prevederea în bugetul propriu a sumelor necesare din "venituri proprii".

În raport de cele arătate mai sus instanța nu a omologat raportul de expertiză efectuat în cauză, întrucât în cuprinsul acestuia expertul a procedat la calcularea unei variante în care nu se are în vedere salariul de bază minim brut prevăzut de art. 40 din, variantă ce nu a fost solicitată de reclamantă și nu a fost încuviințată ca obiectiv de instanță.

Instanța a respins acțiunea promovată de reclamantă.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, apreciind hotărârea instanței de fond ca nelegală și netemeinică.

Se invocă astfel, calcule greșit al drepturilor salariale, în condițiile în care CCM Unic la nivel național pe anii 2007 - 2010 prevede salariul minim pentru persoanele cu studii superioare ca fiind de 880 lei, acesta fiind punctul de plecare pentru calculul celorlalte drepturi salariale, astfel cum sunt stabilite prin legea 128/1997.

Se critică și expertiza efectuată în cauză, în condițiile în care aceasta nu răspunde obiectivelor stabilite de părți.

Analizând motivele de recurs invocate cât și hotărârea instanței de fond, se constată că recursurile sunt nefondate, astfel încât în temeiul art. 312 pr.civ. urmează a-l admite și va casa sentința primei instanțe, iar cauza va fi trimisă spre rejudecare la instanța de fond.

În condițiile în care reclamanta își precizează acțiunea în sensul solicitării și a primei de vacanță pentru anii 2006 - 2008, solicitând totodată ca expertiza contabilă să calculeze și drepturile salariale cuvenite cu acest titlu, precum și sporul de ore suplimentare, iar prima instanță nu răspunde cerințelor reclamantului, se constată că hotărârea este afectată în motivul de casare astfel cum este prevăzut de art. 312, alin. 3 pr.civ.

De asemenea, prima instanță cu ocazia rejudecării urmează a avea în vedere toate criticile enumerate de către părți, iar în ceea ce privește aplicarea bazei de calcul prevăzută în CCM unic la nivel național, urmează că aceasta să fie comparată cu veniturile obținute de către reclamant în baza Legii 128/1997, pentru a aplica principiile de drept, corespunzător.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr.383 din 27 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații CONSILIUL LOCAL DR TR S, PRIMĂRIA-INSTITUȚIA PRIMARULUI și LICEUL DE ARTĂ I ȘT.

Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 05 octombrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

Red. jud. Grefier,

3 ex. /14.10.2009.

Jud. fond..

.

Președinte:Marian Lungu
Judecători:Marian Lungu, Carmen Tomescu, Tamara Carmen

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 5260/2009. Curtea de Apel Craiova