Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 5712/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5712
Ședința publică de la 26 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioana Bodri
JUDECĂTOR 2: Doina Vișan
JUDECĂTOR 3: Marian Lungu
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul SC SA, împotriva sentinței civile nr.1386/04.03.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimat, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns consilier juridic pentru recurentul pârâtul SC SA și avocat pentru intimatul reclamant .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părților prezente pentru a pune concluzii asupra recursului de față.
Consilier juridic pentru recurentul pârâtul SC SA, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii Acțiunii.
Avocat pentru intimatul reclamant, pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de Tribunalul Gorj.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 1386 din 04 martie 2009, Tribunalul Gorj, a admis acțiunea formulată de petentul, în contradictoriu cu intimat Complexul Energetic.
A fost obligată intimata la plata catre petitionar a drepturile salariale reprezentand contravaloarea aprovizionarii toamna - iarna, in cuantum de un salariu minim pe ramura, conform art.176 alin.1 si 2 din CCM la nivelul ramurii energie, termica, petrol si gaze, pentru, pentru anul 2006, pentru perioada anului 2006, suma actualizata la data platii efective.
A fost obligată intimata la plata catre petent a sumei de 50 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Petentul a fost salariatul intimatei asa cum rezulta din mentiunile efectuate in carnetul de munca ale acestuia.
Conform dispozițiilor art. 176 alin.1 si 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze,Cu ocazia unor evenimente anuale, Paste, Ziua meseriei, C precum si in luna octombrie( pentru aprovizionarea de toamna - iarna ), salariatii vor beneficia de cate o suplimentare a drepturilor salariale, sub forma unui adaos in suma fixa. Fiecare din adaosurile de mai sus vor avea un cuantum minim de un salariu minim pe ramura, stabilit conform prevederilor prezentului contract.
Mai mult decat atat, potrivit disp.art.243 din Codul Muncii executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti.
Neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul colectiv de munca atrage raspunderea partilor care se fac vinovate de aceasta.
Față de dispozițiile legale menționate mai sus, instanța a considerat că, intimata nu a respectat prevederile disp. art. 176 alin.1 si 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze, respectiv acordarea unei suplimentari a drepturilor salariale, sub forma unui adaos in suma fixa, in cuantum de un salariu minim pe ramura.
În consecință, instanta a obligat intimata la plata către petent a drepturilor salariale reprezentand contravaloarea aprovizionarii toamna - iarna, in cuantum de un salariu minim pe ramura, conform art.176 alin.1 si 2 din CCM la nivelul ramurii energie, termica, petrol si gaze, pentru anul 2006, reactualizate la data platii.
Instanta a constatat că au fost încălcate dispozițiile art.238 din Codul Muncii, care prevăd că, toate contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior, aceeași reglementare fiind prevăzută și în alin.2 al aceluiași articol pentru contractele individuale de muncă.
De altfel, s-a constatat că nici contractele colective de muncă la nivel de unitate și nici contractele individuale de muncă încheiat cu fiecare salariat în parte nu conțin drepturile prevăzute de art.123 din CCM la nivel de ramură pe anii2005, 2006 și 2007, încălcându-se astfel dispozițiile art.8 din Legea nr.130/1996 și, în consecință, instanța a constatat, conform dispozițiilor art.24 că aceste clauze nu au fost cuprinse în CCM negociate, fiind lovite de nulitate absolută în sensul că acestea nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior și urmează ca până la renegocierea drepturilor, clauzele să fie înlocuite cu prevederile mai favorabile cuprinse în CCM încheiat la un nivel superior.
Instanța a constatat ca s-a încălcat clauzele negociate prin contractele colective de muncă pe ramură, cât și la nivel de unitate, care reprezintă convenția în forma scrisă între angajator și salariați, prin care s-a stabilit clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă, conform dispozițiilor art. 236 Codul Muncii.
De altfel, s-ar încălca dispozițiile art. 154. care arată că salariul reprezintă contraprestația muncii depusă de salariat, în baza contractului individual de muncă, iar dispozițiile art.155 menționează că salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri; astfel că pârâta face confuzie între noțiunea de salariu în care se cuprind toate drepturile ce se acordă unui salariat în echivalent bănesc cu salariul de bază, care reprezintă salariul de încadrare al fiecărui salariat în parte, în raport de munca prestată, de funcția ocupată și de calificarea acestuia, în funcție de studiile urmate.
În art. 159 din muncii, se reglementează salariul de bază minim brut pe țară și care reprezintă punctul de plecare pentru fiecare angajator în parte la stabilirea salariului de bază prin contractul individual de muncă.
Având în vedere aceste considerente, tribunalul a admis acțiunea în sensul că a obligat intimata la plata sumelor reprezentând drepturile salariale reprezentand contravaloarea aprovizionarii toamna - iarna, in cuantum de un salariu minim pe ramura, conform art.176 alin.1 si 2 din CCM la nivelul ramurii energie, termica, petrol si gaze, pentru anul 2006 sume ce au fost actualizate la data plății.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul SC SA, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
Solicită admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
Contractul colectiv de muncă este convenția dintre patronat și salariați, prin care se stabilesc condițiile prevăzute de lege, clauzele privind condițiile de lucru, salarizarea și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă.
Sintagma "condițiile prevăzute de lege" are semnificația faptului că nu pot fi incluse în contractele colective de muncă acele clauze care vizează drepturi de personal și cuantumuri ale lor necuprinse în legislația muncii.
Astfel, plata drepturilor salariale reprezentând aprovizionarea de toamnă-iarnă nu este reglementată nici de Codul Muncii, nici de o lege specială, decât pentru personalul bugetar.
In urma negocierii purtate între partenerii sociali, au fost încheiate la nivel de unitate, fără a stabili vreo clauză referitoare la plata drepturilor salariale reprezentând aprovizionarea de toamnă-iarnă pentru anul 2006, care, după încheierea și intrarea în vigoare s-au executat, având putere de lege și au dus în acest sens la îndeplinire clauzele contractuale și au respectat drepturile și obligațiile asumate de părți.
In lipsa unei clauze exprese în contractele colective la nivel de unitate pentru anul 2006, privind plata drepturilor salariale reprezentând aprovizionare toamnă-iarnă nu poate fi obligată la ceea ce nu s- obligat, iar instanța a încălcat principiul libertății de voință.
In drept invocă art. 3041cod procedură civilă.
Prin întâmpinare, reclamantul a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică, arătând că drepturile solicitate sunt prevăzute de art. 176 alin. 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze pentru anul 2006.
Recursul se respinge.
Din examinarea sentinței prin prisma motivelor invocate și potrivit art. 3041cod procedură civilă, Curtea constată că aceste critici nu pot fi primite, neputându-se încadra în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege.
Astfel, nu este întemeiată susținerea că drepturile salariale solicitate nu sunt prevăzute în clauza contractului colectiv de muncă în condițiile în care instanța reținut că acestea sunt prevăzute în art. 176 alin. 1 și 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze, iar în temeiul art. 243 din Codul Muncii "executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți".
Potrivit art. 236 alin. 4 Codul Muncii "Contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților", iar în cauză o dovadă contrară nu s-a făcut, astfel că în mod corect instanța făcut aplicarea art. 238 din Codul Muncii "Contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior".
De altfel, art. 5 alin. 2 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze prevede că, dacă prin acesta sunt prevăzute drepturi superioare, salariații vor beneficia de acestea.
Cu atât mai mult, în condițiile art. 13 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă "In cazul contractelor colective de muncă încheiate la nivelul ramurilor de activitate, unitățile componente ale acestora, se stabilesc și se precizează de către părțile care negociază contractul colectiv de muncă, cu respectarea prevederilor prezentei legi" și potrivit art. 30 din aceeași lege "Executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți. Neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contractul colectiv de muncă atrage răspunderea părților care se fac vinovate de aceasta".
Cum în cauză nu s-a făcut dovada că au fost modificate clauzele contractului colectiv de muncă pe parcursul executării lui, în condițiile legale și nici că au fost cuprinse clauze negociate cu încălcarea prevederilor art. 8 potrivit căruia "Contractele individuale de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă"se reține că instanța a făcut interpretare și aplicare corectă prevederilor legale.
Neexistând nici motive de ordine publică care, potrivit art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, pot fi pus în discuția părților din oficiu, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă recursul se privește ca nefondat și se respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul SC SA, împotriva sentinței civile nr.1386/04.03.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimat.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. jud.
2 ex//27.10.2009.
Jud. fond.
Președinte:Ioana BodriJudecători:Ioana Bodri, Doina Vișan, Marian Lungu
