Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 531/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 531/
Ședința publică de la 22 septembrie 2009
Completul specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 2: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 3: Maria Apostol
Grefier - -
S-au luat în examinare recursurile civile formulate de reclamantulSINDICATUL LIBER din cadrul SC SA, prin reprezentant legal, domiciliat în T,-, bloc 11,. C,. 3, județul T, în calitate de reclamant, reprezentând pe reclamanții, domiciliată în T,-, bloc 2,. E, etaj 2,. 11, județul T, domiciliat în T,-, județul T, domiciliat în T,-, bloc 12,. A,. 12, județul T, domiciliat în T,-, bloc 9,. A,. 22, județul T, împotriva sentinței civile nr. 80 din 23 ianuarie 2009 și a încheierii din 9 martie 2009, ambele pronunțate în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtăSC SA, cu sediul în T,-, județul T, având ca obiect conflict de muncă - drepturi bănești și cerere completare dispozitiv.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru recurenții - reclamanți, dl., conform delegației nr. 8 din 26.05.2009, depusă la fila 15, lipsind intimata pârâtă SC SA
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
Recursul este declarat în termenul legal, motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul recurenților reclamanți depune răspuns la întâmpinarea formulată de intimată, concluzii scrise și bilete transport reprezentând cheltuieli de judecată.
Precizează că nu mai au alte cereri, probe de formulat în cauză.
Instanța, având în vedere că în cauză nu mai sunt alte cereri, probe de formulat declară încheiate dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentantul recurenților - reclamanți solicită admiterea recursurilor astfel cum au fost formulate și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Cu privire la recursurile civile de față, Curtea reține următoarele:
Reclamanții, reprezentați de Sindicatul Liber "" din cadrul SC "" SA T, au chemat în judecată SC "" SA T, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta la plata următoarelor drepturi salariale neacordate, prevăzute în contractul colectiv de muncă pe unitate:
-Sporul de vechime, în cuantum de 25% din salariu pentru perioada noiembrie 2004 - septembrie 2005, inclusiv, conform anexei la contractul colectiv de muncă pe unitate nr.67/16.01.2004, indexat, majorat și reactualizat la data efectuării plății, excepție.
-Sporul de fidelitate, în cuantum de 20% din salariu, pentru perioada noiembrie 2004 - 31 august 2007, conform anexei la contractul colectiv de muncă pe unitate nr.67/16.01.2004 și anexei la CCM pe unitate nr.282/17.02.2006, indexat, majorat și reactualizat la data efectuării plății, excepție.
-Sporul pentru exercitarea atribuțiilor unei alte funcții, în procent de 30% din salariul funcției de bază, pentru perioada lucrată, conform art.32, al.2 din CCM pe unicate nr.282/17.02.2006, indexat, majorat și reactualizat la data efectuării plății.
-Plata dublă a orelor efectuate în zilele de sâmbătă, duminică și sărbătorile legale și religioase, pentru perioada lucrată, conform art.137, alin.2 din Codul Muncii și art.41 al.3 lit.c din CCM Unic la Nivel Național pe anii 2007 - 2010, indexată, majorată și reactualizată la data efectuării plății.
-Contravaloarea orelor suplimentare lucrate în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale și religioase, conform art.41, al.3, lit.c din CCM Unic la Nivel Național pe anii 2007 - 2010, pentru perioada lucrată, indexate, majorate și reactualizate la data efectuării plății;
-Plata unei compensații bănești în cuantum de cel puțin un salariu la încetarea contractului individual de muncă, conform CCM Unic la Nivel Național pe anii 2007 - 2010, art.78, al.1, de asemenea indexată, majorată și reactualizată la data efectuării plății.
-Plata sporului de toxicitate (condiții nocive), specific funcției de frigotehnist, în cuantum de 10% din salariu, în perioada noiembrie 2004 - 31 august 2007, conform contractelor colective de muncă pe unitate mai sus precizate și conform art.41, al.3, lit.b din CCM Unic la Nivel Național pe anii 2007 - 2010, indexat, reactualizat și majorat la data efectuării plății, excepție.
-Plata perioadei de preaviz în cuantum de un salariu, indexată, majorată și reactualizată la data efectuării plății.
- Plata a 15 salarii compensatorii, conform contractului colectiv de muncă pe unitate nr.282/17.02.2006, art.45, pct.4, indexate, majorate și reactualizate la data efectuării plății și cheltuieli de judecată.
Au arătat reclamanții, că prin deciziile nr.1112/6.08.2007 ( ), nr.1113/6.08.2007 ( ), nr.1114/6.08.2007 ( ) și nr.1115/6.08.2007 ( ), au fost concediați insă, pârata nu le- acordat toate drepturile salariale cuvenite potrivit legii.
Prin sentința civilă nr.80/23.01.2009, Tribunalul Tulceaa admis acțiunea în parte.
A obligat pârâta să plătească reclamanților drepturi bănești reprezentând spor de vechime de 25% ( pentru perioada nov.2004-2005 ), spor de fidelitate ( pentru perioada noiembrie 2004-31 august 2007 ), contravaloarea orelor lucrate sâmbăta duminica și în zilele de sărbători legale și religioase ( pentru perioada noiembrie 2004-august 2007 ), actualizate cu indicele de inflație până la data de 31 august 2008, după cum urmează: 4550 lei pentru reclamanta, 5255 lei pentru reclamantul, 6366 lei pentru reclamantul și 536 lei pentru reclamantul (numai pentru munca suplimentară), sume din care se vor deduce sumele achitate de pârâtă (actualizate cu rata inflației ) după efectuarea expertizei contabile.
Au fost respinse celelalte capete de cerere ca nefondate.
Pentru a dispune astfel, prima instanța a avut în vedere următoarele aspecte:
Reclamanții au avut raporturi de muncă cu societatea pârâtă până în luna august 2007.
Din carnetele de muncă ale reclamanților, rezultă că aceștia au o vechime în muncă de 34 ani, 32 de ani și 25 de ani.
Art.40 al.3, lit.d din CCM unic la nivel național pentru anii 2005 - 2006, prevede că "sporurile minime ce se acordă în condițiile prezentului contract sunt pentru vechimea în muncă, minimum 5% pentru 3 ani vechime și maximum 25% la o vechime de peste 20 de ani, din salariul de bază.
Această prevedere a fost menținută și în disp. art.41 alin.3 lit.d din CCM unic la nivel național pentru anii 2007 - 2011.
Deși reclamanților, și li se cuvenea sporul de vechime în muncă de 25%, unitatea intimată nu le-a achitat acest spor.
Atât CCM la nivelul unității înregistrat sub nr.67/2004, cât și cel înregistrat sub nr.282/2006, prevăd în anexa nr.1, acordarea sporului de fidelitate, acordat pentru vechimea neîntreruptă în unitate în următoarele tranșe: între 10 - 20 ani, 10% și peste 20 ani, 20%.
La data încetării contractelor individuale de muncă, reclamanții aveau o vechime neîntreruptă în unitate de 34 ani, 13 ani și 25 ani, insa unitatea pârâtă nu a respectat clauzele anexei 1 din CCM la nivelul societății și nu le-a achitat reclamanților drepturile salariale reprezentând sporul de fidelitate, deși li se cuvenea acest spor.
Potrivit art.109 alin.1 din Codul muncii "pentru salariații angajați cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 ore pe săptămână", iar potrivit art.110 al.(1) "repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus".
"Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, prevăzută la art.109, este considerată muncă suplimentară (art.117 din Codul muncii ).
Art.120 din Codul muncii prevede că "În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în temeiul prevăzut de art.119 alin.1 în luna următoare, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia".
Având în vedere înscrisurile depuse la dosar precum și raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză, instanța a constatat ca fiind fondat capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata contravalorii orelor lucrate sâmbăta, duminica și în zilele de sărbători legale și religioase (pentru perioada noiembrie 2004 - august 2007).
Unitatea pârâtă a depus la dosarul cauzei ștatul de plată cu sumele acordate reclamanților conform expertizei contabile efectuată în prezenta cauză, insa instanța nu a scăzut sumele plătite întrucât expertul contabil nu a actualizat defalcat sumele.
Pentru aceste considerente și conform calculelor efectuate de expert, instanța a obligat pârâta să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând spor de vechime de 25% (pentru perioada noiembrie 2004 - 2005), spor de fidelitate (pentru perioada noiembrie 2004 - 31 august 2007), contravaloarea orelor lucrate sâmbăta, duminica și în zilele de sărbători legale și religioase (pentru perioada noiembrie 2004 - august 2007), actualizate cu indicele de inflație până la data de 31 august 2008, după cum urmează:4550 lei pentru reclamanta, 5.255 lei pentru reclamantul, 6.366 lei pentru reclamantul G și 536 lei pentru reclamantul (numai pentru munca suplimentară), sume din care se vor deduce sumele achitate de pârâtă.
S-a respins ca nefondat capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata sporului pentru exercitarea atribuțiilor unei alte funcții, în procent de 30% din salariul funcției de bază, întrucât din probele administrate, nu rezultă că reclamanții au exercitat prin cumul și atribuțiile unei alte funcții, negăsindu-se documente emise de SC "" SA, în baza cărora reclamanții trebuiau să exercite prin cumul și atribuțiile unei alte funcții care să le dea dreptul la acordarea unui spor de 30% din salariul funcției îndeplinite.
S-a apreciat ca este nefondat și capătul de cerere privind plata unei compensații bănești de cel puțin un salariu la încetarea contractului individual de muncă conform contractului colectiv de muncă unic la nivel național, deoarece din ștatele de plată pentru lunile august și respectiv septembrie 2007, rezultă că reclamanții au încasat, pe lângă drepturile salariale cuvenite și câte un salariu de bază lunar brut de 528 lei.
În ce privește plata preavizului în cuantum de un salariu, având în vedere că din ștatul de plată aferent lunii august 2007 din care rezultă că preavizul reclamanților este cuprins în drepturile salariale aferente lunii respective și au fost achitate integral drepturile salariale pentru întreaga lună august 2007, instanța de fond a respins și aceasta cerere ca nefondata.
S-a constatat de asemenea, ca sporul de toxicitate nu poate fi acordat reclamanților întrucât acest spor nu este prevăzut pentru funcția de frigotehnist în contractele colective de muncă încheiate la nivelul societății.
În referire la capătul de cerere privind plata a 15 salarii compensatorii, instanța a reținut că potrivit art.45 al.4 din CCM nr.282/17.02.2006 încheiat la nivelul societății, "În cazul concedierilor (colective și individuale), salariații vor primi salarii compensatorii, funcție de vechimea în muncă, numărul acestora fiind negociat de cele două părți, dar nu mai puțin decât este prevăzut în lege", iar potrivit al.5 al aceluiași articol, "la desfacerea contractului din motive neimputabile salariaților, aceștia vor primi o compensație de 50% din salariul lunar, în afara drepturilor cuvenite la zi."
Reclamanții au precizat că nu au avut loc negocieri cu privire la stabilirea numărului de salarii compensatorii și că, în practica acordării acestor drepturi de protecție socială, se au în vedere spre orientare, ca suport legal prevederile OUG nr.98/1999 și consideră ca o limită normală, acordarea unui număr de 15 salarii compensatorii este rezonabil.
Potrivit art.1 din OUG nr.98/1999, "Măsurile de protecție socială prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, se aplică salariaților încadrați cu contract individual de muncă, pe durată nedeterminată și care sunt disponibilizați, prin concedieri colective, efectuate în procesele de restructurare, reorganizare, închidere operațională parțială sau totală a activității, privatizare sau lichidare, de către societăți comerciale, companii naționale, societăți naționale, precum și regii autonome, societăți comerciale ori alte unități aflate sub autoritatea administrației publice centrale sau locale, unități și instituții finanțate din fonduri bugetare și extrabugetare, denumite în continuare angajatori."
S-a apreciat ca reclamanților nu le sunt aplicabile prevederile OUG nr.98/1999.
Întrucât în cadrul societății pârâte nu au avut loc negocieri cu privire la stabilirea numărului de salarii compensatorii ce li s-ar cuveni salariaților la momentul concedierii, având în vedere că SC "" SA T le-a plătit reclamanților câte două salarii compensatorii la data concedierii, văzând și raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză, instanța a respins ca nefondat acest capăt de cerere.
II. Prin încheierea pronunțată la 09.03.2009, s-a respins cererea formulată de Sindicatul Liber "" din cadrul SC SA T, prin reprezentant legal - președinte, privind îndreptarea erorii materiale strecurată în dispozitivul hotărârii pronunțată în dosarul nr-, ca nefondată.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut:
SA T, Sindicatul Liber "" din cadrul SC reprezentat prin președinte-, a solicitat îndreptarea erorii materiale strecurată în dispozitivul hotărârii pronunțată în dosarul nr-, în sensul de a dispune obligarea pârâtei la plata către reclamanți și a cheltuielilor de judecată în valoare de 500 lei, reprezentând contravaloare onorariu expert contabil parte.
Instanța a apreciat ca aceasta cerere este nefondata având în vedere ca expertul parte a fost numit în baza dispozițiilor art. 18 din OG nr.2/2000.
III. Prin incheierea din 07 aprilie 2009, instanța de fond a admis cererea formulată de petenta SA S-a dispus lămurirea înțelesului și întinderii dispozitivului Hotărârii nr.80/23.01.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în sensul că se va înțelege corect:
" Admite în parte acțiunea.
Obligă pârâta să plătească reclamanților drepturi bănești reprezentând spor de vechime de 25% ( pentru perioada nov.2004-2005), spor de fidelitate ( pentru perioada nov.2004-31 august 2007), contravaloarea orelor lucrate sâmbăta, duminica și în zilele de sărbători legale și religioase ( pentru perioada nov.2004-august 2007), actualizate cu indicele de inflație până la data de 31 august 2008, după cum urmează: 667 lei pentru reclamanta, 939 lei pentru reclamantul, 1167 lei pentru reclamantul G și 61 lei pentru reclamantul ( numai pentru munca suplimentară ).
Respinge celelalte capete de cerere ca nefondate."
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 2811.pr.civilă: "În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice".
Conform acestor dispoziții legale cererea a fost admisă și s-a dispus lămurirea înțelesului și întinderii dispozitivului Hotărârii nr.80/23.01.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, conform dispozitivului mai sus enunțat.
Împotriva acestei sentințe dar și împotriva încheierii pronunțată la 09.03.2009, a declarat recurs recurentul Sindicatul Liber din cadrul SC SA
Recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 80/23.01.2009 vizează următoarele aspecte:
-În funcție de criteriul vechimii în munca, parata trebuia să plătească fiecărui angajat salariile compensatorii astfel cum sunt acestea prevăzute în art. 45 pct.4 din CCM/unitate nr. 282/2006, ceeace înseamnă că reclamanții, și aveau de primit 12 salarii compensatorii iar reclamantul 6 salarii.
-Sporul de toxicitate trebuia acordat deoarece acesta este prevăzut în același CCM arătat mai sus,la art. 32 alin. 2. Este de la sine înțeles că funcția de frigotehnist se exercita în uzină și nu numai, în condiții toxice și dăunătoare sănătații, astfel că reclamanții erau îndreptățiți la plata acestui spor.
-Sporul pentru exercitarea altor funcții în procent de 30% trebuia de asemenea acordat deoarece reclamanții au exercitat din dispoziția conducerii unității și serviciul de pază pe lângă funcția pe care o exercitau conform contractelor de muncă.
- În ce privește compensația băneasca la disponibilizare echivalentă cu un salariu este de asemenea prevăzută în art. 78 alin. 1 din CCM/național, iar instanța de fond a făcut confuzie intre acest drept și dreptul la plata perioadei de preaviz.
Analizând hotărârea atacată, în raport de materialul probator administrat, de criticile formulate și de dispozițiile legale în materie, Curtea constată că recursul este nefondat.
-Recurenta consideră că în raport de dispozițiile art. 45 pct. 4 din CCM/unitate nr. 282/2006, unitatea trebuie să plătească salariaților disponibilizați salarii compensatorii calculate în funcție de vechimea în muncă a acestora.
Potrivit textului invocat: "În cazul concedierilor (colective și individuale), salariații vor primi salarii compensatorii, funcție de vechimea în muncă, numărul acestora fiind negociat de cele două părți, dar nu mai puțin decât este prevăzut în lege".
OG nr. 98/1999 la care se raportează recurentul nu se aplică unității la care au fost angajați pârâții deoarece potrivit art 1 din acest act normativ:
"Măsurile de protecție socială prevăzute de prezenta ordonanță de urgență se aplică salariaților încadrați cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată și care sunt disponibilizați prin concedieri colective, efectuate în procesele de restructurare, reorganizare, închidere operațională parțială sau totală a activității, privatizare sau lichidare"ori în cauza de față nu s-a probat ca reclamanții au fost supuși unor concedieri colective.
În aceste condiții în mod corect prima instanța a constatat că dispozițiile OG nr. 98/1999 nu le sunt aplicabile reclamanților, situație față de care, în lipsa unei negocieri a salariilor compensatorii, astfel cum prevedea art. 45 pct. 4 din CCM/unitate nr. 282/2006,societatea nu putea fi obligata la plata unui anumit număr de salarii compensatorii prin raportare la vechimea în munca a fiecărui salariat.
-În ce privește sporul de toxicitate, deși recurenta face trimitere la art. 32 (2) din CCM/unitate, trebuie observat ca acest articol se refera la plata unui spor pentru condiții nocive de 10 % numai pentru "centrala termica, sudura și autogena" ori reclamanții nu îndeplineau astfel de funcții.
Un spor de toxicitate aferent funcției de frigotehnist nu este prevăzut în CCM/unitate, astfel ca instanța de fond nu avea temei legal pentru admiterea unei astfel de cereri.
- Sporul pentru exercitarea altor funcții în procent de 30%, a fost de asemenea în mod corect respins de către prima instanța, având în vedere că din nicio probă administrată nu rezultă că reclamanții au executat în aceeași perioadă de timp atribuțiuni de serviciu specifice a doua funcții.
Expertul desemnat în cauză de către instanța de fond nu a identificat documente din care să rezulte obligația reclamanților de a exercita în aceeași perioadă și funcție de frigotehnist și de paznic astfel că aplicarea dispozițiilor art.32 (2) din CCM/unitate nu este posibilă nici cu privire la plata acestui drept pretins de reclamanți.
- Compensația băneasca echivalentă cu un salariu-la care sunt îndreptățiți salariații disponibilizați, este prevăzută în art. 78 alin. 1 din CCM/național iar instanța de fond nu a motivat soluția de respingere a acestor drepturi pe considerentul lipsei de temei legal al cererii ci, s-a avut în vedere împrejurarea că salariații au primit aceste drepturi iar acest aspect rezultă din statele de plată aferente lunii august, respectiv septembrie 2007.
În condițiile date, Curtea va respinge în totalitate recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 80/2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea.
II. Recursul declarat impotriva incheierii pronunțată la 09.03.2009 este întemeiat pe dispozițiile art. 274 alin. 2 cod procedură civilă în conformitate cu care, instanța nu poate micșora cheltuielile de judecată constând în plata experților.
Arată recurentul, că în baza OG nr. 2/2000 partea poate solicita ca pe lângă persoana desemnată ca expert să mai participe la efectuarea expertizei pe cheltuiala sa și un alt expert și în conformitate cu Normele profesionale nr. 35/2001 a experții parte nominalizați de partea interesată au aceleași drepturi și obligații ca și experții numiți de instanțăâ
Mai mult decât atât, nici codul procedură civilă nu are restricții în ce privește recuperarea onorariului de expert parte, astfel ca nici instanța de fond nu putea sa limiteze aceste cheltuieli.
Recursul declarat împotriva aceste încheieri este de asemenea nefondat,urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Așa cum rezulta din art. 18 din OG nr.2/2000 -text redat chiar de către recurenta, "partea interesată are dreptul să solicite ca pe lângă persoana numită în calitate de expert să mai participe la efectuarea expertizei,pe cheltuiala sa, și un expert sau un specialist, nominalizat de ea, din categoria persoanelor prevăzute la art.11- 14"
Textul dă dreptul părții interesate să cunoască și părerea unei alte persoane de specialitate dar acest lucru nu poate îndatora cealaltă parte la plata cheltuielilor.
Tocmai în acest sens legiuitorul a arătat în mod expres că numirea expertului parte se face pe cheltuiala părții care solicită acest lucru, dispoziții pe care instanța de fond le-a aplicat întocmai.
Instanța nu a făcut aplicarea dispozițiilor art. 274 alin. 3 cod procedură civilă pentru a analiza în ce condiții s-au diminuat cheltuielile de judecata sau daca expertul parte are sau nu drepturi egale cu ale celorlalți experți numiți de instanță.
Așadar, nu este vorba de o diminuare a cheltuielilor de judecată ci de aplicarea disp. art. 18 din OG nr.2/2000 în baza cărora reclamanții erau obligați să suporte cheltuielile cu expertul parte pe care l-au ales.
Pentru toate aceste considerente, Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de recurentul Sindicatul Liber din cadrul SC SA T, conform art. 312 cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile civile formulate de reclamantulSINDICATUL LIBER din cadrul SC SA, prin reprezentant legal, domiciliat în T,-, bloc 11,. C,. 3, județul T, în calitate de reclamant, reprezentând pe reclamanții, domiciliată în T,-, bloc 2,. E, etaj 2,. 11, județul T, domiciliat în T,-, județul T, domiciliat în T,-, bloc 12,. A,. 12, județul T, domiciliat în T,-, bloc 9,. A,. 22, județul T, împotriva sentinței civile nr. 80 din 23 ianuarie 2009 și a încheierii din 9 martie 2009, ambele pronunțate în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtăSC SA, cu sediul în T,-, județul T, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22.09.2009.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond:; Șt.
jud. /05.10.2009
disp.-gref.-
7.10.2009/2 ex.
Președinte:Mariana BădulescuJudecători:Mariana Bădulescu, Jelena Zalman, Maria Apostol
