Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 588/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.588
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 25.05.2009
PREȘEDINTE: Mihaela Neagu
JUDECĂTOR 2: Alina Savin
JUDECĂTOR 3: Mărioara Coinăcel
GREFIER-- -
-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de recurentul-pârât MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI B, cu sediul în B, sector 1, str.G-ral nr.28-30, împotriva sentinței civile nr.152/24.02.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-pârâți INSPECTORATUL ȘCOLAR V, cu sediul în F,-, jud.V, GRUP ȘCOLAR, cu sediul în,-, jud.V, PRIMĂRIA ORAȘULUI, cu sediul în, jud.V, CONSILIUL LOCAL, CONSILIUL JUDEȚEAN V, cu sediul în F, str.- nr.1-3, jud.V, intimații-reclamanți, domiciliată în,- și, domiciliat în, str.- nr.11, jud.V, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care invederează că s-au depus la dosar încă 3 exemplare ale motivelor de recurs și întâmpinare, după care:
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, rămâne în pronunțare asupra recursului declarat.
CURTEA:
Asupra recursului privind conflictul de muncă de față;
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Vrancea la nr- reclamanții și au chemat în judecată pârâții Ministerul Educației, Cercetării și T, Inspectoratul Școlar V, Grup Școlar, Primăria oraș, Consiliul Local, Consiliul Județean V solicitând obligarea pârâților la plata drepturilor salariale neacordate, reprezentând contravaloarea tranșelor suplimentare care se acordă la 30,35 și 40 de ani de activitate în învățământ, pe o perioadă de 3 ani anterioară depunerii cererii de chemare în judecată, actualizată în funcție de rata inflației în conformitate cu prevederile art.50 al.1 și 2 din Legea nr.128/1997(Statutul personalului didactic) cu modificările și completările ulterioare.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că sunt profesor și respectiv maistru la Grupul Școlar și că în temeiul Legii nr.128/1997 art.50 au dreptul la aceste tranșe.
Primăria oraș prin întâmpinare a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive întrucât finanțarea cheltuielilor și asigurarea sumelor necesare plății drepturilor solicitate de reclamanți se asigură de la bugetul de stat.
Consiliul Județean V prin întâmpinare a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive întrucât nu are calitate de angajator, nu are competența de a stabili drepturile salariale și că unitățile de învățământ nu sunt subordonate acestui Consiliu.
Ministerul Educației, Cercetării și T prin întâmpinare a invocat de asemenea lipsa calității procesuale pasive motivând că nu este angajatorul cadrelor didactice, nu calculează salariul acestora, nu deține cărțile lor de muncă și nu este nici ordonator de credite pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat unde sunt încadrate aceste cadre didactice.
Pe fondul cauzei a arătat că acțiunea este neîntemeiată motivat de faptul că reclamanții solicită în mod nelegal o plată dublă, că sintagma,tranșa anterioară de vechime" uzitată de legiuitor este suficient de explicită și că art. 50 al.1 și 2 din Legea nr.128/1997 stabilește numai un cadru de principiu, iar modul de calculare a fiecărui coeficient de salarizare este cuprins în anexele acestei legi care nu pot fi interpretate decât sistematic.
Prin Sentința Civilă nr. 152/24.02.2009 Tribunalul Vranceaa admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Consiliul Județean V și a respins acțiunea formulată împotriva acestuia ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Educației, Cercetării și T și Primăria or.
A admis acțiunea în parte și i-a obligat pe pârâți să acorde reclamanților tranșele suplimentare de vechime prev.de disp.art.50 al. 1 și 2 din lg.128/1997 și să plătească acestora diferențele salariale aferente activității prestate în perioada 30.01.2006 - 01.01.2008, reactualizate în raport de rata inflației la data plății efective.
În motivare a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Consiliul Județean V aceasta este întemeiată, întrucât între Consiliul Județean și unitățile de învățământ nu există raporturi de subordonare, iar Consiliul Județean V nu are calitatea de angajator al reclamanților. Consiliul Județean nu are competența de a stabili drepturile salariale pentru angajații unităților de învățământ.
Pentru aceste motive s-a respins acțiunea formulată împotriva Consiliului Județean V ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei a fost respinsă pe motiv că potrivit art.13 din OUG nr.32/2001 începând cu 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat-finanțare ce vizează atât baza materială cât și cea de resurse umane- se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea.
În acest context, cum drepturile salariale ale reclamanților se reflectă în cuantumul sumelor ce se alocă de la bugetele locale, excepția invocată de Primărie apare ca nefondată.
În ce privește excepția invocată de Ministerul Educației, Cercetării și T aceasta este neîntemeiată, deoarece potrivit art.4 din HG nr.366/2007 Ministerul Educației, Cercetării și T are obligația de a asigura și monitoriza modul de formare și utilizare a resurselor umane, materiale și financiare necesare realizării procesului de învățământ și educativ. De asemenea potrivit aceleiași hotărâri elaborează cadrul normativ-metodologic, funcțional, operațional și economico financiar în care se realizează politicile în domeniu.
Pe fondul cauzei s-au reținut următoarele:
Potrivit art.50 pct.1 și 2 din Legea nr.128/1997 cu modificările și completările ulterioare, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30,35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ. Se mai stabilește de asemenea că pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Deși aceste texte de lege prevăd pentru personalul didacticcumulativcategorii de tranșe de vechime: cele stabilite de lege precum și câte o tranșă suplimentară care se acordă la împlinirea vechimii de 30,35 și 40 de ani de activitate, și sunt în vigoare ele nu au fost respectate.
Astfel, reclamanții, personal didactic în învățământul preuniversitar, cu o vechime de peste 35 de ani, nu au beneficiat de aceste tranșe suplimentare cu creșterea coeficientului de ierarhizare de 1/25, astfel că acțiunea formulată apare întemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și B, aducând în esență următoarele critici soluției date de instanța de fond:
Ministerul Educației cercetării și nu are calitate procesuală pasivă deoarece nu a plătit și nici nu a asigurat plata unor drepturi salariale ale cadrelor didactice întrucât nu are aceste atribuții.
Motivarea instanței de fond este străină de obiectul dedus judecății.
Legiuitorul a reglementat explicit care sunt cheltuielile care se asigură din bugetul de stat prin minister. Instanța de fond a efectuat o interpretare trunchiată a dispozițiilor art. 167 Legea nr. 84/1995.
Potrivit alin. 17 art. 167 din Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare "De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării, se asigură următoarele cheltuieli aferente unităților de învățământ preuniversitar, inclusiv pentru învățământul special:
a) componenta locală aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinanțate de Guvernul României și de organismele financiare internaționale, precum și rambursările de credite externe aferente proiectelor respective;
b) bursele pentru elevii din Republica M, precum și bursele pentru elevii străini și etnicii români din afara granițelor țării;
c) organizarea evaluărilor, simulărilor și examenelor naționale;
d) perfecționarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice și didactice auxiliare, precum și organizarea examenelor naționale de ocupare a posturilor didactice;
e) manualele școlare pentru învățământul obligatoriu și pentru elevii cu dificultăți materiale din învățământul liceal și de arte și meserii;
f) finanțarea, pe bază de hotărâri ale Guvernului, a unor programe anuale sau multianuale de investiții, modernizare și dezvoltare a bazei materiale a instituțiilor publice de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv consolidări și reabilitări de școli și dotări;
g) finanțarea unor programe naționale de protecție socială, stabilite prin reglementări specifice;
h) finanțarea privind organizarea, pentru elevi, de concursuri pe obiecte de învățământ și pe meserii, tehnico-aplicative, științifice, de creație, concursuri și festivaluri cultural-artistice, campionate și concursuri sportive școlare, cu participare națională și internațională, precum și olimpiade internaționale pe obiecte de învățământ.
În nici un caz cheltuielile cu salariile cadrelor didactice nu se regăsesc în bugetul Ministerului Educației, Cercetării și.
A solicitat a se constata că Ministerul nu are calitatea de angajator al reclamanților și nu îi revin atribuții în ceea ce privește plata și stabilirea salariilor cadrelor didactice. Pentru salariile cadrelor didactice, calitatea de ordonator principal de credite o are consiliul local.
În mod netemeinic instanța de fond a reținut că reclamanții nu au beneficiat de dispozițiile art. 50 alin.1 și 2 din Legea nr. 128/1997. Prin susținerea pe care a făcut-o în fața instanței de fond că, reclamanții a solicitat de fapt o plată dublă s-a referit la următoarele:
-coeficientul de ierarhizare de 1/25 este corespunzător tranșei anterioare;
-tranșa de vechime de 30 se formează prin aplicarea coeficientului de ierarhizare de 1/25 la coeficientul de ierarhizare al tranșei anterioare de vechime;
-tranșa de 35 se formează prin aplicarea coeficientului de ierarhizare de 1/25 la cel anterior de 30, etc.
Practic aceste tranșe de vechime de 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ nu au un coeficient de ierarhizare diferit la care se aplică 1/25, ci se formează prin aplicarea coeficientului de 1/25 la tranșa anterioară.
În consecință reclamanții au solicitat și au primit în mod nelegal prin admiterea acțiunii o plată dublă.
Sintagma "tranșa anterioară de vechime" utilizată de legiuitor este suficient de explicită.
A arătat că în legislația salarizării cadrelor didactice care se aplica până la apariția Legii nr. 128/1997 existau numai tranșe de vechime în învățământ pentru stabilirea salariului de bază care se opreau la tranșa de peste 25 ani.
La data de 01 septembrie 1997 prin Legea nr. 128/1997 se introduc trei tranșe suplimentare de vechime în învățământ 30, 35, peste 40 ani, create prin creșterea acordată în conformitate cu art. 50(2) din lege. Creșterea de 1/25 s-a utilizat numai pentru crearea celor trei tranșe, ea nu constituie un spor care se acordă la niște salarii de bază existente.
A exemplificat modalitatea de calcul pentru introducerea celor trei tranșe suplimentare de vechime în învățământ la 30, 35 și peste 40 ani, tranșe care cuprind creșterea coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare anterior, în conformitate cu prevederile art. 50(2) din Legea nr. 128/1997.
Datorită indexărilor succesive pe parcursul anilor s-a ajuns în prezent la creșteri ale coeficienților de multiplicare pentru cele trei tranșe suplimentare de peste 1/25 față de coeficientul de multiplicare al tranșei anterioare.
de 1/25 a fost acordat deja, întrucât cu acest coeficient s-a creat fiecare tranșă suplimentară, iar. nr.OG 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ prevede că în anexele sale sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare.
Intimații-reclamanți au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursurilor și menținerea ca fiind legală și temeinică a hotărârii judecătorești, apreciind criticile privind lipsa calității procesuale pasive cât și cele referitoare la fondul cauzei ca fiind neîntemeiate față de actele normative enunțate și practica judiciară în materie.
Examinând recursul declarat în cauză pe baza motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în materie, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept în conformitate cu prevederile art. 3041Cod procedură civilă, curtea constată că acesta este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care ar fi titular al dreptului afirmat precum și între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății.
În speță, obiectul judecății îl reprezintă pretențiile reclamanților de plată a drepturilor salariale reprezentând tranșele suplimentare de vechime de 30,35 și peste 40 de ani în învățământ, cuvenite pe perioada solicitată în forma actualizată.
Referitor la existența acestor drepturi salariale reglementate de dispozițiile art. 50 al.1 și 2 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, problema pusă în discuție vizează nu doar simpla plată a acestor drepturi ci și aspectele care țin de prevederea unor asemenea sume, reflectarea lor în situațiile economico - financiare, repartizarea pe categorii de cheltuieli, aprobarea și ulterior alocarea sumelor către ordonatorii de credite prevăzuți de lege.
Sub aceste aspecte, se constată că recurentului îi revin astfel de atribuții, împrejurare care justifică existența calității procesuale pasive.
Astfel, recurentului - pârât Ministerul Educației, Cercetării și T B îi revin o serie de atribuții în domeniul educației și învățământului în ceea ce privește formularea de politici și programare de perspectivă și asigurarea implementării lor în unitățile de învățământ și instituțiile subordonate sau coordonate, elaborează cadrul normativ - metodologic, funcțional, operațional și economico - financiar privind politicile în domeniu, comunică și colaborează cu celelalte structuri ale administrației publice centrale și locale și cu societatea civilă și asigură condițiile materiale și financiare de desfășurare a procesului de educație și învățământ, asigură și monitorizează modul de formare și utilizare a resurselor umane, materiale și financiare necesare realizării procesului de învățământ și educație (art.4 din nr.HG366/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării și T).
Atribuții asemănătoare se regăsesc fiind reglementate de dispozițiile art. 167 din Legea nr.14/1995 în referire la finanțarea de bază cuprinzând inclusiv cheltuielile de personal, în normele metodologice elaborate pentru determinarea costului standard pe elev/școlar, aflat la baza alocării fondurilor pentru finanțarea de bază a unităților de învățământ din subordine.
Mai mult, deși afirmă că nu are raporturi juridice de muncă cu reclamanții, această susținere este infirmată chiar prin disp. art. 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ încheiat în anul 2004 și prelungit până în anul 2007 care prevăd că prin termenul "angajator" este desemnat inclusiv Ministerul Educației, Cercetării și T reprezentat prin ministru, care este parte contractantă.
Potrivit disp. art. 33 alin. 1 din același contract,în scopul salarizării și acordării celorlalte drepturi bănești prevăzute de legislația în vigoare și de prezentul contract colectiv de muncă, părțile contractante vor stabili fondurile și vor identifica sursele de finanțareînainte de adoptarea Legii bugetului de stat, precum și în vederea modificării ulterioare a acesteia.
O altă obligație ce revine Ministerului este și cea prevăzută de art. 38 alin. 5 din același contract și anume: "Ministerul Educației, Cercetării și T și inspectoratele școlare se obligă să depună toate diligențele necesare pentru plata la timp a salariilor". De asemenea, vor urmări modul în care se efectuează plata salariilor și acoperirea cheltuielilor destinate bunei funcționări a unităților de învățământ.
Pe fondul cauzei, potrivit art. 50 alin.1 și 3 din Legea nr.128/1997, se prevede pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar acordarea tranșelor de vechime la salarizare stabilite de lege și a trei tranșe suplimentare care se acordă la 30,35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ.
Pentru fiecare din tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
În speță, nu s-a făcut dovada aducerii a îndeplinire a acestor prevederi, respectiv a achitării în mod corespunzător a drepturilor salariale cuvenite reclamanților cu titlu de tranșe suplimentare potrivit vechimii în învățământ.
Nu este vorba de o plată dublă întrucât, așa cum corect a reținut instanța de fond, abia odată cu intrarea în vigoare a OG nr. 15/2008, tranșele respective au fost incluse în salariu, începând cu luna ianuarie 2008.
Față de considerentele arătate, în baza disp. art. 312 alin. 1.pr. civilă, se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI B, cu sediul în B, sector 1, str. G-ral nr.28-30, împotriva sentinței civile nr.152/24.02.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECATOR JUDECATOR
Grefier
Red./18.06.2009
Dact./2 ex/2.07.2009
FOND: -
Asis.jud.: -
Președinte:Mihaela NeaguJudecători:Mihaela Neagu, Alina Savin, Mărioara Coinăcel
