Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 623/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 623
Ședința publică de la 20 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dorina Stoichin
JUDECĂTOR 2: Florica Diaconescu
JUDECĂTOR 3: Corneliu Maria
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanții -, -, -, a, G, împotriva sentinței civile nr.1266 din 01 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL MEHEDINȚI, CURTEA DE APEL CRAIOVA, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează lipsa părților care au solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art.242 cod pr.civ. după care constatându-se cauza în stare de judecată, s-a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința civilă nr. 1266 din 01 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr- s-a respins acțiunea formulată de reclamanții IU, A, G, (), și pe pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL MEHEDINȚI, CURTEA DE APEL CRAIOVA, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE,
S-a dispus respingerea cererii de intervenție în interes propriu formulate de intervenientele și.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Reclamanții, magistrați - judecători în cadrul Tribunalului Mehedinți au arătat că în conformitate cu art.91 din Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor sunt obligați să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care iau cunoștință în exercitarea funcției, astfel că, sunt îndreptățiți să primească sporul de confidențialitate de 15% acordat altor categorii de persoane care exercită funcții ce implică păstrarea confidențialității, iar prin neacordarea acestuia sunt discriminați în raport cu categoriile de persoane cărora li se acordă acest spor.
Statutul personalului din sistemul autorității judecătorești (judecători, procurori, personal auxiliar de specialitate), precum și drepturile de care aceștia beneficiază, formează obiectul unor reglementări speciale.
Atât în Legea nr.50/1996 (abrogată prin OG 8/2007) privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, care constituie actul normativ aplicabil în perioada de referință și nici în OUG nr.27/2006, privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, modificată și completată prin Legea nr. 45/2007 (actualmente în vigoare) nu există dispoziții în sensul acordării drepturilor solicitate de reclamanți.
Față de prevederile Ordonanței nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, se reține că nu orice diferență de tratament semnifică discriminare. Pentru a putea fi reținut tratamentul diferențiat injust, este necesar să se stabilească că persoane aflate în situații analoage sau comparabile, în materie, beneficiază de un tratament preferențial, iar dacă o asemenea distincție există, ea nu-și găsește nici o justificare obiectivă sau rezonabilă.
Conținutul concret diferit al atribuțiilor de serviciu ale magistraților față de alte categorii profesionale, precum și sistemele diferite de salarizare ale diverselor categorii profesionale fac să nu poată fi reținută o situație comparabilă între categorii profesionale distincte - magistrați, funcționari publici, demnitari, alți salariați. Diferența de tratament are o justificare obiectivă prin raportare la deosebirile dintre aceste grupuri.
In consecință, în mod greșit consideră reclamanții că s-ar afla într-o situație comparabilă cu alte categorii socio-profesionale. Această situație nu este comparabilă cu cea a altor categorii socio-profesionale, atâta vreme cât pe lângă obligațiile specifice funcției, salariații din sistemul judiciar se bucură de o serie de drepturi și beneficii suplimentare care li se adresează numai lor, nefiind aplicabile altor categorii de salariați, indicate de reclamanți.
Pe de altă parte, prin Decizia nr. 108/14 februarie 2006, Curtea Constituțională a reținut în esență că sporurile, premiile și alte stimulente acordate demnitarilor și altor salariați prin acte normative, reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție. Diferențierea indemnizațiilor și a salariilor de bază pentru demnitari și alți salariați din sectorul bugetar, reprezintă opțiunea liberă a legiuitorului, ținând seama de importanța și complexitatea diferitelor funcții. Legiuitorul este în drept totodată să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula. Astfel, principiul egalității în drepturi și a nediscriminării se aplică doar situațiilor egale ori analoage, tratamentul juridic diferențiat, stabilit de legiuitor în considerarea unor situații obiectiv diferite, nu reprezintă nici privilegii și nici discriminări.
Referitor la lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, invocată prin întâmpinare, instanța constatat că pârâta nu are calitate procesuală pasivă în cauză, respingând acțiunea față de aceasta întrucât Ministerului Economiei și Finanțelor nu are atribuții privind angajarea și salarizarea reclamanților, neexistând nici un fel de raporturi de muncă cu aceștia.
Împotriva sentinței au declarat recurs -, -, -, a, G, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Reclamanții invocă dispozițiile Lg. nr.444/2006, art. 15 al.1 din nr.OG6/2007, art. 20 al.3 din Lg. nr.656/2002, art. 231al.3 din OG 137/2000 și art. 15 al.1 și 2 din HOT. nr.328/ 24 aug.2005, raportate la art. 14 CEDO și art. 1 din protocolul nr. 12 la CEDO respectiv discriminarea în raport cu celelalte categorii de persoane ale căror drepturi sunt reglementate prin aceste acte normative.
Reclamanții invocă și faptul că unul dintre membrii completului de judecată care a soluționat acțiunea prin sentința recurată, în componența altui complet de judecată a admis acțiunea acelorași reclamanți, acțiune ce avea ca obiect discriminarea invocată urmare a neacordării indexării salariale în raport cu alte categorii de salariați din sistemul bugetar.
Prin întâmpinarea formulată la data de 20.07.2008, Ministerul Justiției a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței ca fiind egală, cu motivarea că recurenții-reclamanți au un statut profesional distinct față de celelalte categorii de bugetari, ale căror salarii sunt reglementate, prin actele normative enunțate în recurs, la rândul lor, recurenții beneficiind de drepturi stabilite prin reglementări speciale.
Intimatul învederează că în speță nu există nici un act normativ în vigoare care să prevadă ori să garanteze sporul de confidențialitate al magistraților.
De asemenea, în ceea ce privește reținerea discriminării arată că reglementarea prin lege sau printr-un act normativ a unor drepturi în favoarea unor persoane excede cadrului legal stabilit prin nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările ulterioare.
Totodată arată că în măsura în care o dispoziție cuprinsă într-o lege sau ordonanță în vigoare este în contradicție cu prevederile art. 16 din Constituție, există posibilitatea ca într-un litigiu de competența instanțelor judecătorești cei interesați să invoce excepția de neconstituționalitate a acelor prevederi legale.
Recurentul susține că nu poate fi reținută ca discriminare între magistrați și alte categorii de salariați din sistemul bugetar pentru că, așa cum statuat Curtea Constituțională prin decizii " diferențierea indemnizațiilor și salariilor de bază pentru demnitari și alți salariați din sectorul bugetar este opțiunea liberă a legiuitorului, ținând seama de importanța și complexitatea diferitelor funcții. Legiuitorul este în drept, totodată să instituie anumite sporuri la la indemnizațiile și salariile de bază pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă "
De asemenea, arată recurentul că în acord cu practica constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului( de ex. cauza Marcks împotriva Belgiei, 1979) Curtea Constituțională statuează că, principiul egalității în drepturi și al nediscriminării se aplică doar la situații egale ori analoage, iar tratamentul juridic diferențiat, instituit în baza unor situații obiectiv diferite, nu reprezintă nici privilegii, nici discriminări.
Analizând legalitatea sentinței recurate în raport de criticile invocate și apărările formulate, văzând actele și lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor art. 3041și art. 304 pct.8 și 9 din pr.civilă, recursul este fondat, criticile fiind în parte întemeiate, din următoarele considerente:
Dat fiind faptul că prin acțiunea introductivă, reclamanții au invocat că s-ar afla într-o situație discriminatorie în raport cu alte categorii de salariați bugetari ale căror drepturi sunt reglementate prin actele normative enumerate atât la fond, cât și în recurs, prima instanță a soluționat cauza cu încălcarea prevederilor art.27 al. 3 din nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată cu modificările și completările Legii nr. 324/2006, publicată în, partea I nr. 99/2007, astfel că, în cauză, sunt incidente dispoz. art. 304 pct.5 din pr.civilă.
Actul normativ invocat, statuează o normă derogatorie de la dreptul procesual civil, respectiv citarea obligatorie în cauză a Consiliului național pentru Combaterea Discriminării, situație în care independent de natura litigiului se comunică hotărârea judecătorească acestei părți, în mod similar ca oricărei părți, potrivit cu cele statuate în art. 266 alin.3 C:pr.civilă.
Conform art. 85.pr.civilă, judecătorul nu va putea hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, afară dacă numai legea nu dispune altfel.
Deși legea nu statuează calitatea procesuală anume în care va fi citat CNCD, însă impune obligația citării și comunicării hotărârii judecătorești într-o manieră similară participării Ministerului Public, ca " parte" în procesul civil conform art. 45.pr.civilă, calitatea acestuia-CNCD_ fiind de autoritate de stat în domeniul discriminării, potrivit art. 16 din nr.OG 137/2000, iar instanța îi poate solicita acestei autorități un punct de vedere scris, cu valoare de expertiză, pe problemele litigioase puse în discuție cu privire la discriminare.
Neprocedând în acest fel, instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală, fiind incidente prev. art. 304 pct.5 pr.civilă.
Cât privește critica recurenților referitoare la soluțiile contradictorii în materie de discriminare adoptate de unul dintre membrii completului de judecată, aceasta nu poate fi primită din următorul considerent: și anume, acela că analizând cele două hotărâri judecătorești invocate- cauzele au avut un obiect juridic diferit, într-una având de analizat indexările salariale, întemeiat pe alte texte de lege, iar cealaltă, sporul de confidențialitate, chiar dacă în ambele situații s-a invocat o stare de discriminare.
În ceea ce privește apărarea formulată prin întâmpinare de către intimatul Ministerul Justiției, aceasta va fi avută în vedere de prima instanță care va primi spre rejudecare cauza, având în vedere că se impune soluția de admitere a recursului și conform art. 312 al.3 C:pr.civilă, casarea sentinței și trimiterea spre rejudecare a dosarului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții -, -, -, a, G, împotriva sentinței civile nr.1266 din 01 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL MEHEDINȚI, CURTEA DE APEL CRAIOVA, MINISTERUL ECONOMIEI.
Casează sentința mai sus-arătată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Februarie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud.Fl.
Tehn./Ex.4/11.03.2008
/ și
Președinte:Dorina StoichinJudecători:Dorina Stoichin, Florica Diaconescu, Corneliu Maria
