Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 597/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul II recurs |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR. 597/R/2009
Ședința publică din 3 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Doina Măduța JUDECĂTOR 2: Dana Cigan
JUDECĂTOR 3: Felicia Toader
Judecător - -
Grefier - -
Pe rol, soluționarea recursului civil declarat de recurenții reclamanți, G, toți cu domiciliul ales în S M,-, județul S în contradictoriu cu intimații pârâți CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, cu sediul în S M,- și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B, sector 1, P-ța - - nr. 1-3 împotriva sentinței civile nr. 1656/D din 27 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare; având ca obiect: litigiu de muncă.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că părțile prezente în ședința publică din 1 aprilie au pus concluzi asupra recursului consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și, când în vederea deliberării s-a amânat pronunțarea la data de 3 aprilie 2009, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1656/D din 27 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare a fost respinsă cererea formulată de reclamanții, G, în contradictoriu cu pârâta CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE.
Din considerentele sentinței se reține că, eclamanții sunt angajații Casei de Asigurări de Sănătate S M, făcând parte din personalul contractual angajat al acesteia.
În cadrul ședinței din 01.10.2008 s-a constatat că măsura este discriminatorie întrucât funcționarii publici beneficiază de primă de vacanță, iar personalul contractual nu are acest drept cu privire la acordarea primelor de vacanță.
Instanța a reținut că cererea reclamanților este nefondat, neexist nd nici un temei juridic pentru obligarea âtei la plata primei de vacanță, pentru următoarele considerente:
Art. 59 alin. 3 din Contractul Colectiv de Munc Unic pe anii 2007-2010, dispune " Prin contractele colective de munc la celelalte nivele se poate stabili ca, n raport cu posibilit ăț ile economico-financiare ale unit ății, pe ngă indemniza ia de concediu, se pl teasc i o prim de vacan ță".
În cadrul contractului colectiv de muncă la nivel de grup de unități din sistemul de asigurări de sănătate pe anul 2007-2008 înregistrat la Ministerul Muncii Familiei și Egalității de Șanse nr.335/2007 la art.41 s-a prevăzut că angajații beneficiază de tichete cadou și de tichete de creșă în condițiile Lg.nr.193/2006, de tichete de masă, precum și de prime de vacanță conform prevederilor legale în vigoare. Pentru perioada invocată în cadrul cererii, respectiv 2005-2007 reclamanții nu au cut dovada exist un contract colectiv de munc la nivel de unitate prin care se fi instituit dreptul lor la prima de vacan ță, concomitent cu obliga ia corelativ a unit ăț ii de a o pl ti, deși conform contractelor colective de muncă nr.1116/30.01.2003 la nivel național pe anul 2003 la art.59 alin.3 se prevede că prin contractele colective de muncă de la celelalte niveluri se poate stabili ca în raport cu posibilitățile economico-financiare ale unității pe lângă indemnizația de concediu să se plătească și o primă de vacanță. Această dispoziție a fost menținută și în cadrul contractului colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2005-2006.
Instan a a mai re inut dac o persoan se consider discriminat trebuie ă urmeze procedura instituit prin dispozi iile Ordonan ei nr. 137/2000 privind prevenirea i sanc ionarea tuturor formelor de discriminare. Pe de alt parte, instan a apreciaz nu ar putea fi re inut existen a unei discrimin ri ntre cele două categorii profesionale ntruc t n cazul func ionarilor publici sunt instituite o serie de incompatibilit ăți i interdic ii datorit rora ace tia nu au posibilitatea de a avea i alte surse de venituri dec t salariul, astfel nc t prima de vacan ță apare i ca o compensa ie menit atenueze efectele acestora. Spre deosebire de func ionarii publici, personalul contractual fiind supus legisla iei muncii, are deplin libertate n a avea n mod legal i alte surse de venituri i a desf ăș ura orice alte activit ăți legale. Legiuitorul poate prevad drepturi i obliga ii diferite, pentru categorii profesionale diferite, n func ie de anumite ra iuni i criterii.
Un alt argument invocat de tre reclamant este acela prin neacordarea primei de vacan ță se ncalc disp.art. 53 din Constitu ia Rom niei. Din perspectiva acestui argument, instan a re ine reclamantul nu a invocat neconstitu ionalitatea disp. art. 34 sau art. 6 din Legea nr. 188/1999 sau a vreunui alt text de lege n vigoare, pentru a se urma procedura instituit prin art. 29 din Legea 47/1992, ci se rezum a afirma doar prin neacordarea primei men ionate se ncalc dispozi iile constitu ionale amintite. Pe de alt parte, dreptul la prima de vacan ță nu este unul fundamental, n accep iunea Constitu iei i a conven iilor i tratatelor interna ionale la care Rom nia este parte.
Curtea Constituțională în cadrul deciziei nr.818/2008, analizând constituționalitatea art.1 alin.2 lit.e și art.27 din OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare raportat la dispozițiile constituționale art.16 alin.1 și 2, art.21 alin.4 și art.56 din Constituție, a considerat neconstituționale dispozițiile mai sus arătate, din OG nr.137/2000 în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să recuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative. În considerentele deciziei se reține că "un asemenea înțeles al dispozițiilor ordonanței prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative este evident neconstituțional întrucât încalcă principiul separației puterilor consacrat în art.1 alin.4 din Constituție, precum și prev.art.61 alin.1 în conformitate cu care, parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării". În continuare se reține că instanțele judecătorești nu au o asemenea competență, misiune lor constituțională fiind aceea de a realiza justiția, adică de a soluționa litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existența, întinderea și exercitarea drepturilor lor subiective.
Drepturile i obliga iile personalului contractual sunt reglementate prin legisla ia muncii, legisla ie care ofer reclamantului posibilitatea de a negocia cu angajatorul dreptul solicitat prin prezenta cerere. Instan a nu poate cenzura i nici nu poate completa voin a legiuitorului deoarece ubi lex non distinquit nec nos distinquere debemus.
De asemenea, dac s-ar accepta teoria dreptului âș tigat invocat ca argument n plus de tre reclamanți, ar nsemna ca legiuitorul nu poate abroga ori modifica dispozi iile legale prin care se confer drepturi ori ca anumite subiecte de drept beneficieze de anumite drepturi mai ndeplineasc cerin ele legale. Reclamanții au trecut ntr-o alt categorie profesional, cu statut diferit, supus unor reguli diferite.
Reclamanții nu pot beneficia de dreptul privind acordarea primelor de vacanță, neexistând nicio lege specială care a reglementat dreptul acestora la prima de vacanță privind perioada 2005-2007.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs recurenții, G, și prin mandatari C și în termenul legal și scutit de taxă de timbru, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate cu trimiterea cauzei la instanța de fond pentru rejudecare, iar în subsidiar modificarea în totalitate a sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.
În motivare, susțin recurenții că sentința pronunțată de prima instanță este netemeinică și nelegală prin prisma prevederilor art. 304 pct. 9 cod procedură civilă combinat cu art. 304/1 cod procedură civilă, instanța de fond făcând o greșită interpretare a legii - contractului atunci când reține că nu au făcut dovada existenței unui contract colectiv la nivel de unitate în condițiile în care acest act este depus la dosarul cauzei și în cuprinsul său se stipulează acordarea acestor drepturi și cu atât mai mult cu cât au invocat ca temei al acțiunii dispozițiile art. 59 alin. 3 din contractul colectiv de muncă unic la nivel național aplicabil pe anii 2003-2006, respectiv contractul colectiv de muncă la nivel de sistem de asigurări de sănătate în care Casa de Asigurări de Sănătate S-M este parte.
Menționează că instanța de fond a încălcat principiul contradictorialității în condițiile în care, deși a solicitat punctul de vedere al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării nu a pus în discuția părților răspunsul primit de la această instituție.
Invocă și practica judecătorească în materie în sensul soluționării favorabile a cererilor formulate de salariații personal contractual precum și practica Curții Europene a Drepturilor Omului privind legitimă în cazul persoanelor aflate în situații identice, respectiv faptul că prin încălcarea acestei speranțe legitime se aduce atingere art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.
În drept sunt invocate dispozițiile art. 304 pct. 4 respectiv art. 304/1 cod procedură civilă.
Legal citată intimata Casa de asigurări de sănătate S-M a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea în totalitate a sentinței recurate ca legală și temeinică.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu instanța o apreciază ca legală și temeinică, urmând a respinge recursul ca nefondat având în vedere următoarele considerente:
Criticile formulate de recurenți sunt nefondate, în mod temeinic reținând instanța de fond că acești nu au făcut dovada existenței unui contract colectiv de muncă la nivel de unitate prin care să se fi instituit dreptul lor la prima de vacanță respectiv obligația unității de a plăti aceste prime.
Într-adevăr potrivit art. 59 alin. 3 din contractul colectiv de muncă unic la nivel național pentru anul 2003 și ulterior pentru anii 2005-2006 respectiv 2007-2010 se prevede că: - prin contractele colective de muncă la celelalte nivele se poate stabili că, în raport cu posibilitățile economico-financiare ale unității, pe lângă indemnizația de concediu să se plătească și o primă de vacanță -însă aceste clauze nu au un caracter imperativ nefiind obligatorii astfel că, în condițiile în care reclamanții recurenți nu au făcut dovada existenței unui contract colectiv de muncă la nivel de unitate care să cuprindă o asemenea clauză pentru perioada invocată în cadrul cererii,cererea formulată de aceștia este apreciată ca neîntemeiată. Contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități din sistemul de asigurări de sănătate,înregistrat la Ministerul Muncii Familiei și Egalității de Șanse sub nr. 335/2007 invocat de recurenți în susținerea cererii vizează perioada 2007-2008 și nu perioada pentru care reclamanții au formulat prezenta acțiune.
Corect a reținut prima instanță că în cauză nu poate fi reținută existența unei discriminări prin raportare la drepturile recunoscute funcționarilor publici, în speță reclamanții fiind angajați ai Casei de Asigurări de Sănătate S-M ca personal contractual fiind astfel vorba de două categorii profesionale diferite, ori legiuitorul poate să prevadă drepturi și obligații diferite în funcție de anumite rațiuni și criterii, în privința reclamanților nefiind recunoscute astfel de drepturi. Mai mult, prin decizia nr. 818/2008 Curtea Constituțională a considerat neconstituționale dispozițiile art.1 alin. 2 lit. e și art. 27 din OG 137/2000 în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
În consecință, întrucât reclamanții nu au făcut dovada existenței unui contract colectiv de muncă la nivel de unitate prin care să le fie acordat acest drept în baza acordurilor încheiate cu unitatea angajatoare și întrucât legiuitorul nu a reglementat prin legi speciale dreptul acestora la prima de vacanță, în acord și cu decizia pronunțată de Curtea Constituțională mai sus menționată instanța apreciază că în mod temeinic și legal a fost apreciată cererea formulată de reclamanți ca nefondată.
Susținerile recurenților în sensul că prima instanță nu a respectat principiul contradictorialității întrucât nu a repus cauza pe rol deși s-a depus la dosar, ulterior concluziilor în fond, punctul de vedere al Consiliului Național pentru Combaterea discriminării, sunt apreciate ca nefondate în condițiile în care acest act nu fost reținut de instanța de fond ca probă concludentă soluționării cauzei și cu atât mai mult cu cât reclamanții prin mandatarul lor au arătat, în ședința publică din 20 noiembrie 2008 că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat astfel că nu poate fi reținută încălcarea principiului mai sus enunțat sau vreo încălcare a dreptului la apărare nefiind justificată astfel nici cererea de casare a sentinței recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
Susținerile recurenților privind existența unui număr considerabil de hotărâri judecătorești în sensul recunoașterii acestor drepturi în situații similare sunt nefondate, doar una din sentințele depuse fiind irevocabilă în timp ce restul sentințele depuse de aceștia la dosarul de fond au fost modificate în căile de atac în sensul respingerii acțiunilor aspect constatat urmare a verificărilor efectuate de instanță in sistem informatizat, conturându-se astfel o practică constantă a instanțelor în materie.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, în temeiul art. 312 cod procedură civilă instanța va respinge recursul ca nefondat, menținând în totalitate sentința recurată ca legală și temeinică.
Constată că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurenții reclamanți, G, toți cu domiciliul ales în S M,-, județul S în contradictoriu cu intimații pârâți CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, cu sediul în S M,- și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B, sector 1, P-ța - - nr. 1-3 împotriva sentinței civile nr. 1656/D din 27 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
Pronunțată în ședința publică din 3 aprilie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - - - -
Red dcz
24.04.2009
Jud fond.
Dact IC
2ex/30.04.2009
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul II recurs |
Dosar nr- |
ÎNCHEIERE
Ședința publică din 1 aprilie 2009
Președinte - - - judecător
Judecător - -
Judecător - -
Grefier - -
Pe rol, soluționarea recursului civil declarat de recurenții reclamanți, G, toți cu domiciliul ales în S M,-, județul S în contradictoriu cu intimații pârâți CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, cu sediul în S M,- și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B, sector 1, P-ța - - nr. 1-3 împotriva sentinței civile nr. 1656/D din 27 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare; având ca obiect: litigiu de muncă.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă în nume propriu și în calitate de mandatar al recurenților, în reprezentarea intimatei pârâte Casa de Asigurări de Sănătate S M, consilier juridic C, lipsă intimatul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, după care:
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurenților solicită admiterea recursului, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimatei pârâte Casa de Asigurări de Sănătate SMs olicită respingerea recursului, conform întâmpinării depuse la dosar, menținerea hotărârii atacate, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
Pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise și în vederea deliberării,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la data de3 aprilie 2009, cam. 39, ora 9.00
Pentru când părțile au termen în cunoștință.
Dată în ședința publică din 1 aprilie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - - - -
Președinte:Doina MăduțaJudecători:Doina Măduța, Dana Cigan, Felicia Toader
