Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 5673/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5673
Ședința din Camera de Consiliu din data de 01.07.2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doina Vișan
JUDECĂTOR 2: Marin Panduru
JUDECĂTOR 3: Ioana Moțățăianu
Grefier -- -
*************
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 24 iunie 2008, privind recursul declarat de chemat în garanție DGFP G PENTRU MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, împotriva sentinței civile nr.1301/01.02.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, G, -, G, -, și intimat Curtea de Conturi a României având ca obiect drepturi bănești.
Procedura de citare este legal îndeplinită fără citarea părților.
Dezbaterile și concluziile părților în cauza de față, au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 24 iunie 2008, care face parte integrantă din prezenta decizie și când având nevoie de timp pentru a studia actele și lucrările dosarului, instanța în conformitate cu prevederile art. 260 pr. civ a amânat pronunțarea la data de 01.07.2008.
În urma deliberării s-a pronunțat următoarea soluție:
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea de fata, înregistrată la data de 06.12.2007 sub nr-, petenții, G, -, G, -, au chemat in judecata intimata Curtea de Conturi a României pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea drepturilor bănești reprezentând sporul de vechime in munca, pentru perioada 01.11.2000-31.05.2003, sume actualizate la data plății efective precum si obligarea intimatei la efectuarea mențiunilor corespunzătoare in carnetul de munca, cu privire la sporul de vechime.
In motivarea actiunii, au aratat că, în calitate de controlori financiari în cadrul Curții de Conturi G, au beneficiat pâna la aparitia nr.OG160/2000 de sporul de vechime în muncă. După această dată, contrar prevederilor art.1- 6 din OG.nr.137/2000 și art154, alin.3 din Codul muncii aceștia au fost discriminați față de restul angajaților Curții de Conturi prin neacordarea sporului de vechime.
In dovedire s-au depus Decizia nr. XXXVI/2007 a Înalta Curte de Casație și Justiție și Hotărârea nr.64/27.03.2007 a
Intimata Curtea de Conturi a formulat intimpinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiată cu motivarea că, controlorii financiari din cadrul Curții de Conturi beneficiază de o indemnizație lunară ca formă unică de remunerare și că nu au fost discriminați în vreun fel. De asemenea s-a mai invocat prescripția dreptului la acțiune pentru perioada 2000-2003.
și a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice în vederea obligării acestuia de a asigura fondurile necesare privind plata drepturilor salariale solicitate.
Tribunalul Gorj, prin sentința nr. 1301 din 1.02.2008 admis cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice în vederea asigurării fondurilor necesare privind plata drepturilor bănești solicitate.
A admis acțiunea formulată de petenții, G, -, G, -, împotriva intimatei Curtea de Conturi a României.
A obligat intimatele la plata către petenți a drepturilor bănești la plata către petenti a sporului de vechime pe perioada 01.11.2000-31.05.2003 după cum urmează:
-16.235 lei, -13.938 lei, -15.101 lei, -15.101 lei, -14.812 lei, G-15.101 lei, -15.101 lei, -15.101.lei, --12.074 lei, -15.101 lei, -13.356 lei, -14.504 lei, G-14.648 lei, -14.050 lei, --14.648 lei, - 11.692 lei, - 7.913 lei, -3.172 lei, -2.161 lei, -3.579 lei, -2.814 lei, -2.877 lei, sume care să fie actualizate cu indicele de inflație de la data datorării la data lății efective.
A obligat intimata să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al petenților cu privire la sporul de vechime pe perioada 01.11.2000-31.05.2003.
În considerentele sentinței s-a reținut că etenții p., au calitate de controlori financiari în cadrul Curții de Conturi G având drepturile, competențele, obligațiile și răspunderile profesionale expres și limitativ prevăzute, iar raporturilor juridice de serviciu sunt guvernate, supuse și circumscrise inclusiv prevederilor incidente cuprinse în Legea 53/2003 modificată, art.1, art. 295, alin.2.
Nu se poate reține apărarea intimatei în sensul că prin adoptarea nr.OG OUG/2000 privind instituirea indemnizației ca unică formă de remunerare ce include și toate sporurile cuvenite a urmărit corelarea salarizării personalului cu salarizarea persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică, întrucât, nu se poate determina înlăturarea beneficiului sporului de vechime, întrucât această valoare procentuală nu se regăsește în indemnizațiile achitate petenților.
Prin reglementările care au eliminat sporul de vechime în muncă au fost încălcate și prevederile art. 155 și urm. din Legea nr. 53/2003, aplicabilă pentru perioada în litigiu, care prevede că salariul lunar, în speță, indemnizația lunară cuprinde salariul de bază respectiv indemnizația de bază, sporurile și alte adaosuri cuvenite, definiție din care rezultă că indemnizația lunară a petenților nu include sporul de vechime în muncă.
Față de situația expusă mai sus s-a considerat că în mod corect Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a stabilit prin Hotărârea nr. 64/27.03.2007 că între petenți și celelalte categorii profesionale există un tratament diferențiat, discriminatoriu potrivit prevederilor art.2 alin.1, art.2 alin.3 și art. 6 din nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu privire la acordarea sporului de vechime în muncă.
Mai mult, dispozițiile art.24 alin.3 din Legea nr.154/1998 prevedeau în mod expres că "dispozițiile legale referitoare la alte drepturi salariale, cum sunt sporul de vechime în muncă etc rămân în vigoare".
Sporul de vechime, ca un drept corelativ dreptului la muncă are un caracter permanent și obligatoriu și are drept scop stimularea salariatului și recunoașterea vechimii în muncă desfășurată de acesta, neexistând nici un motiv pentru instituirea unui tratament diferențiat între diverse categorii sociale în raport cu complexitatea, felul și importanța muncii depuse.
În atare situație, intimata Curtea de Conturi G va fi obligată să efectueze mențiunile necesare în carnetul de muncă al petenților, privind evidențierea acordării sporului procentual de vechime în muncă în procentele prevăzute de art.33 din Legea nr.50/1996 modificată, începând cu data de 01.11.2000, până la 31.05.2003.
Neevidențierea procentului privind sporul de vechime în muncă, care să se calculeze la indemnizația de încadrare brută lunară și care are un caracter permanent, ar afecta în mod substanțial cuantumul indemnizației brute lunare, care urmează să fie avută în vedere la calculul drepturilor de pensie cuvenite.
Cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de intimată s-a reținut că dreptul la acțiune al reclamanților s-a născut de la data constatării discriminării respectiv 27.03.2007 când prin decizia nr.64 a Ds -a constatat existența discriminării, în acest sens se va avea în vedere și Decizia nr. XXXVI a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În ceea ce privește la cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, aceasta urmează a fi admisă cu motivarea că potrivit art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar prin pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție si va fi obligata chemata in garanție sa asigure fondurile necesare privind plata drepturilor bănești solicitate
Cu privire la capătul de cerere privind actualizarea sumelor cu indicele de inflație, instanța urmează să-l admită având în vedere prevederile art.1082 din Codul civil și art.161, alin.4 Codul muncii potrivit căruia" întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune - interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat în termen legal și motivat recurs Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP G, întemeiat pe dispoz. art. 3041Cod pr. civilă, arătând în esență că sentința recurată este netemeinică și nelegală, ca urmare a lipsei calității procesuale pasive în ceea ce o privește.
S-a mai arătat că cererea de chemare în garanție este admisibilă ori de câte ori partea care ar cădea în pretenții ar avea posibilitatea să solicite de la o altă persoană despăgubiri pentru dreptul pe care l-a pierdut.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu trebuie confundat cu Statul Român și nici cu bugetul de stat, rolul acestuia fiind acela de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor, bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget și a proiectelor bugetelor locale.
Legal citați intimații nu au depus întâmpinare la dosar.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu în conformitate cu dispoz. art. 3041Cod pr. civilă Curtea reține că recursul este fondat.
Ministerul Economiei și Finanțelor Publice nu are calitate procesuală pasivă, între această instituție și intimații reclamanți neexistând un raport juridic de muncă direct.
MEF este ordonatorul principal de credite pentru instituțiile din subordine și nu poate fi obligat la plată pentru salariații altor instituții. Se reține că atribuții în angajarea și salarizarea intimaților reclamanți are exclusiv Curtea de Conturi a României.
Ministrul MEF precum și conducătorul Curții de Conturi a României sunt ordonatori principali de credite, fiecare pentru instituțiile din subordine,iar potrivit art. 47 alin. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea unui alt ordonator principal de credite. De asemenea, creditele bugetare aprobate la un capitol nu pot fio utilizate pentru finanțarea altui capitol.
MEF are în temeiul art. 19 din Legea nr. 500/2002, doare rolul de coordonator al acțiunilor privind pregătirea legilor de rectificare bugetară, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, proiect pe care este obligat să-l depună la Guvern, care, după ce și-a însușit acest proiect îl va supune spre aprobare Parlamentului.
Față de considerentele de fapt și de drept arătate mai sus, Curtea reținând temeinicia recursului urmează ca, în baza art. 312 Cod pr. civilă să-l admită, să modifice sentința, în sensul că va respinge cererea de chemare în garanție formulată împotriva MEF.
Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de chemat în garanție DGFP G PENTRU MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, împotriva sentinței civile nr.1301/01.02.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, G, -, G, -, și intimat Curtea de Conturi a României având ca obiect drepturi bănești.
Modifică sentința, în sensul că respinge cererea de chemare în garanție.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Iunie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
red. Jud. D
Ex.3//3.07.2008
Jud. fond SVV. și R
Președinte:Doina VișanJudecători:Doina Vișan, Marin Panduru, Ioana Moțățăianu
