Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 7236/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR Nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A CIVILĂ ȘI PENTRU CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 7236
Ședința publică din data de 09 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: JUDECĂTOR 1: Ligia Epure
JUDECĂTOR 2: Carmen Tomescu
JUDECĂTOR 3: Mariana Pascu
Grefier - -
*******
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamantul SINDICATUL C pentru, împotriva sentinței civile nr. 2083/26.05.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC Energetic C SA și intimatul chemat în garanție Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse - Direcția de Muncă și Protecția Socială D având ca obiect, drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns pentru intimata pârâtă consilier juridic, precum și avocat care HG depune împuternicirea avocațială la dosar, lipsind recurentul reclamant și intimatul chemat în garanție.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, că prin serviciul registratură apărătorul recurentului reclamant a depus o cerere prin care solicită și judecata cauzei în lipsă, după care, consilier juridic depune la dosar carnet de muncă.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constatând cauza în stare de soluționare, acordă cuvântul părților prezente.
Consilier juridic și avocat HG, pe rând luând cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat conform motivelor expuse în întâmpinare și, menținerea sentinței Tribunalului Dolj, ca fiind temeinică și legală sub toate aspectele.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr. 2083/26.05.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-au respins excepțiile inadmisibilității acțiunii, prematurității formulării cererii și prescripției dreptului la acțiune, excepții invocate de pârâta Energetic C
S-a respins acțiunea precizată formulată de reclamant SINDICATUL C în numele și pentru salariatul, în contradictoriu cu pârâta SC Energetic C SA.
S-a respins cererea de chemare în garanție Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse - Direcția de Muncă și Protecția Socială D, formulată de pârâta SC Energetic C SA.
A fost obligat reclamantul la plata către pârâtă a sumei de 350 lei cheltuieli de judecată către pârâtă.
Pentru a se pronunța asfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamantul este angajat al unității pârâte cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată.
Prin prezenta acțiune astfel cum a fost precizată, reclamantul solicită prima de vacanță prevăzută de art. 123 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol, gaze, valabile pe anii 2005 - 2007 și primele de Paști, de C, de ziua Meseriei și de aprovizionare toamnă-iarnă prevăzute de art. 176 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol, gaze,valabile pe anii 2005 - 2007, drepturi aferente anilor 2005 - 2007.
Potrivit art. 123 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură " Pe lângă indemnizația aferentă concediului de odihnă, salariații vor primi o primă de vacanță de minimum 75% din indemnizația brută de concediu de odihnă, astfel încât acest ajutor în valoare netă să nu reprezinte mai puțin de 75% din indemnizația de concediu în valoare netă", iar potrivit art. 176 alin. (1) "Cu ocazia unor evenimente anuale, Paște, Ziua meseriei, C, precum și în luna octombrie (pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă), salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale, sub forma unui adaos, în sumă fixă".
Asupra excepției inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă, instanța constată că este neîntemeiată deoarece chiar dacă contractul colectiv de muncă pentru anii 2005 - 2007 pe care își întemeiază reclamanții pretențiile nu mai este în vigoare, drepturile salariaților născute în baza acestora pot fi solicitate în termenul de prescripție astfel cum este reglementat prin disp.art.283 C muncii.
Cu privire la excepția prematurității acțiunii invocată de pârâtă, determinată de faptul că nu s-a procedat mai întâi la încercarea de soluționare pe cale amiabilă în comisia mixtă patronat-sindicat, procedură prevăzută de art. 5 pct. 30 din CCM la nivel de unitate ca fiind obligatorie, instanța reține că este neîntemeiată deoarece nu se poate îngrădi accesul reclamanților la justiție, nu se poate încălca dreptul reclamanților de a se adresa instanței, drept garantat de art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, instanța apreciind că procedura soluționării pe cale amiabilă a fost prevăzută în favoarea salariaților pentru a le garanta o rapidă soluționare a nemulțumirilor și nicidecum ca o sancțiune împotriva acestora, ca o măsură ce le-ar interzice posibilitatea de a se adresa instanței.
Cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtă, întemeiată pe dispozițiile art. 283 lit. e din Codul muncii, potrivit căruia cererile ce au ca obiect neexecutarea contractului colectiv de muncă sau a unor clauze ale acestuia se pot formula în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, instanța constată că este neîntemeiată deoarece drepturile solicitate de reclamanți au natură patrimonială și izvorăsc din raportul de muncă, termenul de prescripție aplicabil fiind de 3 ani în conformitate cu prevederile art. 283 lit. c din Codul muncii.
Față de aceste considerente, instanța de fond va respinge excepțiile invocate de pârâtă prin întâmpinare.
Pe fondul cauzei, instanța a constatat:
Din concluziile raportului de expertiză, întocmit de comisia formată din trei experți contabili, astfel cum a fost completat, rezultă că drepturile salariale reclamate de angajații unității, între care și reclamantul, nu au fost introduse in salariul de bază de-a lungul anilor.
Pentru a ajunge la această concluzie, toți experții au raportat aceste sporuri, prime și adaosuri la salariul de bază al reclamantului, pornind de la contractele colective de muncă aplicabile la nivel de ramură în perioada dedusă judecății, 2005-2007.
Conform art.176 alin. 1și 2 din acest contract, în perioada 2005-2007, cu ocazia unor evenimente anuale: Paști, C, ziua meseriei, precum și în luna octombrie pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă, salariații beneficiază de câte o suplimentare a drepturilor salariale, sub forma unui adaos, în sumă fixă, egală cu cel puțin un salariu minim pe ramură. În alin. 3 se prevede că prin contractele colective de muncă inferioare se vor stabili condițiile și criteriile de acordare.
De asemenea în același contract încheiat la nivel de ramură se prevedea la art. 176 alin. (6) că "fiecare din adaosurile de mai sus (de Paști, Ziua, C și in luna octombrie) se acordă în condițiile in care prin contractele colective de muncă încheiate la nivel de agent economic, nu s-a convenit introducerea lui in salariul de bază".
În art. 123 din aceleași contracte colective la nivel de ramură s-a prevăzut și acordarea unei prime de vacanță de minim 75% din indemnizația brută de concediu de odihnă.
Introducerea acestor drepturi salariale in salariul de bază au avut ca suport legal art. 137 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, care prevedea că " prin contractele colective de munca încheiate la nivel de agent economic, unele sporuri și/sau adaosuri pot fi incluse in salariul de bază".
În contractele colective de muncă aplicabile la nivel de unitate, începând cu anul 2005, nu au mai fost introduse clauze referitoare la aceste suplimentări salariale și prime de vacanță.
Drepturile prevăzute de art. 176 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură, respectiv suplimentarea drepturilor salariale sub forma unui adaos in suma fixă in luna octombrie au fost introduse in salariul de bază începând cu 01.05.1994 când unitatea purta titulatura de RENEL, în urma negocierii mixte administrație - sindicat.
Aceste negocieri mixte nu pot fi trecute cu vederea chiar dacă au fost făcute pe perioada când unitatea avea altă denumire, deoarece prin Hotărârile de Guvern prin care aceasta și-a schimbat denumirea s-a stipulat clar ca unitatea nou înființată prin reorganizarea celeilalte preia toate drepturile și vor fi ținute de toate obligațiile fostei unități, iar personalul angajat al fostei unități se redistribuie noii societăți și se consideră transferat.
Astfel în Contractul Colectiv de Munca pe anul 1992-1993 la art. 57 era prevăzut că Pentru asigurarea aprovizionării de toamna - iarna se va acorda fiecărui salariat un ajutor material echivalent clasei 4 de salarizare din grila RENEL din luna in care se plătește. Ajutorul se va acorda in prima Jal unii octombrie iar începând cu anul 1994 in Contractul Colectiv de munca încheiat la nivel de unitate la art. (7.20) nu mai este menționat acest drept salarial.
Prin nr.HG 365/1998 RENEL s-a transformat in prin reorganizare. In urma acestei hotărâri toate drepturile câștigate de personal au fost păstrate la noua unitate. In carnetele de munca ale angajaților apar aceste negocieri salariale care se păstrează in continuare, salariul de baza nemaifiind modificat de atunci decât în sensul creșterii.
În anul 2000 prin HG 627 s-a transformat in SC SA Prin acesta restructurare toate drepturile salariale câștigate anterior s-au păstrat in continuare conform art. 36 alin (1) și a art. 43 alin (1).
În anul 2002 cu procesul verbal nr. 11/20.12.2002 privind negocierea la nivel de unitate pe anul 2003 dintre administrație si organizațiile sindicale ale unității Federația energetica si Federația termoelectrica au stabilit introducerea in salariile de baza a următoarelor adaosuri în suma fixă existente in contractul colectiv de munca al SC SA începând cu 01.01.2003 daosul pentru Paste conform. Art. 4.88 (1) lit. a; adaosul pentru ziua energeticianului conform. Art. 4.88 (1) lit. b; adaosul pentru C conform. Art. 4.88 (1) lit. c; rima p. de vacanta.
Începând cu 01.01.2003 s-a trecut de la 49 clase de salarizare cu trepte de la la K, la 53 clase de salarizare cu trepte de la la
În anul 2003 s-a negociat contractul colectiv de muncă care este valabil doi ani, adică 2003 si 2004.
La 18.02.2004 a apărut HG. nr. 103/2004 care desființează SC SA si înființează noua unitate SC Energetic C SA, căreia i s-a aplicat contractul colectiv de muncă al aprobat prin act adițional la CCM din anul 2003 înregistrat Direcția Generală de Munca si Protecție Socială cu numărul 4442/06.07.2004. Prin aceasta prelungire cu act adițional a CCM 2003 al SC SA cele doua confederații sindicale care au semnat împreună cu administrația acest act adițional au recunoscut continuitatea înțelegerilor avute împreună sub o altă denumire a unității.
In anul 2005 avut loc o noua negociere a Contractului Colectiv de Munca. La art. 1.2 s-a prevăzut " Contractul colectiv de munca SC Energetic C SA are la baza: CCM la nivel național, CCM la nivel de ramura, CCM la nivel SC SA și legislația in vigoare". La art. 4.86 s-a stabilit că reprezintă vechime neîntreruptă in SC Energetic C, inclusiv vechimea in fostele unități, RENEL, SC SA. ceea ce înseamnă ca și negocierile salariale obținute sub diverse titulaturi s-au păstrat.
In carnetele de muncă ale salariaților sunt evidențiate aceste negocieri salariale care s-au păstrat până în prezent, singurele modificări fiind cele de indexare a grilei de salarizare cu coeficientul de creștere salariala negociat. Daca aceste drepturi salariale nu ar fi fost păstrate ar fi trebuit să se micșoreze aceste salarii de baza ceea ce nu s-a întâmplat de la înființarea RENEL și pana in prezent.
Din grilele de salarizare aferente anilor 2003 - 2007 rezultă că în anul 2003 drepturile solicitate au fost incluse în salariul de bază lunar, acesta devenind mai mare.
La acest salariu, care cuprindea și drepturile solicitate s-au aplicat în anii următori creșterile salariale acordate prin Hotărâri de Guvern - indexări. Niciodată salariile nu au mai fost diminuare cu sumele ce ar reprezenta prima de vacanță și primele de Paști, C, Ziua Meseriei și aprovizionare toamnă-iarnă.
Susținerea reclamantei că pârâta încalcă prevederile contractului colectiv de muncă la nivel de ramură nu poate fi reținută de instanță deoarece potrivit art. 137 din contractului colectiv de muncă la nivel de ramură s-a prevăzut că "prin contractele colective de muncă încheiate la nivel de agent economic, unele sporuri și/sau adaosuri pot fi incluse în salariul de bază", iar potrivit art. 176 alin. 6 din contractului colectiv de muncă la nivel de ramură se prevede că "fiecare din adaosurile prevăzute de acest articol se acordă în condițiile în care prin contractele colective de muncă la nivel de agent economic nu s-a convenit introducerea lui în salariul de bază".
Având în vedere că drepturilor salariale sub forma unui adaos in suma fixă reprezentând prima din luna octombrie au fost introduse in salariul de bază începând cu 01.05.1994, iar drepturile salariale reprezentând daosul pentru Paste conform. Art. 4.88 (1) lit. a; adaosul pentru ziua energeticianului conform. Art. 4.88 (1) lit. b; adaosul pentru C conform. art. 4.88 (1) lit. c; rima p. de vacanță au fost introduse in salariul de bază începând cu 01.01.2003 instanța a constatat că nu mai pot fi acordate încă odată.
Instanța a apreciat că menținerea acestor drepturi în cuprinsul contractelor colective de muncă la nivel de ramură pe anii 2005-2007 nu reprezintă altceva decât consfințirea faptului că ele se acordă în continuare prin modalitatea includerii lor în salariul de bază al angajaților astfel cum s-a convenit în anul 2003, însă acordarea lor an de an prin includerea în salariu nu poate fi admisă, fiind evident faptul că prevederile succesive au vizat păstrarea drepturilor câștigate de salariați în forma convenită în anii 1994 și, respectiv 2003 și nicidecum adăugarea succesivă la salariu a acestor beneficii.
Relevant în acest sens este și procesul verbal nr. 6821/14.03.2008 prin care părțile din speța de față au declarat că revendicările solicitate prin adresa 345/20.02.2008 cât și cele consemnate în procesul de negociere reprezentând prima de vacanță, aprovizionarea toamnă-iarnă, primele de Paști și C, sunt declarate de ambele părți implicate fără obiect și nu se justifică ( fila 95 ), procesul-verbal menționat fiind rezultatul negocierilor dintre administrație și Uniunea Sindicatelor Energetice și Sindicatului
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs Sindicatul C pentru reclamant, care, critică sentința pentru faptul că instanța de fond a înlăturat apărarea sa în sensul că începând cu data înființării unității prin HG 103/2004, salariatul nu a primit drepturile bănești pentru perioada 2005-2007, nemotivând de ce expertiza omologată în cauză este concludentă față de cele care dau dreptate salariaților.
În schimb instanța face trimitere la modul de calcul al drepturilor salariale solicitate începând cu 1992-1994 când nu exista SC Energetic C SA.
Astfel concluzia că drepturile salariale au fost incluse în salariul de bază este eronată deoarece perioada în discuție este alta decât cea analizată de instanță și anume 2005-2007.
Astfel, angajatorul nu a dovedit pentru fiecare angajat cum a făcut calculul salariului de bază, adaosurilor pretinse de salariați și includerii acestora în salariul de bază, problemă pe care a avut-o de rezolvat și expertul și pe care nu a făcut-o, anexa la raportul de expertiză fiind una generală și nu corespunde perioadei pentru care s-au solicitat drepturile salariale și nu este însoțită de statele de plată sau de fișele de calcul ale salariilor.
Instanța nu a aplicat dispoz. art. 176 alin.1 din CCM la nivel de ramură energie electrică, gaze și petrol pe anii 2005-2007 potrivit cu care salariații beneficiau de o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în sumă fixă și de asemenea nu a analizat nici dacă intimata a respectat dispoz. art.8 alin.2 din Legea 130/1996 privind contractul colectiv de muncă care dispune că, contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească dreptul la un nivel inferior celui stabilit prin contractele de muncă încheiate la nivel superior.
O altă critică a vizat faptul că au fost nesocotite dispoz. art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, întrucât singura probă expertiza contabilă ce nu i-a fost favorabilă este în contradicție cu alte lucrări de specialitate și instanța nu a rezolvat litigiul.
Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Cu privire la primul motiv de recurs invocat de reclamant, se constată că instanța a avut în vedere toate probele administrate în cauză.
Prima instanță motivează de ce nu împărtășește punctul de vedere al salariaților, că aceste drepturi bănești nu au mai fost primite după înființarea unității prin HG nr. 103/2004, chiar dacă expertul a lăsat la apreciere acest aspect.
Spre deosebire de expert, care face simple verificări de fapt, instanța de judecată este aceea care, în final, dezleagă problemele de drept ridicate, stabilind, în raport de întreg probatoriul administrat, dacă aceste drepturi au fost sau nu acordate, dacă au fost incluse în salariul de bază și, în caz afirmativ, de la ce dată și dacă au rămas, sau nu, incluse în salariu.
Prima instanță, ținând seama de disp.art.287,pe baza înscrisurilor depuse la dosar în apărare de către pârâtă și a concluziilor expertizei expune argumentele de fapt și de drept în raport de care consideră că acțiunea reclamantului este nefondată.
Sub acest aspect, Curtea constată că prima instanță a reținut corect că, din moment ce aceste drepturi au fost incluse în salariul de bază al salariaților începând cu anul 1994 și respectiv 2003, ele au rămas incluse în salariu și pentru perioadele ulterioare, inclusiv cea menționată în acțiune, nemaifiind necesară evidențierea lor separată.
Nu are relevanță, din acest punct de vedere, împrejurarea că SC Energetic s-a înființat în 2004 (ulterior datei includerii în salariul de bază a acestor drepturi), atâta timp cât, la momentul înființării, au fost menținute toate drepturile rezultate din negocierile anterioare, salariații păstrându-și toate drepturile și obligațiile din contractele colective anterioare care s-au transmis de la o formă de organizare la alta(art.17 din HG nr.103/2004).
Este nefondată și critica privind nerespectarea dispozițiile art. 176 alin. 1 din CCM pe ramură, atâta timp cât alin. 6 al aceluiași articol stabilește că "fiecare din adaosurile indexate, se acordă în unitățile în care prin CCM încheiat la nivel de agent economic, nu s-a convenit introducerea lor în salariul de bază".
De asemenea, din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că aceste sporuri și adaosuri au fost cuprinse în salariul de bază, constatarea instanței de fond fiind corectă și prin prisma dispozițiilor art. 137 din CCM pe ramură.
Se constată a fi nefondată și critica referitoare la nesocotirea disp.art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului,întrucâ instanța de fond a rezolvat litigiul,analizând toate probele administrate în cauză,fiind respectat dreptul reclamantului la judecarea în mod echitabil,în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială instituită de lege.
În raport de aceste argumente, Curtea, în baza art.312 pr.civ. va respinge recursul.
.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul SINDICATUL C pentru, împotriva sentinței civile nr.2083/26.05.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC Energetic C SA și intimatul chemat în garanție Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse - Direcția de Muncă și Protecția Socială D având ca obiect, drepturi bănești.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 09.12.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. Jud.LE /20 ian. 2010
Tehn. red. IB / 2 ex /
/ D și D
Președinte:Ligia EpureJudecători:Ligia Epure, Carmen Tomescu, Mariana Pascu
