Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 5883/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-(5441/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Decizia civilă nr.5883/

Ședința publică din data de 22 octombrie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Petrică Arbănaș

JUDECĂTOR 2: Elena Luissa Udrea

JUDECĂTOR 3: Liviu

GREFIER -

Pe rol soluționarea cererilor de recurs formulate de recurenții-pârâți INSPECTORATUL ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI B, CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 6 B, PRIMĂRIA SECTORULUI 6 B - INSTITUȚIA PRIMARULUI, ȘCOALA CU CLASELE I - VIII NR.117, împotriva sentinței civile nr.5126 din 12 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.10641/3/LM/2009, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, având ca obiect - drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recurenții pârâți au solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.

Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.5126/12.06.2009 pronunțată în dosarul nr.10641/3/LM/2009, Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Școala cu Clasele I-VIII nr.117, Consiliul Local Sector 6 B și Inspectoratul Școlar al Municipiului B și a obligat pârâții la plata către reclamantă a drepturilor bănești reprezentând creșterea coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei de vechime anterioară pentru fiecare din tranșele suplimentare de vechime ce se acordă la 30, 35 și peste 40 de ani de activitate didactică pentru perioada ianuarie 2006-decembrie 2007, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la zi.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamanta a fost încadrată în unitatea de învățământ Școala cu clasele I-VIII nr.117 în perioada 2006-2007.

Potrivit art.50 alin.1din Legea nr.128/1997, "personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșe de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ". Fiecare tranșă suplimentară constă în acordarea unei majorări a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime, conform art.2 al art.50.

Tribunalul a constatat că din adeverința nr.944/17.02.2009 reiese că reclamanta are o vechime în învățământ de peste 30 ani, astfel că reclamanta îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a beneficia de tranșa suplimentară de vechime conform textului mai sus citat. Cu toate acestea, angajatorul nu a făcut aplicarea dispozițiilor legale, reclamanta fiind privată de un drept recunoscut de lege.

Deși sarcina probei în litigiile de dreptul muncii incumbă angajatorului, în temeiul art.287 Codul muncii pârâții nu s-au conformat acestei dispoziții legale imperative și nu au depus înscrisuri din care să rezulte dacă reclamanților li s-a acordat tranșa suplimentară de vechime. Or, cum această probă nu s-a efectuat, s-a considerat că pârâții au recunoscut pretențiile reclamantei.

Pentru toate aceste considerente. Instanța d efond a admis acțiunea și a obligat pârâții la plata către reclamantă a drepturilor bănești reprezentând creșterea coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei de vechime anterioară pentru fiecare din tranșele suplimentare de vechime ce se acordă la 30, 35 și peste 40 de ani de activitate didactică pentru perioada ianuarie 2006-decembrie 2007, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la zi.

la timp a acestor drepturi bănești a produs reclamanților un prejudiciu rezultat din diminuarea valorii reale a sumelor ce ar urma să fie achitate reclamanților, astfel încât cererea acestora de actualizare cu indice de inflație apare ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții: Inspectoratul Școlar al Municipiului B, Consiliul Local al Sectorului 6 B și Primarul Sectorului 6 B, criticând-o pentru nelegalitate pentru considerente diferite.

. criticile formulate de recurenții Inspectoratul Școlar al Municipiului B și Școala cu clasele I-VIII nr.117 B în motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod pr.civilă se constată că recurenții susține în esență pronunțarea sentinței atacate cu aplicarea greșită a legii. Se arată în dezvoltarea recursului formulat, că salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar se realizează conform prevederilor Cap.4 Secțiunea a II-a din Legea nr.128/1997 prin raportare la art.7 din Legea nr.84/1995, dispoziții în raport cu care competența calculului drepturilor salariale revine unității de învățământ unde-și desfășoară activitatea persoană în cauză și nu Inspectoratul Școlar al Municipiului B, recurenta putând fi trasă la răspundere doar în situația în care ar calcula aceste drepturi salariale cu încălcarea dispozițiilor legale, ceea ce nu este cazul în speța dedusă judecății.

Pe fondul dreptului dedus judecății, se arată că prin OG nr.4/2006 și OG nr.11/2007 s-au stabilit salariile coeficienților de multiplicare aplicabili perioadelor respective.

Arată recurenții că în calculul acestor coeficienți s-au avut în vedere prevederile art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997, astfel cum se observă din anexele acestor ordonanțe, în care sunt trecute ca trepte de vechime și treptele de la 30-35 de ani. de 35-40 de ani și peste 40 de ani, cu modificări ale coeficientului de multiplicare după fiecare treaptă. În aceste condiții nu era necesar ca în textul ordonanțelor respective să se precizeze în mod expres că în coeficientul de multiplicare sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, câtă vreme acest aspect rezultă din anexele la respectivele acte normative, în care au loc creșteri salariale la trecerea în următoarea tranșă de vechime în învățământ. Ori, dacă art.50 alin.2 nu s-ar fi pus în aplicare, atunci nu ar fi avut loc creșteri ale coeficientului de multiplicare după tranșa de vechime de 30 de ani. Totodată, invocă faptul că nu deține fondurile bănești necesare, deoarece plata salariilor se realizează de către primăriile de sector, pe baza sumelor defalcate de la bugetul de stat.

Recurenții Consiliul Local al Sectorului 6 B și Primarul Sectorului 6 B susțin prin recursul declarat că nu există raporturi juridice de muncă între reclamanți și recurenți. Se menționează că fondurile necesare pentru salarizarea personalului didactic și didactic administrativ din cadrul unităților și instituțiilor de învățământ preuniversitar sunt asigurate din bugetul de stat defalcate în bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale. Potrivit dispozițiilor legii nr.215/2001, republicată, Consiliul Local are ca atribuție numai aprobarea bugetului local, nefiind ordonator de credite și nici unitatea angajatoare neavând calitatea de a plăti drepturile salariale datorate membrilor de sindicat în baza Legii nr.128/2007.

Obligația de plată a drepturilor salariale unei unități angajatoare, iar în speța dedusă judecății. Consiliul Local al Sectorului 6 și Primarul Sectorului 6 nu au calitatea de angajatori.

Nu s-au solicitat probe noi în calea de atac a recursului.

Examinând sentința civilă recurată, sub aspectul criticilor aduse, a actelor și lucrărilor dosarului, normelor de drept material incidente în cauză, Curtea apreciază nefondate recursurile pentru considerentele ce se vor înfățișa în cuprinsul prezentei decizii.

Nu pot fi reținute criticile recurenților Inspectoratul Școlar al Municipiului B și Școala cu clasele I-VIII nr.117 B, în sensul că nu ar avea competența calculului drepturilor salariale, întrucât potrivit art.11 (5) din Legea nr.128/1997, aceștia având calitatea de angajator al personalului didactic de predare încadrat în unitățile din învățământ, iar potrivit art.38 (5) din contractul colectiv de muncă la nivel de Învățământ are obligația de a depune toate diligențele necesare pentru plata la timp a salariilor și modului în care se efectuează plata.

Cu privire la fondul dreptului dedus judecății, corect a statuat Tribunalul că raportat la prevederile art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997, membrii de sindicat ai recurenților-pârâți trebuie să beneficieze de cele trei tranșe suplimentare de vechime, ce se acordă la 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ, iar pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime trebuie să li se acorde o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime. Astfel, din interpretarea textului sus menționat reiese cu claritate că legiuitorul face referire la tranșe de vechime suplimentare deja existente, ce se reflectă în grilele de salarizare emise anual de Guvern, la care se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul corespunzător tranșei anterioare de vechime.

Vor fi înlăturate ca nefondate și criticile exprimate în motivarea recursului declarat de pârâții Consiliul Local al Sectorului 6 B și Primarul Sectorului 6

Atât Consiliul Local al unui sector al Municipiului B, cât și Instituția Primarului unei astfel de unități administrativ-teritoriale au calitate procesuală pasivă în cauză și trebuie să figureze în prezentul proces ca pârâți. Această concluzie se impune întrucât Consiliul Local de sector are, conform art.167 din Legea nr.84/1995, art.13 din nr.OUG32/2001 și art.38 al Legii nr.215/2001, atribuții în ceea ce privește finanțarea unităților din învățământul preuniversitar de stat și repartizarea fondurilor financiare către acestea, iar primarul are calitatea de ordonator de credite, în conformitate cu dispozițiile Legii nr.215/2001 și trebuie să aducă la îndeplinire hotărârile Consiliului Local sub aspectul finanțării unităților de învățământ. Deci, tocmai pentru că au asemenea competențe legale în domeniul repartizării fondurilor financiare către unitățile din învățământul preuniversitar de stat, hotărârea judecătorească din prezenta cauză trebuie să fie opozabilă primarului și consiliului local, căci nici calcularea și nici plata drepturilor salariale pretinse prin acțiune nu s-ar putea realiza în lipsa finanțării învățământului preuniversitar de către instituțiile abilitate anterior enunțate.

Ca atare, nu are relevanță din acest punct de vedere că nici Consiliul Local de sector, nici Primarul, nu au atribuții în ceea ce privește calcularea și plata drepturilor salariale ale membrilor personalului didactic, calitatea lor procesuală pasivă decurgând în pricina de față din faptul că au obligații legale în legătură cu finanțarea învățământului preuniversitar de stat.

Față de aspectele de fapt și de drept mai sus redate, Curtea, în baza art.312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge atât recursul declarat de pârâții Inspectoratul Școlar al Municipiului B și Școala cu Clasele I-VIII nr.117 B, cât și pe cel al Consiliului Local al Sectorului 6 B și Primarului Sectorului 6 B, hotărârea atacată fiind pronunțată cu aplicarea corectă a normelor de drept material incidente în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenții-pârâți INSPECTORATUL ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI B, CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 6 B, PRIMĂRIA SECTORULUI 6 B - INSTITUȚIA PRIMARULUI, ȘCOALA CU CLASELE I - VIII NR.117, împotriva sentinței civile nr.5126 din 12 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.10641/3/LM/2009, în contradictoriu cu intimata-reclamantă .

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 22.10.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red.

Dact.LG/2 ex./10.11.2009

Jud.fond:;

Președinte:Petrică Arbănaș
Judecători:Petrică Arbănaș, Elena Luissa Udrea, Liviu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 5883/2009. Curtea de Apel Bucuresti