Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 68/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 68
Ședința publică de la 08 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 2: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 3: Cristina Mănăstireanu
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de recurenții:, A, -, G, și împotriva sentinței civile nr. 1111 din 4 X 2007 Tribunalului Vaslui, intimați fiind:- MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL, TRIBUNALUL VASLUI, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier,după care instanța, verificând actele și lucrările dosarului, văzând că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului de față.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr.2664/89/16.07.2007, reclamanții:, A, -, G, și, au chemat în judecată pe pârâții: MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL IAȘI, TRIBUNALUL IAȘI și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, pârâții să fie obligați să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de 15% începând cu luna iulie 2004 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești, precum și pentru viitor, actualizate cu indicele de inflație la momentul plății efective. Totodată au solicitat ca pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate și să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă.
În motivarea cererii, reclamanții, având calitatea de personal auxiliar de specialitate la Judecătoria Bârlad, au arătat că, în scopul asigurării mai eficiente a confidențialității informațiilor clasificate, au fost concretizate o serie de acte normative, menite să confere categoriilor de persoane - salariați ce gestionează astfel de informații - sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la asemenea informații.
Asemenea dispoziții se găsesc în art.3 din Legea nr.444/2006, pentru aprobarea nr.OG19/2006, în art.15 alin.1 din nr.OG6/2007, în art.20 alin.3 din Legea nr.656/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.405/2002 și în art. 30 alin.3 din nr.OG137/2000.
Se mai arată că, deși grefierii, conform art.78 din Legea nr.567/2004 sunt obligați să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care iau cunoștință în exercitarea funcției, cu privire la procesele aflate în curs de desfășurare sau a unor cauze cu care a fost sesizat parchetul, sunt discriminați, întrucât nu beneficiază de sporul de confidențialitate de 15% acordat altor categorii de persoane care exercită funcții ce implică păstrarea confidențialității.
Prin întâmpinare, Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii reclamanților ca nefondată, arătând că modul de stabilire prin lege a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale în mod diferit față de alte categorii, ori nereglementarea de către legiuitor a anumitor aspecte care țin de statutul profesional al unei categorii nu este o problemă ce poate fi apreciată din punctul de vedere al discriminării, depășind cadrul legal reglementat prin nr.OG137/2000.
Ministerul Economiei și Finanțelor, prin întâmpinarea formulată, a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive în cauză, solicitând respingerea acțiunii.
Prin sentința civilă nr. 1111/04.10.2007 pronunțată de TRIBUNALUL VASLUI, s-a respins acțiunea formulată de reclamanții:, A, -, G, și .
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanții fac parte din personalul auxiliar de specialitate al Judecătoriei Bârlad, iar conform art.78 din Legea nr.567/2004, grefierii sunt obligați să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care iau cunoștință în exercitarea funcției, cu privire la procesele aflate în curs de desfășurare sau a unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
Prevederile Legii nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești și nr.OG8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea, nu cuprind însă dispoziții în sensul acordării sporului de confidențialitate de până la 15%.
Prima instanță a mai reținut că nu orice diferență de tratament semnifică discriminare. Pentru a fi reținut tratamentul diferențiat injust este necesar să se stabilească faptul că persoane aflate în situații analoage sau comparabile, în materie, beneficiază de un tratament preferențial, iar, dacă o asemenea distincție există, aceasta să nu-și găsească nicio justificare obiectivă sau rezonabilă.
Principiul egalității în fața legii nu presupune uniformitate între diferitele categorii de salariați.
Diferența de tratament instituită prin reglementarea salarizării diferitelor categorii profesionale are o justificare obiectivă prin raportare la deosebirile dintre aceste categorii, astfel încât lipsa beneficiului unui drept suplimentar de natură salarială, recunoscut altor categorii de salariați nu presupune plasarea într-o situație discriminatorie.
Împotriva acestei sentințe civile au formulat recurs reclamanții:, A, -, G, și, considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică, pentru următoarele motive:
Reclamanții susțin că, potrivit disp.art.78 din Legea nr.567/2004, aceștia sunt obligați să păstreze confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile de care iau cunoștință în exercitarea funcției, fiindu-le îngrădit astfel dreptul la libera exprimare.
Pentru îngrădirea acestui drept, alte categorii de personal au fost recompensate prin obținerea sporului de confidențialitate, în timp ce reclamanților nu li s-a recunoscut beneficiul acestui spor, aplicându-li-se astfel un tratament discriminatoriu.
Analizând recursul formulat de reclamanții:, A, -, G, și ,prin prisma disp.art.3041Cod.proc.civ. se reține că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
În mod corect prima instanță a reținut că, în speță, reclamanții-recurenți nu sunt îndreptățiți la despăgubiri în temeiul disp.art.21 alin.1 din nr.OG137/2000, nefiind discriminați în raport cu celelalte categorii de persoane din instituțiile publice care gestionează informații clasificate și alte informații confidențiale, care beneficiază de sporul de confidențialitate de 15% din salariul de bază.
Pentru a ne afla în domeniul de aplicare a art.2 alin.1 din nr.OG137/2000, deosebirea, excluderea, restricția trebuie să aibă la bază unul dintre criteriile prevăzute de către art.2 alin.1 și trebuie să se refere la persoane aflate în situații comparabile, dar care sunt tratate în mod diferit datorită apartenenței lor la una dintre categoriile prevăzute în textul de lege menționat anterior., tratamentul diferențiat trebuie să urmărească sau să aibă ca efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
Raportat la art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că diferența de tratament devine discriminare atunci când se induc distincții între situații analoage și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă. Instanța europeană a decis în mod constant că, pentru ca o asemenea încălcare să se producă, trebuie stabilit că persoane plasate în situații analoage sau comparabile, în materie, beneficiază de un tratament preferențial și că această distincție nu-și găsește nici o justificare obiectivă sau rezonabilă.
În același sens, Curtea Europeană de Justiție a statuat principiul egalității ca unul din principiile generale ale dreptului comunitar. În sfera dreptului comunitar, principiul egalității exclude ca situațiile comparabile să fie tratate diferit și situațiile diferite să fie tratate similar, cu excepția cazului în care tratamentul este justificat obiectiv.
Drepturile salariale ale personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești formează obiectul unor reglementări speciale. Acestea au fost stabilite prin Legea nr. 50/1996, cu modificările și completările ulterioare și, în prezent, prin Ordonanța de Guvern nr.8/2007, aprobată prin Legea nr.247/2007, care nu conțin dispoziții în sensul acordării de sporuri de confidențialitate.
Din analiza dispozițiilor legale ce reglementează activitatea categoriilor de personal față de care reclamanții se consideră discriminați, se reține că sporul de confidențialitate este acordat prin acte normative speciale, prin prisma atribuțiilor deosebite pe care aceste categorii de persoane le exercită, ce implică protecția informațiilor clasificate, astfel cum sunt reglementate de Legea nr.182/2002.
Se mai reține că doar personalul care operează cu informații clasificate, în funcție de certificatul/avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și funcționarii publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ, beneficiază de sporul de confidențialitate.
Acest spor este acordat, în consecință, unor categorii profesionale distincte cu statut special, expres prevăzute de legiuitor, statut care derivă din însăși natura activităților desfășurate.
cu aceste categorii profesionale, potrivit legislației corelative statutului personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, precum și Hotărârii nr.387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor judecătorești, personalul auxiliar de specialitate nu are acces și nu operează cu informații clasificate, de natura celor prevăzute de Legea nr.182/2002 și nu are atribuții similare personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională sau funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională sau funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului, Administrației Prezidențiale.
Se mai reține că statutul corespunzător personalului auxiliar de specialitate diferă de cel al categoriilor profesionale la care reclamanții s-au raportat prin acțiunea formulată, sub aspectul atribuțiilor, al competențelor, al condițiilor de acces, de numire, de eliberare din funcție, al incompatibilităților și al salarizării.
legale invocate de către reclamanți ce prevăd acordarea sporului de confidențialitate anumitor categorii profesionale sunt circumscrise unor condiții care ating un grad de justificare obiectivă și rezonabilă, date de operarea cu informații clasificate.
Pentru considerentele expuse anterior, nu se poate reține întrunirea elementului de analogie sau de comparabilitate între categoriile de persoane care sunt invocate în prezenta acțiune și intimații-reclamanți.
Se mai reține că, prin deciziile Curții Constituționale, s-a statuat că principiul egalității nu se opune ca o lege să stabilească reguli diferite în raport cu persoane care se află în situații diferite.
De asemenea, atât în doctrină, cât și în jurisprudența constituțională s-a statuat în mod constant că principiul egalității în fața legii nu înseamnă uniformitate, ci presupune instituirea unui tratament egal în situații care nu sunt diferite. De aceea, nu sunt excluse, ci, dimpotrivă, sunt admise soluții legislative diferite pentru situații diferite.
Curtea Constituțională a mai reținut că instituirea unor reglementări juridice diferențiate în privința drepturilor și obligațiilor unor categorii de cetățeni care se află în situații diferite, nu este contrară art.16 alin.1 din Constituție.
Se mai reține că, prin hotărârea nr.437/05.11.2007, Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării s-a pronunțat asupra petiției formulate de personalul auxiliar privind constatarea existenței unei situații de discriminare raportat la acordarea sporului de confidențialitate de 15% din salariul de bază, prevăzut de art.3 din Legea nr.444/2006, numai anumitor categorii de personal-salariați militari și civili-care gestionează informații clasificate. Prin această hotărâre s-a reținut, în raport cu definiția discriminării,că nu se poate reține întrunirea cumulativă a elementelor privind un tratament de deosebire, restricție,excludere, preferință, între persoane care se află în situații comparabile și care sunt tratate în mod diferit datorită unuia din criteriile prevăzute de lege și care are ca scop sau ca efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate a drepturilor omului și a libertăților fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
În ceea ce privește acordarea de despăgubiri pentru restrângerea dreptului la liberă exprimare, se reține că această cerere a fost formulată pentru prima dată în recurs.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 312. proc. civilă, urmează să se respingă recursul declarat de reclamanții:, A, -, G, și .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții:, A, -, G, și împotriva sentinței civile nr.1111/04.10.2007 pronunțată de TRIBUNALUL VASLUI, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 8 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.:
Tehnored.:
27.03.2008- 2 ex.
Judecători fond- TRIBUNALUL IAȘI: -;
-.
Președinte:Daniela PruteanuJudecători:Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea, Cristina Mănăstireanu
