Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 639/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.639/CM:
Ședința publică din data de 03 noiembrie 2009
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale compus din:
PREȘEDINTE: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 2: Răzvan Anghel
JUDECĂTOR 3: Mariana Bădulescu
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurenții reclamanți, domiciliată în C, strada - nr. 43, - 3,. C,. 58, județul C, -, domiciliată în C, strada - nr. 3,. 4, județul C, domiciliat în C,-, județul C, domiciliat în C, strada - cu nr. 5, - 3,. A,. 17, județul C, domiciliată în C,-, - 4,. A,. 1, județul C, -, domiciliată în C,-, - 3,. B,. 58, județul C, domiciliată în C, b-dul 1 - 2. nr. 27, - 30,. B,. 21, județul C, -, domiciliată în C,-, - 4,. 4, județul C, domiciliată în C,-, - 7,. D,. 64, județul C, domiciliată în C,-, - 17,. A,. 18, județul C, domiciliată în C,-, județul C, domiciliată în C,-, județul C, -, domiciliată în, strada - - nr. 15, - 3,. B,. 16, județul C, domiciliată în Valul lui -,- A, județul C, domiciliat în C,-, județul C, domiciliată în C,-, -R 31,. B,. 23, județul C, domiciliată în C, strada -. - -escu nr. 3, județul C, domiciliat în Cumpăna, județul C, domiciliată în C,-, județul C, domiciliat în C,-, județul C, domiciliată în C,-, - 3,. 71, județul C, domiciliat în C,-, județul C, domiciliată în C,-, - 1,. B,. 25, județul C, domiciliat în, județul C, domiciliat în C,- B, județul C, G, domiciliat în C, strada - nr. 3,. 4, județul C, domiciliat în C,-, județul C, domiciliat în C,-, - 23,. B,. 24, județul C, domiciliat în C,-, -D 5 B,. A,. 23, județul C, domiciliată în C,-, județul C, -, domiciliată în C,-, județul C, -, domiciliat în C, strada - cu nr. 9, - 5 B,. C,. 46, județul C, domiciliată în M, strada -, - 7,. D,. 75, județul C, împotriva sentinței civile nr. 126 din 28.01.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă "" - GRUP, cu sediul în Calea nr. 239, sector 1, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru intimata pârâtă, avocat, în baza delegației de substituire din data de 5.10.2009 depusă la dosar, lipsind recurenții reclamanți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recursul este declarat în termen și motivat, fiind scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Apărătorul intimatei pârâte arată că nu mai are alte cereri, probe de formulat în cauză.
Instanța, având în vedere că în cauză nu mai sunt alte cereri sau probe de formulat, în temeiul disp.art. 150.pr.civ.declară încheiate dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul intimatei - pârâte, având cuvântul solicită recursului ca nefondat, menținerea sentinței recurate ca temeinică și legală.
Precizează apărătorul intimatei pârâte că Planul Social nu reprezintă o anexă la actul adițional și nu a fost înregistrat niciodată la.F, i reprezintă un act de sine stătător, act derogat din disp.art.50 CCM la nivel, care cuprinde drepturi mai favorabile. Același regim îl au și cele două și trebuie interpretate împreună. Depune la dosarul cauzei concluzii scrise și practică judiciară(copia sentinței civile nr.1319/14.11.2008).
CURTEA
Cu privire la recursul civil de față, Curtea reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Constanța sub nr- reclamanții, -, -, -, -, -, -, G,., -, -, -, și - au solicitat obligarea pârâtei SC SA la plata diferențelor rezultate din calcularea indemnizațiilor de concediere la valoarea unui salariu mediu brut majorat cu procentele prevăzute în contractul colectiv de muncă la data concedierii și la plata indemnizațiilor prevăzute de art. 50 din contractul colectiv de muncă. S-a solicitat de asemenea reactualizarea cu indicii de inflație a acestor sume si plata dobânzii legale,precum și cheltuieli de judecată în cuantum de 300 lei pentru fiecare (onorariu avocat ales ).
Au arătat că au fost concediați în perioada anilor 2005 - 2007 ca urmare a desființării posturilor ocupate și contestă numărul de salarii compensatorii acordate cu ocazia concedierii ci nivelul salariului mediu brut avut în vedere pentru determinarea acestor salarii.
Astfel, din cuprinsul Planului social care constituie anexă la contractul colectiv de muncă, și face parte din acesta, rezultă că trebuie avut în vedere salariul mediu brut la nivel de unitate determinat în luna concedierii în timp ce pârâta a avut în vedere salariul mediu brut determinat pentru anul anterior concedierii.
De asemenea reclamanții au arătat că societatea nu le-a acordat numărul de salarii medii nete prevăzut de art. 50 din contractul colectiv de muncă, deși trebuia să le acorde cumulat cele două indemnizații de concediere colectivă prevăzute în Planul social respectiv contractul colectiv de muncă.
La data de 24.09.2008 reclamanții au formulat o cerere de completare a acțiunii solicitând în plus față de cererile inițiale și plata dobânzii legale pentru sumele pretinse în conformitate cu art. 1088 din Codul civil, precum și să se constate că sumele în cauză nu sunt impozabile, conform art. 55 lit.j Cod fiscal.
Pârâta a invocat excepția lipsei de interes pentru reclamanții, și având în vedere faptul că aceștia au încetat raporturile de muncă cu societatea fie prin pensionare fie prin acordul părților, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii.
Prin sentința civilă nr.126/28.01.2009 s-a respins ca nefondată excepția lipsei de interes în ceea ce îi privește pe reclamanții, și.
S-a respins acțiunea formulată de reclamanții, -, -, -, -, -, -, G,., -, -, - și -, în contradictoriu cu pârâta SC - GRUP, ca nefondată.
Pentru a dispune astfel prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanții în privința cărora a fost invocată excepția lipsei de interes au avut raporturi de muncă cu societatea astfel ca au interes pentru determinarea corecta a drepturilor cuvenite în perioada în care aceștia au desfășurat activitate, astfel că instanța a respins excepția ca nefondata,
Referitor la excepția lipsei calității procesuale active invocată, față de depunerea copiei carnetului de muncă și a susținerilor pârâtei în sensul că nu mai insistă în această excepție, instanța a luat act de această susținere.
Pe fondul cauzei s-au reținut următoarele:
Prin prevederile art. 50 al.1 din contractul colectiv de muncă aplicabil la nivelul SC SA în anul 2005 s-a stabilit că la concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului,"angajatorul îi plătește, funcție de vechimea acestuia, o indemnizațieminimăde concediere, după cum urmează: de la 6 luni la 3 ani un salariu mediu net; de la 3 la 10 ani două salarii medii nete; de la 10 la 15 ani trei salarii medii nete; peste 15 ani patru salarii medii nete".
La alineatul 3 și 4 al aceluiași articol, însă, se stabilește că "valorile acordate efectiv vor fi stabilite prin negociere cu " precum și că"prevederile domeniului vizat în prezentul articol se completează cu prevederile Planului Social însușit de părți".
Acest contract colectiv de muncă a fost înregistrat la B cu nr. 2643/11.05.2005 iar prevederile enunțate anterior au fost preluate ulterior și în contractul colectiv de muncă aplicabil în anul 2006 (înregistrat la B cu nr. 1054/24.02.2006) și în contractul colectiv de muncă aplicabil în anul 2007 (înregistrat la B cu nr. 923/23.02.2007).
Înaintea adoptării Contractului Colectiv de Muncă pe anul 2005 (înregistrat la. B sub nr. 2643/11.05.2005), între patronat și sindicate) a intervenit, la 21.04.2005, o înțelegere denumită "Plan Social" care, prin voința părților sociale, constituie o anexă a Contractului Colectiv de Muncă al și este valabil până la 31.10.2010" (art. 1).
În acest plan social, la punctul 4 s-a determinat conținutul "pachetelor financiare" constând drepturi salariale pe care angajații urmau să le primească.
Din interpretarea sistematică și gramaticală a prevederilor art.4 din Pactul social rezultă deci că părțile au avut in vedere o singura modalitate de determinare a indemnizațiilor de concediere, prin raportare la salariul brut din anul anterior iar reclamanții nu contestă că au beneficiat de indemnizațiile de concediere stabilite în cuantumul prevăzut de planul social prin raportare la salariul brut din anul următor, astfel că instanța a respins cererea de acordare a altor drepturi bănești.
In ce privește posibilitatea cumulului indemnizațiilor prevăzute de art. 50 din Contractul Colectiv de munca cu cele prevăzute de art. 4 din Planul Social,forma inițială a Planului social nu prevedea nici o explicație cu privire la posibilitatea interdicției acestui cumul. Cu toate acestea, împrejurarea că nu s-a prevăzut in mod expres o asemenea interdicție nu poate atrage in mod automat concluzia unei reglementări permisive sub acest aspect, câtă vreme cele doua categorii de drepturi bănești au o natură juridica identică.
Art. 50 din contractul colectiv de muncă vorbește de oindemnizației minimăal cărui cuantum urmează a fi stabilit prin negociere cu iar art.50 alin.4 din contractul colectiv de muncă fac trimitere expresă la prevederile Pactului social însușit de părți. Prin urmare, acest cumul este imposibil fiind, în fapt, vorba despre un singur tip de indemnizație, în cuantum diferit în funcție de încadrarea cauzei care o generează (Planul Social - la sumele acolo prevăzute - pentru "reorganizare și restructurarea companiei", art. 50. - la sumele stabilite - pentru orice alt motiv).
Pentru toate considerentele expuse, tribunalul a apreciat că drepturile bănești achitate reclamanților cu prilejul concedierii lor au fost in mod corect calculate, astfel ca va respinge cererea ca nefondata.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs recurenții reclamanți care au formulat următoarele critici:
Potrivit pct.4 Planul social, angajații disponibilizați sunt îndreptățiți a beneficia funcție de vechimea lor în, de indemnizații de concediere calculate la nivelul unui număr de salarii medii brute. Totodată se prevede că salariul mediu brut ce trebuie luat în calcul la stabilirea fiecărei indemnizații se calculează pe baza celui din 2004 majorat în anii următori cu procentajul prevăzut de CCM cu care se majorează salariile.
Unitatea a calculat indemnizațiile de concediere colectivă. Luând în calcul nivelul salariului mediu brut pe anul precedent, în loc de valoarea salariului mediu brut astfel cum era majorat la data concedierii.
Planul social a fost legal înregistrat prin actul adițional nr.2643/11.5.2005 la Direcția de Muncă El este întemeiat pe art. 69 Codul muncii, normă de protecție a salariaților. Planul social este menționat și în anii ulteriori la art. 50(4) în actele adiționale înregistrate sub nr.1054/2006, 923/2007 și 1090/2008.
Prin amendamentul din 09.01.2006, pct.4 din Planul social a fost modificat în sensul că salariul mediu brut nu va fi cel de la data concedierii. Aceasta ca o repliere rapidă pentru contracararea acțiunilor în justiție cu câștig de cauză în favoarea celor concediați în 2005.
Amendamentul este ineficient deoarece nu a fost înregistrat la Direcția de Muncă - art. 31(2) Legea 130/1996, precum Planul social pe care să-l modifice.
Prima instanță, deși a considerat că amendamentul trebuia înregistrat la direcția de muncă, deoarece reprezintă o modificare ulterioară, consideră că totuși exprimă voința părților.
Art. 50(2) CCM, legal înregistrat și nemodificat în termenul de prescripție, prevede în toți anii că în cazul concedierilor colective se va utiliza aceiași formulă de calcul. Adică funcție de data concedierii, ca unic criteriu ce poate fi avut în vedere din analiza acestui text. Este și de principiu, de interpretare logică, criteriul salariului de la data faptului juridic respectiv.
Pentru aceste motive, se solicită modificarea în parte a sentinței în ce privește primul capăt de cerere și obligarea la plata actualizată cu indicii de inflație și cu dobânda legală, a diferențelor rezultate din calcularea indemnizațiilor de concediere, cu valoarea unui salariu mediu brut majorat cu procentele prevăzute de CCM la data concedierii.
Analizând sentința recurată in raport de criticile formulate și de materialul probator administrat, Curtea constată că recursul este nefondat.
Pentru stabilirea drepturilor salariale cuvenite salariaților disponibilizați in urma concedierilor colective din perioada 2006-2008, instanța de fond s-a raportat la dispozițiile cuprinse in art. 50 din CCM la nivel SA si prevederile art. 4 din Planul social agreat de părți.
Problema pusă în discuție se referă la interpretarea dispozițiilor art. 50 alin. 4 din CCM/ SA potrivit cu care " prevederile domeniului vizat în prezentul articolse completeazăcu prevederile planului social însușit de părți."
Recurenții reclamanți consideră că "a completa" trebuie interpretat ca "adăugare" și nicidecum ca "înlocuire" astfel că, în opinia acestora, cu ocazia concedierii colective care a avut loc, aceștia urmau să beneficieze atât de indemnizațiile prevăzute in art. 50 alin. 1-2 din CCM cat și de indemnizațiile prevăzute in Planul social.
O astfel de interpretare nu poate fi reținută deoarece contravine voinței reale a părților semnatare a celor două înscrisuri la care se face referire.
După cum s-a menționat chiar in art. 50 alin. 3 si 4 din CCM/2006 la nivel SA valorile acordate efectiv urmau să fie stabilite prin negociere cu iar prevederile referitoare la aceste indemnizații se completau cu prevederile Planului social însușit de părți.
Din analiza comparativă a art. 50 din CCM si a pct. 4 din Planul social, observăm că părțile au negociat prin Planul social, condiții mai avantajoase pentru salariații supuși concedierilor colective, fiind negociate 3 transe de vechime in loc de 4 transe (cat prevedea art. 50 din CCM ) si o indemnizație mai mare raportata la un număr mai mare de salarii medii brute pe unitate.
Nu se deduce din cuprinsul acestui Plan social, intenția de calculare si cumulare a două indemnizații pentru aceeași situație a concedierii colective, astfel că nici instanța nu poate da o astfel de interpretare înscrisurilor din dosar.
Daca ar fi existat o astfel de intenție-de cumul a indemnizației calculata potrivit art. 50 din CCM cu cea din Planul social - părțile trebuiau să o insereze in Planul social, cu atât mai mult cu cât Sindicatul liber din SA a participat la negocieri in temeiul art. 27-28 din Legea nr. 54/2003 si a negociat in numele salariaților pachetul financiar pentru plata indemnizației de concediere, astfel cum a fost trecut la pct. 4 din Planul social, care a devenit obligatoriu pentru ambele părți.
Nu se poate reține nici critica referitoare la încălcarea principiului neretroactivității legii, deoarece încă din anul 2006 părțile au negociat în acest fel acordarea indemnizațiilor de concediere si nicidecum din 2008 așa cum pretind recurenții.
Întrucât Planul social reprezintă o anexă a CCM/ SA iar drepturile și obligațiile ce derivă din acesta se aplică tuturor angajaților cu contract individual de muncă, rezultă ca în mod corect prima instanță a luat în calcul dispozițiile din acest Plan social în ce privește modul de calcul al respectivelor indemnizații, fără a putea fi cumulate cu alte dispoziții din același Contract colectiv de muncă.
Întrucât recurenții reclamanți au primit pachetele financiare astfel cum au fost prevăzute in Planul social, hotărârea instanței de fond, de respingere a cererii reclamanților este legala si temeinica, motiv pentru care, in temeiul art. 312 cod procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul civil declarat de recurenții reclamanți, domiciliată în C, strada - nr. 43, - 3,. C,. 58, județul C, -, domiciliată în C, strada - nr. 3,. 4, județul C, domiciliat în C,-, județul C, domiciliat în C, strada - cu nr. 5, - 3,. A,. 17, județul C, domiciliată în C,-, - 4,. A,. 1, județul C, -, domiciliată în C,-, - 3,. B,. 58, județul C, domiciliată în C, b-dul 1 - 2. nr. 27, - 30,. B,. 21, județul C, -, domiciliată în C,-, - 4,. 4, județul C, domiciliată în C,-, - 7,. D,. 64, județul C, domiciliată în C,-, - 17,. A,. 18, județul C, domiciliată în C,-, județul C, domiciliată în C,-, județul C, -, domiciliată în, strada - - nr. 15, - 3,. B,. 16, județul C, domiciliată în Valul lui -,- A, județul C, domiciliat în C,-, județul C, domiciliată în C,-, -R 31,. B,. 23, județul C, domiciliată în C, strada -. - -escu nr. 3, județul C, domiciliat în Cumpăna, județul C, domiciliată în C,-, județul C, domiciliat în C,-, județul C, domiciliată în C,-, - 3,. 71, județul C, domiciliat în C,-, județul C, domiciliată în C,-, - 1,. B,. 25, județul C, domiciliat în, județul C, domiciliat în C,- B, județul C, G, domiciliat în C, strada - nr. 3,. 4, județul C, domiciliat în C,-, județul C, domiciliat în C,-, - 23,. B,. 24, județul C, domiciliat în C,-, -D 5 B,. A,. 23, județul C, domiciliată în C,-, județul C, -, domiciliată în C,-, județul C, -, domiciliat în C, strada - cu nr. 9, - 5 B,. C,. 46, județul C, domiciliată în M, strada -, - 7,. D,. 75, județul C, împotriva sentinței civile nr. 126 din 28.01.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă "" - GRUP, cu sediul în Calea nr. 239, sector 1,ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond:;
Red. Jud. /02.12.2009
gref.-
2 ex./07.12.2009
Președinte:Jelena ZalmanJudecători:Jelena Zalman, Răzvan Anghel, Mariana Bădulescu
