Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 5479/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR- ( 4292/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR. 5479 /R/
Ședința publică de la 09 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Enache Daniela Georgeta
JUDECĂTOR 2: Comșa Carmen Georgiana
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol,soluționarea cauzei civile, privind recursul formulat de recurenta -" SA - GRUP, împotriva sentinței civile nr.774 din data de 16 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, și -,având ca obiect - drepturi bănești -.
La apelul nominal făcut în ședința publică raspuns recurenta -" SA - GRUP prin apărător ales, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. -, lipsind intimații, și -.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat si probe de administrat, Curtea acorda recurentei cuvantul in sustinerea recursului.
Recurenta prin apărătorul ales solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea în totalitate a sentinței civile atacate. Cheltuielile de judecata vor fi solicitate pe cale separata.
Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 774 din data de 16 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, a fost admisă in parte acțiunea formulată de reclamantii -, -, si împotriva pârâtei - SA B, aceasta fiind obligată să plătească fiecarui reclamant drepturile salariale cuvenite și neachitate in perioada 2005 - 2007, actualizate cu indicele de inflație la 28.02.2009. S-a constatat prescris dreptul la actiune al reclamantilor in ceea ce priveste plata primei de Pasti pe anul 2005. Prin aceeasi sentinta, au fost respinse ca nefondate cererile reclamantilor si in ceea ce priveste plata primei de Pasti pe anii 2007 -2008 si a celei de C pe anii 2006-2007, cererile reclamantilor si in ceea ce priveste plata primei de Pasti pe anul 2008 si cererea reclamantei a in ceea ce priveste plata primei de Pasti pe anii 2007-2008 si a primei de C pe anul 2007. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că potrivit art.168 al.1 din Contractul Colectiv de Muncă la nivelul SA pe anul 2004 " Cu ocazia sărbătorilor de Paști și C salariații SNP SA vor beneficia de către o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP SA. Cu minimum 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii complete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor."
La alin.2 s-a menționat că " Pentru anul 2003 suplimentările de la alin.l vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat conform modalității și în condițiile negociate cu ".
Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2004, 2005 si 2006 menține textul alin.l al art.168, aducând o modificare de conținut alin.2, în sensul consemnării că "în anul 2003 suplimentările salariale de la alin.l al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat."
A mai retinut instanta ca, intrucat conducerea patronatului nu a mai organizat intalniri cu salariatii incepand cu anul 2004, acordarea acestor suplimentari salariale nu a mai avut loc.
de prevederile art. 969 Codul civil si art. 1 alin 1 si art. 35 din Legea nr. 130/1999 privind contractul colectiv de munca, tribunalul constata ca dispozitiile contractelor colective de munca exprima vointa partilor si sunt obligatorii pentru partile contractante.
În speță, a retinut tribunalul ca înscrisurile depuse de societatea pârâtă au vizat o reinterpretare a clauzei cuprinse în art. 168 alin.l și 2 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate, realizată după momentul încetării efectelor fiecărui contract colectiv anual și în totală contradicție cu textul neechivoc al prevederii.
Astfel, art. 168 alin.2 a prevăzut, în fiecare din aceste contracte, că suplimentările salariale de la alin.1au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat doar pentru anul 2003, fiind indubitabil faptul că aceleași drepturi nu au fost incluse în salariul de bază al salariaților și pe anul în curs, câtă vreme s-a menținut în același timp și textul alin. 1.
S-a reținut ca interpretarea clauzei peste termenul pentru care a fost încheiat contractul nu poate produce efecte care să înlăture conținutul explicit al prevederii invocate.
In acelasi sens sunt si concluziile raportului de expertiza contabila.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta - SA, inregistrat pe rolul Curtii de Apel B la data de 03.07.2009 sub nr-, solicitand sa se dispuna modificarea in parte a sentintei recurate in sensul respingerii cererii de chemare in judecata in totalitate.
In motivare, arata recurenta ca prin actul adițional încheiat la Contractul Colectiv de Muncă aplicabil în anul 2003, părțile semnatare ale contractului colectiv de muncă au prevăzut că suplimentările de drepturi salariale vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat. Pentru anul 2004, textul art.168 alin.2 din Contractul Colectiv de Muncă a fost reflectat într-o manieră identică celei din 2003. Cu ocazia negocierilor colective din anul 2005, în scopul de a se exprima intenția reală a părților, prevederile Contractului Colectiv de Muncă au fost modificate. S-a intenționat ca noua reglementare să prevadă cu certitudine că operațiunea includerii drepturilor salariale solicitate prin acțiune în salariul de bază nu a avut aplicabilitate limitată doar pentru anul 2003, ci a continuat să producă efecte și în anii următori. În acest sens s-a prevăzut în mod expres că în anul 2003 suplimentările salariale au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Mai arata recurenta ca prin decizia nr. 3793/2007 si decizia nr. 5140/2007, Comisia Paritară a concluzionat că intenția reală a părților semnatare a Contractului Colectiv de Muncă a fost ca, începând cu anul 2003, suplimentările salariale prevăzute la alin.1 ale art.168 să fie incluse în salariul lunar de bază al angajaților, precum și că, începând cu 2003, părțile au înțeles că art.168 alin.1 a rămas fără obiect, luând în considerare faptul că primele nu mai erau individualizate în mod distinct, ci erau parte a salariului de bază, ca întreg.
Potrivit art.9 din Legea nr.130/1996, prevederile Contractului Colectiv de Muncă produc efecte pentru toți salariații, indiferent de data angajării sau afilierea lor la o organizație sindicală.
Art.9 al Contractului Colectiv de Muncă prevede că interpretarea clauzelor din acest contract se va face prin consens, în caz contrar se interpretează conform principiilor din dreptul muncii, în favoarea salariatului.
În situația existenței unei probleme privind executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului colectiv de muncă, părțile au convenit potrivit art.10 din Contractul Colectiv de Muncă constituirea unei Comisii Paritare.
Decizia Comisiei Paritare are, conform prevederilor anexei 2 la contractul colectiv de muncă, caracter obligatoriu pentru părți, respectiv pentru salariați, printre care și reclamantul și angajatorul - pârâta.
Se susține de către pârâtă că promovarea prezentei acțiuni este prematură, în raport de prevederile contractului colectiv de muncă din art.168, deoarece nu au avut loc negocierile pentru stabilirea valorii concrete a modalității de acordare a criteriilor și condițiilor pentru suplimentările salariale.
S-a mai arătat că dreptul la acțiune era prescris în momentul promovării acțiunii, deoarece sumele în discuție nu au natură salarială, ci sunt exclusiv drepturi acordate salariaților prin contractul colectiv de muncă, în scopul de a le oferi protecție socială motiv pentru care, în speță, își au incidența dispozițiile art.283 alin.1 lit. e din Codul muncii, termenul de prescripție fiind de 6 luni.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, in raport de criticile invocate si de temeiurile de drept invocate de către recurentă, cât și din oficiu, conform art.3041pr.civ. Curtea reține următoarele:
Potrivit art.168 din Contractul Colectiv de Muncă incheiat la nivelul angajatorului, cu ocazia sarbatorilor de Pasti si C salariatii aveau dreptul de a beneficia de cate o suplimentare a drepturilor salariale in cuantum de un salariu de baza mediu pe SNP SA. Cu minimum 15 zile inainte de fiecare eveniment pentru care se acorda suplimentarile vor incepe negocierile cu, in vederea stabilirii valorii concrete, modalitatii de acordare, conditiilor, criteriilor si beneficiarilor.
Cu ocazia negocierilor contractului de munca aplicabil la nivelul societatii parate in anul 2003, partile contractante au hotarat incheierea unui act aditional la contractul colectiv de munca, prin care s-a prelungit cu un an aplicarea vechiului contract, pe care au convenit sa-l modifice si sa-l completeze.
In acest context, la art.168 s-a adaugat un nou alineat potrivit căruia, pentru anul 2003, suplimentarile de la aliniatul 1 vor fi introduse in salariul de baza al fiecarui salariat, conform modalitatii si in conditiile negociate cu.
Astfel, prin art.168 alin.2 din Contractul Colectiv de Muncă aplicabil pe anul 2003, Patronatul și Sindicatul au stabilit că pentru anul 2003 suplimentările salariale privind primele de Paști și de C vor fi fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Din cuprinsul inscrisurilor depuse la dosar rezultă ca prevederile art.168 alin.2 din Contractul Colectiv de Muncă aplicabil pe anul 2003 au fost menținute, textul fiind inserat identic și in contractul colectiv de muncă aplicabil în anul 2004.
In anii 2005, 2006 si 2007 au fost reluate in aceeasi formulare dispozițiile art.168 alin.2.
In legatura cu exceptia prescriptiei invocate de recurenta, Curtea constata din chiar formularea clauzei contractuale ca este vorba de o suplimentare a drepturilor salariale, ceea ce duce la concluzia ca natura acestor sume de bani este una salariala. Este adevarat ca acordarea acestor suplimentari avea un caracter periodic, fiind determinata de sarbatorile de Pasti si de C, insa au un caracter constant, iar notiunea de salariu este foarta larga. Art. 155. prevede ca salariul este format din salariul de baza, indemnizatiile, sporurile si alte adaosuri. Pentru ca aceste sume se adauga drepturilor salariale ale salariatilor dobandesc un caracter accesoriu si urmeaza regimul juridic al salariului. de acestea, in cauza nu sunt aplicabile dispoz. art. 283 lit e, ci ale art. 283 lit.c, astfel incat de data la care dreptul a luat nastere si de data introducerii actiunii, termenul de prescriptie de 3 ani este respectat. Prin urmare, exceptia este neintemeiata.
Mai invoca recurenta prematuritatea formularii actiunii, aparare pe care Curtea nu o considera intemeiata intrucat accesul la justitie nu le poate fi ingradit salariatilor in cazul in care negocierile referitoare la drepturile pretinse nu au fost organizate din culpa angajatorului.
Curtea retine din înscrisurile administrate in cauza ca vointa reala a părților la data încheierii contractelor colective de munca ulterioare anului 2003, când au preluat aliniatul doi al articolului 168, articol care se referea la drepturile aferente anului 2003, fost aceea de a sublinia că suplimentările salariale de Pasti si de C, pentru anii 2004, 2005, respectiv 2006 și 2007 sunt drepturi ce încă din anul 2003 au fost incluse in salariul de bază si urmează să fie executate în acest mod si in acești ani, deci prin includere in salariul de baza.
In sprijinul acestei interpretari vine si hotararea Comisiei Paritare, careia i-a fost supus spre interpretare aliniatul 2 al articolului 168, in iunie 2007. La data hotararii respective, aliniatul 2 era inserat in aceeasi forma in cuprinsul contractului colectiv de munca aplicabil pe anul 2007.
Comisia Paritară SA, ale cărei hotărâri sunt obligatorii pentru părțile semnatare ale contractului colectiv de muncă, a interpretat clauza din art.168 alin.2 din Contractul Colectiv de Muncă aplicabil, asa cum a fost modificat prin actele aditionale incheiate in anii 2004 - 2006, în sensul că, incepand cu anul 2003, părțile au înțeles să includă în salariul de bază al angajatilor suplimentarile salariale prevazute la alin.1, care urmau a fi acordate angajatilor sub aceasta forma. In nota ce consemneaza rezultatul interpretarii se arata ca, incepand cu anul 2003, avand in vedere ca primele au fost incluse in salariile de baza ale angajatilor, partile contractului au inteles ca art.168 alin.1 a ramas fara obiect, luand in considerare faptul ca primele nu mai erau individualizate in mod distinct, ci erau parte a salariului de baza, ca întreg. ulterioare au privit majorarea salariului de bază ca întreg, așa cum acesta a rezultat după includerea primelor.
In concluzie, voința reală a partilor pentru perioada la care se refera pretentiile reclamantilor a fost de a stabili că si in anii 2005, 2006 si 2007 suplimentările salariale rămân incluse in salariul de bază, includere care a avut loc in anul 2003.
Asa cum rezulta din raportul de expertiza contabila efectuat in cauza, pe anul 2003 drepturile salariale suplimentare au fost incluse in salariul de baza al intimatului reclamant, iar in anul 2004 salariul nu a suferit nicio modificare de anul 2003. In anii 2005,2006 si 2007 acest salariu de baza nu s-a diminuat, ceea ce conduce la concluzia ca drepturile respective au fost mentinute si pentru perioada in litigiu.
In consecinta, este cert ca, odata incluse in salariul de baza in anul 2003, si pentru perioada 2004-2007 drepturile salariale suplimentare s-au regasit incluse in salariul de baza al intimatilor reclamanti.
Pentru aceste considerente, Curtea constata ca prima instanta a facut o interpretare gresita a situatiei de fapt si de drept, prin admiterea in parte a pretentiilor deduse judecatii, motiv pentru care, in baza art. 304ind1 Cpc, art. 304 pct 9 Cpc. si art. 312 Cpc. va admite recursul, va modifica, în parte, sentința recurată, în sensul că va inlatura obligatia stabilita in sarcina recurentei in sensul de a plati reclamantilor intimati anumite sume de bani cu tilu de prime de Pasti si de C, actualizate. Pe cale de consecinta, va fi inlaturata si obligatia recurentei parate de a achita cheltuieli de judecata reclamantilor intimati si, intrucat nu parata este cea care a cazut in pretentii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta - SA, împotriva sentinței civile nr. nr.774 din data de 16 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, și -.
Modifică, în parte, sentința recurată, în sensul că:
Inlatura obligatia stabilita in sarcina paratei - SA de a plati reclamantilor - si suma de cate 2372 lei reprezentand prime de Pasti pe anul 2006 si de C pe anul 2005, actualizate, catre reclamantul o suma de 6666 lei reprezentand prime de Pasti pe anii 2006-2007 si de C pe anii 2005-2007, actualizate, catre reclamantul suma de 6666 lei reprezentand prime de Pasti pe anii 2006-2007 si de C pe anii 2005-2007, actualizate, catre reclamanta -, a sumei de 3714 lei reprezentand prime de Pasti pe anul 2006 si de C pe anii 2005-2006, actualizate.
Inlatura obligatia paratei - SA de plata a sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli de judecata catre fiecare din reclamantii si.
Mentine celelalte dispozitii ale sentintei recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 09.10.2009.
PRESEDINTE JUDECATOR JUDECATOR
a
GREFIER
Red.8ex/14.10.2009
Jud.
Judecatori fond:,.
Președinte:Enache Daniela GeorgetaJudecători:Enache Daniela Georgeta, Comșa Carmen Georgiana
