Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 7268/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 7268
Ședința publică de la 09 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Corneliu Maria
JUDECĂTOR 2: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 3: Manuela Preda
Grefier:
Pe rol, pronunțarea în recursul declarat de reclamanții, G, -, prin, G, a, a, a, a, - -, -, -, -, -, a, -, G, -, prin moștenitori - și, prin moștenitori și -, -, --C, a, -, -, -, a, -, a, -, C, a, -, -, -, prin moștenitorU. -, G, -, G, - împotriva sentinței civile nr. 94/23.01.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și Ministerul Economiei și Finanțelor, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la 27.11.2009, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea în cauză inițial la 03.12.2009, ulterior la 09.12.2009, încheieri ce fac parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA,
Asupra recursurilor civile de față:
Tribunalul Dolj, prin sentința nr. 94 din 23 ianuarie 2008 respins acțiunea formulată de reclamanții, G, a, a, a, a, - -, -, -, -, -, a, -, G, -, -, - - C, a, -, a, -, a a, -a, --, C, -, -, -a, -, -, -, -, -, -, -, -, -, G, -, prin, G împotriva pârâților Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția Națională Anticorupție, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, Ministerul Finanțelor Publice.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că reclamanții sunt magistrați și personal auxiliar de specialitate, calitate în care nu beneficiază de sporul de confidențialitate.
In ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor, instanța a considerat-o întemeiată, având în vedere că între acest pârât și reclamanți nu există raporturi juridice de muncă. De asemenea, Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitatea de ordonator de credite raportat la reclamanți.
Pe fondul cauzei, s-a constată că de sporul de confidențialitate beneficiază, potrivit art. 3 alin 1 din OG 19/2006, aprobată prin Lg. Nr. 444/2006, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, care operează cu informații clasificate.
De asemenea, beneficiază funcționarii publici din aparatul de lucru al Guvernului, funcționarii publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerul Afacerilor Externe, Ministrul Integrării Europene, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliul Legislativ, conform art. 15 din OG 6/2007; unele categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, care, de asemenea, gestionează informații clasificate conform art. 20 al 3 din Lg 656/2002, astfel cum a fost modificată prin Lg 405/2006; personalul din cadrul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, conform art. 30 al 3 din OG nr. 137/2000 republicată.
Așadar, categoriile de personal menționate anterior beneficiază de sporul de confidențialitate în baza unor legi speciale.
Reclamanții nu se încadrează în nici una din aceste categorii, pentru a putea beneficia de sporul de confidențialitate, aceștia având drepturi și obligații stabilite prin legi speciale - Legea 27/2007 aprobat prin Legea 45/2007, Legea nr.567/2004 și OG 8/2007,care nu prevăd acest spor.
Reclamanții au invocat faptul că, deși au obligația păstrării confidențialității nu le-a fost prevăzut și un spor corespunzător,așa cum legiuitorul a statuat pentru alte categorii profesionale care au aceleași obligații, creându-se astfel o discriminare între persoanele care au asemenea obligații, contrar dispozițiilor OG 137/2000.
Instanța a constatat că potrivit art. 78 din Lg 567/2004, " personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este obligat să păstreze secretul profesional,confidențialitatea in legătură cu faptele și informațiile de care ia cunoștință în exercitarea funcției cu privire la procesele aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul ".
In legea de salarizare nu este prevăzut sporul de confidențialitate.
Conform art. 2 alin 3 din OG 137/2000, sunt discriminatorii prevederile,criteriile au practicile aparent neutre ce dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prev la al 1, față de alte persoane, în afara cazurilor în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim,iar metodele de atingere a acestui scop sunt adecvate și necesare.
Convenția Europeană a Drepturilor Omului prevede în art 14 că exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de convenție trebuie să fie asigurată, fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice ale opinii, origine materială sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere,naștere orice altă situație.
Legat de art 14 din Convenție, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că diferența de tratament devine discriminatorie atunci când se introduc distincții între situații analoage și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă.
In același timp însă, Curtea a mai arătat că "dreptul de a nu fi discriminat garantat de Convenție este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situații analoage, fără a oferi justificări obiective și rezonabile, dar și atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără justificări obiective și rezonabile, persoane aflate în situații, necomparabile"(cauza Thlimmenos cotra Greciei).
Instanța a constatat că reclamanții și categoriile de personal la care se raportează nu se găsesc în situații analoage și comparabile. Salarizarea magistraților și a personalului auxiliar de specialitate al parchetelor este reglementată printr-o lege specială, ținându-se seama de particularitățile, răspunderea, complexitatea funcției pe care o deține.
Categoriile de personal care beneficiază de sporul de confidențialitate se găsesc in situații diferite față de reclamanți, operând cu categorii de informații diferite,care determină soluții diferite ale legiuitorului în ceea ce privește salarizarea acestora.
Nu se consideră că, prin aceasta, se încalcă principiul egalității, nefiind interzisă orice diferență de tratament.
A distinge nu înseamnă a discrimina.
Principiul egalității și al nediscriminării se aplică doar situațiilor egale și analoage, iar tratamentul juridic diferit,instituit în baza unor situații obiectiv diferite,nu reprezintă nici privilegii și nici discriminări.
Este opțiunea liberă a legiuitorului ca în funcție seama de importanta și complexitatea diferitelor funcții, să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază,pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă.
Raportat la considerentele expuse, instanța a respins acțiunea.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, recurenții susțin că le este impusă prin lege o obligație profesională imperativă de confidențialitate. Instanța face confuzie între secretul de serviciu la care sunt obligați toți reclamanții și informațiile clasificate pe diferite niveluri ce intra în atribuțiile de serviciu ale reclamanților.
Raportul de muncă, fie că este tipic sau atipic, are întotdeauna un caracter sinalagmatic Obligația și prestația de confidențialitate reprezintă cauza juridică expresă și indiscutabilă a obligației angajatorului de plată a sporului.
Mai susțin recurenții că sunt victimele unei discriminări, criteriu de discriminare fiind acela al categoriei socio-profesionale.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursul ca fiind parțial fondat și urmează să îl admită, pentru următoarele considerente:
Înalta Curte de Casație și Justiție,prin decizia nr. 46 pronunțată la data de 15 dec. 2008, admis recursul în interesul legii, și a stabilit că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispoz. art. 99 al. 1 lit. d din legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor republicată cu modificările și completările ulterioare,raportat la art. 16 al. 1, 2 din Codul d eontologic al magistraților și art. 78 al. 1 din legea 567/2004, privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al Parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată raportat la art. 9 din Codul d eontologic, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar.
Dezlegarea dată problemelor de drept de Înalta Curte de Casație și Justiție prin pronunțarea deciziilor în interesul legii este obligatorie pentru instanțe în conformitate cu dispoz. art. 329 alin. 3.pr.civilă.
Ori, având în vedere atribuțiile legale de serviciu ale reclamanților procurori și personal auxiliar de specialitate rezultă în mod clar și indubitabil ca acestei categorii profesionale îi sunt aplicabile obligațiile vizând respectarea confidențialității lucrărilor, fără a i se acorda, în contrapondere,sporul de confidențialitate raportat la gestionarea informațiilor prelucrate în cadrul funcției exercitate dând astfel conținut discriminarea existentă între diferitele categorii socio-profesionale ce uzitează date cu caracter confidențial.
Așa cum a arătat și instanța de fond, obligația de confidențialitate a magistraților și personalului auxiliar rezultă din împrejurarea că, prin natura activității desfășurate, aceștia au acces la informații confidențiale, fiind obligați să păstreze secretul profesional, să nu dezvăluie sau să folosească informațiile obținute în calitatea pe care o au, să păstreze lucrările cu caracter confidențial în incinta instanței, să nu permită consultarea lor.
Neacordarea sporului de confidențialitate reclamanților ori, eventual, acordarea unui spor mai mic de 15% creează o stare evidentă de discriminare, atâta timp cât și aceștia se află în aceeași situație juridică și faptică care fundamentează și generează acest spor salarial pentru celelalte categorii socio-profesionale ținute de respectarea obligației de confidențialitate-personal militar și funcționari publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
În sensul acestei interpretări sunt și dispozițiile art.2 pct.2 din Convenția nr. 111/1958 privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și exercitării profesiei ratificată de România prin Decretul Consiliului de Stat încă din 1974 prevede ca diferențierile, excluderile sau preferințele întemeiate pe calificările cerute pentru o anumită ocupație, nu sunt considerate discriminatorii, dar în speță neacordarea sporului de confidențialitate nu are la bază o astfel de justificare obiectivă și rezonabilă, deoarece restul personalului bugetar nu primește sporul de confidențialitate pentru calificările cerute de ocupația acestora, ci doar pentru că sunt debitori ai obligației de confidențialitate, la fel ca și reclamantul.
De aceea, recursul reclamanților care îndeplinesc funcții de procurori sau personal auxiliar este fondat.
În ceea ce privește recursul formulat de recurentele -, și, acesta urmează a fi respins, întrucât aceste reclamante au avut calitatea de manager, consilier economic, referent contabil și analist programator, astfel că nu s-au încadrat în categoriile vizate de decizia nr. 46 pronunțată la data de 15 dec. 2008 de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
În ceea ce îi privește pe recurenții, care îndeplinesc funcția de șofer, acțiunea este numai în parte întemeiată.
Prin dispozițiile legii nr. 17/2006pentru modificarea și completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, la art. 3 se prevede că
(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și grefieri informaticieni.
(3) Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea funcțiile de agent procedural, aprod și șofer."
OG nr. 8/2007, în vigoare de la data de 3 feb.2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției - act normativ pe care, de altfel, își întemeiază acțiunea reclamantul - îi este aplicabilă reclamantului de la data la care dispozițiile acestei ordonanțe -8/2007 se aplică și personalului conex, respectiv, data intrării în vigoare a OUG100/ din 4 octombrie 2007 privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției.
Prin art. III al OUG100 /4 oct. 2007privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justițieis-a introdus în Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea, după art. 90, articolul 901potrivit cărora prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și personalului conex al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.
Prin urmare, dispozițiile recursului în interesul legii se vor aplica și personalului conex de la data la care s-a făcut precizarea "asimilării" dispozițiilor legale aplicabile acestei categorii profesionale - respectiv prin OUG100/2007- adică de la data intrării în vigoare a acestui act normativ - din 8 octombrie 2007.
În ceea ce îl privește pe pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, acesta nu are calitatea de angajator, astfel că nu are nicio obligație de plată față de reclamanți. În consecință, cererea de chemare în judecată este în ceea ce îl privește pe acest pârât îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Și urmează a fi respinsă ca atare.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea urmează să respingă recursul recursul formulat de recurentele -, și și să admită recursul celorlalți reclamanți și intervenienți, apreciind că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 312 raportate 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă.
În consecință, va fi modificată sentința.
Va admite în parte acțiunea formulată de, și obligă pârâții Ministerul Public - Parcheltul de pe lângă ÎCCJ, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj să plătească acestora sporul de confidențialitate în procent de 15% pentru perioada 08.10.2007-12.11.2009.
Va admite în parte acțiunea formulată de, G, -, prin, G, a, a, a, a, - -, -, -, -, -, a, -, G, -, prin moștenitori - și, prin moștenitori și -, -, --C, a, -, -, -, a, -, a, -, C, a, -, -, -, prin moștenitorU. -, G, -, G și obligă pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎCCJ, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎCCJ - DIICOT, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎCCJ - DNA să plătească acestora sporul de confidențialitate în procent de 15% pentru perioada 24.05.2004-12.11.2009, proporțional cu timpul efectiv lucrat în cadrul unităților pârâte, sume ce vor fi reactualizate la data plății în raport de data fiecărei scadențe lunare. Se va respinge acțiunea față de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor. Se vor menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurentele -, și împotriva sentinței civile nr. 94/23.01.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
Admite recursul formulat de ceilalți reclamanți și intervenienți împotriva aceleiași sentințe.
Modifică sentința.
Admite în parte acțiunea formulată de, și obligă pârâții Ministerul Public - Parcheltul de pe lângă ÎCCJ, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj să plătească acestora sporul de confidențialitate în procent de 15% pentru perioada 08.10.2007-12.11.2009.
Admite în parte acțiunea formulată de, G, -, prin, G, a, a, a, a, - -, -, -, -, -, a, -, G, -, prin moștenitori - și, prin moștenitori și -, -, --C, a, -, -, -, a, -, a, -, C, a, -, -, -, prin moștenitorU. -, G, -, G și obligă pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎCCJ, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎCCJ - DIICOT, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎCCJ - DNA să plătească acestora sporul de confidențialitate în procent de 15% pentru perioada 24.05.2004-12.11.2009, proporțional cu timpul efectiv lucrat în cadrul unităților pârâte, sume ce vor fi reactualizate la data plății în raport de data fiecărei scadențe lunare.
Respinge acțiunea față de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - -- |
Grefier, |
Red. Jud.
3 ex/17.12.2009
fond:
Președinte:Corneliu MariaJudecători:Corneliu Maria, Mihaela Mitrancă, Manuela Preda
