Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 7023/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 7023
Ședința publică de la 3 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dorina Stoichin Președinte Secție
- - - Judecător
-- - -- Judecător
Grefier
XXX
Pe rol rezultatul dezbaterilor din ședința din 26 noiembrie 2009, privind judecarea recursului declarat de recurentul reclamant, împotriva sentinței civile nr. 495/13.03.2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți ȘCOALA CU CLASELE I-VIII NR 14 și INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN M, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din ședința publică de la 26 noiembrie 2009, au fost consemnate într-o încheiere separată care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Prin sentința nr. 495/13.03.2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr- s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta, împotriva pârâților ȘCOALA CU CLASELE I-VIII NR.14 și INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN
A respins acțiunea față de pârâta INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN M.
A respinsprecizarea de acțiune.
A obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 243 lei reprezentând drepturi salariale restante, nete și actualizate, sumă ce va fi reactualizată la data punerii în executare a hotărârii.
A obligat pârâta să facă cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei.
A obligat pârâtele să plătească reclamantei suma de 1100 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta are calitatea de cadru didactic la Școala cu clasele I-VIII nr. 14, funcția de institutor II, gradul didactic I, cu o vechime în învățământ de 26 ani și 3 luni.
Referitor la chemarea în judecată,în calitate de pârât, Inspectoratului Școlar Județean, instanța a respins acțiunea fata de acesta, pentru următoarele considerente:
Potrivit art.8 (1) din Normele Metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar, unitățile școlare, ce au personalitate juridică de altfel, au obligația de a întocmi bugetul propriu, buget ce, însoțit de note de fundamentare, se înaintează Consiliului Local.
Potrivit art.9 alin.3 din aceleași norme, bugetul unităților școlare se întocmește în faza de elaborare a bugetului local și se aprobă odată cu aprobarea bugetelor locale.
În consecință, unitățile școlare sunt instituțiile ce stabilesc drepturile salariale cuvenite cadrelor didactice, ele întocmind și state de plată în acest sens.
Mai mult, atribuțiile inspectoratelor școlare județene sunt limitativ enumerate de art.142 din Legea 84/1995.
Pentru aceste motive instanța a constatat că finanțarea unităților de învățământ preuniversitar se face exclusiv din bugetele consiliilor locale, la propunerea unității de învățământ și în baza legii, și nu de către Inspectoratul Școlar Județean, acesta neavând atribuții de calcul și acordare a drepturilor salariale a cadrelor didactice, astfel că urmează a se respinge acțiunea față de această pârâtă.
Cu privire la fondul pretențiilor, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art.48 alin.1 din Legea nr.128/1997, salariul personalului didactic se compune din salariul de bază, stabilit conform legii, și o parte variabilă constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare.
Art.49 al aceluiași act normativ stabilește salarizarea personalului didactic de predare din învățământul pre-universitar, în raport de anumiți factori expres și limitativ enumerați: funcția și norma didactică, nivelului studiilor cerute pentru ocuparea funcției didactice, vechimea în învățământ, gradul didactic.
Legea nr.128/1997 prevede toate categoriile de sporuri și indemnizații ce se acordă cadrelor didactice: gradație de merit, spor pentru suprasolicitare neuropsihică, spor de stabilitate, salariu de merit, spor de vechime, indemnizația acordată cadrului didactic ce îndeplinește funcția de diriginte, învățător, institutor, educatoare,indemnizație de conducere, toate acestea reprezentând procent din salariul de bază și care se includ în salariul de bază, toate aceste sporuri având aplicabilitate în speță, respectiv reclamantei.
Din cuprinsul textelor legale enunțate se deduce, în acord cu conceptul general de salariu din dreptul muncii, că elementele sistemului de salarizare sunt pe de o parte, salariul de bază, care constituie elementul principal al salariului, iar pe de altă parte, sporurile, adaosurile la salariul de bază, care reprezintă elemente accesorii ale salariului.
În raport de reglementările art.155 Codul Muncii și de reglementările speciale ale art.48 din Legea nr.128/1997, rezultă că, inițial un cadru didactic beneficiază pentru munca depusă de un salariu de bază, care corespunde salariului de bază al funcției didactice.
La salariul de bază format din salariul de bază al funcției didactice și indemnizația de conducere (când este cazul) pentru care legea prevede calculul la salariul funcției de bază și includerea în salariul de bază, se calculează următoarele sporuri: spor de stabilitate, spor de suprasolicitare neuropsihică, salariul de merit, indemnizația acordată personalului didactic de predare care îndeplinește funcția de diriginte, învățător, institutor, educatoare, sporuri care se includ în salariul de bază succesiv pe măsura obținerii acestora, fiecare spor la salariul de bază constituie la rândul său baza de calcul pentru sporul următor.
Sporul de vechime, se calculează, conform prevederilor exprese ale legii, la salariul de bază, salariu rezultat în urma aplicării sporurilor în scară la salariul de bază al funcției didactice.
Reclamanta, în calitate institutor la Școala cu clasele I-VIII nr. 14, în perioada octombrie 2005 - 30 decembrie 2008, beneficiat de următoarele drepturi, așa cum reiese din conținutul expertizei contabile: salariul funcției didactice, spor de vechime, premiere lunară, premiere anuală, indemnizație institutor, gradație de merit, majorarea cu 10% acordată în baza Legii nr. 220/2007, aceste sporuri nefiindu-i calculate conform prevederilor legale mai sus enunțate, astfel că expertiza a procedat la recalcularea acestor diferențe salariale, diferențe rezultate în urma aplicării corecte a sporurilor, respectiv calcularea în scară, rezultând un nou salariu de bază al funcției didactice.
Totodată, în conformitate cu art.42-47 din Legea nr.128/1997, este reglementată norma didactică de predare-învățare, de instruire practică și de evaluare curentă a elevilor, în sensul că ea reprezintă numărul de ore corespunzătoare activităților enunțate mai sus, legiuitorul nediferențiind norma didactică a profesorilor de cea a învățătorilor.
Art.45 alin.1 din aceeași lege prevede pentru personalul didactic de predare și instruire practică cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani și grad didactic I reducerea normei didactice cu două ore pe săptămână fără reducerea salariului.
Cum legiuitorul nu diferențiază aplicarea acestor norme pentru diferite categorii de personal didactic din învățământul pre-universitar, nici instanța de judecată nu poate efectua această diferențiere.
In speța dedusă judecății, reclamanta are calitatea de institutor, și beneficiază de reducerea normei didactice cu 2 ore pe săptămână, pentru orele suplimentare prestate, aceasta având o normă de 72 ore/lună, începând cu data de 01.09.2007, data de la care angajatorul a aplicat reducerea de normă conform prevederilor legale arătate mai sus.
Astfel, salariul de bază stabilit fiind mic, au fost diminuate și drepturile privind aplicarea sporului de vechime,a cotei de 2%, drept ce se acordă procentual la salariul de bază pe perioada de activitate mai puțin pe perioada concediului de odihnă, precum și a celui de al 13-lea salariu.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta, criticând-o ca nelegală și netemeinică, în ceea ce privește capătul de cere privind calcularea contravalorii a 10 zile de concediu de odihnă, reținându-se că a beneficiat integral de zilele de concediu, fiindu-i totodată plătită integral indemnizația aferentă acestora.
Recurenta arată că potrivit art. 29 alin. 3 din CCM unic la nivel de ramură, învățământ, cadrele didactice, beneficiază de un concediu de odihnă de cel puțin 61 de zile lucrătoare, respectiv 78 de zile calendaristice, iar conform art. 103 din leg. 128/1997, sunt prevăzute 62 de zile de concediu de odihnă minus sărbătorile legale și duminicile.
Potrivit art. 6 din Hot. nr. 2 emisă de comisia paritară la 17 nov. 2007, s-a prevăzut că, personalul de conducere, consiliere, îndrumare și control și celelalte categorii de personal din învățământ, care din motive de serviciu nu și-au putut efectua concediul de odihnă, legal și integral, vor beneficia de compensarea în bani.
În raportul de expertiză contabilă efectuată de expert, rezultă că a fost prejudiciată cu suma de 1962 lei.
Recursul nu este fondat.
Analizând actele și lucrările dosarului se constată cu referite la capătul de cerere privind diferența zilelor de concediu de odihnă neefectuat cu raportare la adresa nr. 291 din 11.03.2009, în anul școlar 2005-2006, recurenta reclamantă a efectuat 54 de zile lucrătoare în anul școlar 2006-2007, 53 de zile lucrătoare iar în anul școlar 2007-2008, 55 de zile lucrătoare, concediul de odihnă integral prev. de Legea 128/1997.
Conform art.103 lit. a din Legea nr. 128/1997 cadrele didactice beneficiază de concediu anual cu plată,în perioada vacantelor școlare, cu o durată de cel puțin 62 de zile, exclusiv duminica și sărbătorile legale.
În art.29 alin 3 din Contractul Colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ pentru anul 2003/2004 se prevede că beneficiază cadrele didactice de un concediu de odihnă de cel puțin 62 zile lucrătoare respectiv 78 de zile calendaristice.
Acesta este numărul de zile in raport de care se calculează indemnizația de concediu de odihnă, dar in conformitate cu HG 250/1992 republicată-62 zile lucrătoare.
Astfel intră în calcul numai zilele lucrătoare, de luni până vineri,nu și sâmbăta și duminica,zile de repaus săptămânal în conformitate cu art.132 alin 1 Codul Muncii.
Art. 7 alin 1 din HG 250/1992 arată modul de calcul al indemnizației aferente concediului de odihnă respectiv înmulțirea numărului de zile de concediu cu media zilnică a salariului de bază, sporului de vechime și, după caz, indemnizației pentru funcția de conducere, luate împreună.
2 al aceluiași articol stabilește și cum se calculează media zilnică a veniturilor respectiv în raport de numărul zilelor lucrătoare pentru fiecare lună in care se efectuează zilele de concediu. În acest mod s-a calculat și indemnizația de concediu de odihnă cuvenită recurentului.
Art. 103 lit.a din L 128/1997stabilește că numai dacă a fost intreupt concediul de odihnă, se plătește munca prestată in această perioadă.La dosar nu există nicio dovadă că i-a fost întrerupt concediul de odihnă și a fost convocat să se prezinte la serviciu de către unitatea școlară astfel încât această activitate să-i fie achitată ca muncă prestată.
Din adresa nr.291 din 11.03.2009 emisă de Școala cu clasele 1-8 nr. 14 Dr. Tr. (fila 70 dosar fond) reiese că recurenta in perioada 2005-2006, 2006-2007, 2007,2008 a efectuat zilele de concediu de odihnă, astfel că in mod corect aceste zile i-au fost plătite ca zile de concediu.
Față de aceste aspecte, Curtea in baza art.312 Cod procedură civilă urmează să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul reclamant, împotriva sentinței civile nr. 495/13.03.2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți ȘCOALA CU CLASELE I-VIII NR 14 și INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN M, având ca obiect drepturi bănești.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 3 decembrie 2009.
PREȘEDINTE: Dorina Stoichin - - | JUDECĂTOR 2: Marin Covei - - | JUDECĂTOR 3: Sorina Lucia - - - |
Grefier, |
Red.
Tehn. Red.
2 ex/15.12.2009
/
Președinte:Dorina StoichinJudecători:Dorina Stoichin, Marin Covei, Sorina Lucia
