Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 7762/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR Nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA Nr. 7762
Ședința publică din data de 03 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marian Lungu
JUDECĂTOR 2: Florica Diaconescu
JUDECĂTOR 3: Corneliu Maria
Grefier: - -
*******
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanții și, împotriva sentinței civile nr.509/17.04.2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți Consiliul Județean O, Președintele Consiliului Județean O, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului O și Directorul Executiv al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului O, având ca obiect, drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, părțile nu au răspuns.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, că intimații pârâți Consiliul Județean și Directorul Executiv al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului O au depus în termen procedural întâmpinare, că în conformitate cu prevederile art.242 alin.2 pr.civ. s-a solicitat și judecata cauzei în lipsă, după care, instanța constatând cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Tribunalul Olt prin sentința nr.509 din 17.04.2008 a respins ca neîntemeiată excepția inadmisibilității și lipsei calității procesuale pasive invocată de Consiliul Județean
A respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții, și TĂTĂRANU, împotriva pârâților CONSILIUL JUDEȚEAN O, DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI O, DIRECTORUL EXECUTIV AL DIRECȚIEI GENERALE DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI O, PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN
În considerentele sentinței s-a reținut că potrivit art. l37 excepția invocată de Consiliul Județean O, pentru lipsa calității procesuale pasive în sensul că în litigiile având ca obiect plata drepturilor bănești, formulate de salariații unităților aflate în subordinea Consiliului Județean, această instituție are calitate procesuală pasivă întrucât este ordinator principal de credite.
Potrivit dispozițiilor art. 2 din leg. 5l4/2003, modificată prin legea 246/2006, privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, reclamanții sunt încadrați consilieri juridici având statutul de salariați, fiindu-le aplicabile dispoz. codului muncii ca normă generală, dar și normele speciale conținute de legea 5l4/2003 modificată.
Drepturile și obligațiile consilierilor juridici sunt reglementate prin art. 6 din. 5l4/2003 modificată, care prevăd - "consilierii juridici au drepturile și obligațiile prevăzute de lege potrivit statului profesional și reglementărilor legale privind persoana juridică în serviciul căreia se află sau cu care are raporturi de muncă.".
Ca atare, legiuitorul face distincție între cele două categorii de consilieri juridici din punct de vedere al statutului acestora cu consecințe în ceea ce privește sfera și conținutul drepturilor și obligațiilor ce le revin. Această distincție se regăsește ți în cuprinsul statului profesiei de consilier juridic în ceea ce privește sistemul de remunerare al consilierilor juridici. Astfel, potrivit dispoz. art. 60 alin l din acest statut - " Pentru activitatea sa profesională consilierul juridic are dreptul la o remunerație de bază stabilită prin negociere pentru consilierul juridic ce are statut de salariat, sau conform legilor speciale pentru cel numit în funcție"
De asemenea, potrivit dispoz. art. l3 lit. b din același act." Pentru activitatea depusă, consilierul juridic are dreptul să fie remunerat conform prevederilor formei scrise a raportului juridic care stă la baza exercitării profesiei față de beneficiari".
Drepturile salariale suplimentar decurgând din clauza de mobilitate și clauza de confidențialitate au fost stabilite prin art. 60 alin.2. din statutul profesiei de consilier juridic, astfel "Deosebit de remunerația de bază astfel stabilită, în considerarea specificului muncii și a importanței sociale a serviciilor profesionale, în temeiul art. 25 și 26 din legea 53/2003 cu modificările ulterioare, consilierul juridic poate negocia prestații suplimentare in bani reprezentând clauza de mobilitate și clauza de confidențialitate."
Prin sintagma "Consilierul juridic poate negocia." a fost avută în vedere numai categoria consilierilor juridici care au statut de salariați, ale căror raporturi cu persoana juridică pe care o reprezintă sau căreia îi asigură consultanță decurg dintr-un contract individual de muncă, cum este situația reclamanților.
Cu referire la prestațiile suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate și confidențialitate, a rezultat că acestea sunt reglementate expres de dispoz. art. 20 alin. și 20 alin.2 din codul muncii, constituind clauze specifice, negociate de părți, altele decât clauzele generale ale contractului individual de muncă stabilite de art. l7 din codul muncii, și în consecință atâta timp cât aceste clauze nu au fost negociate de către reclamanți și angajator, acțiunea formulată în instanță împotriva angajatorului, pentru acordarea acestor sporuri este neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții și, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În acest sens arată că prin soluția pronunțată s-a creat o discriminare față de alți consilieri juridici care sunt tot angajați ai Consiliului Județean și cărora li s-au acordat aceste drepturi.
În condițiile art. 41, 45, 60 din Statutul profesiei de consilier juridic sunt prevăzute o serie de obligații specifice acestei profesii, printre care se regăsesc și cele de păstrarea secretului profesional și posibilitatea de a negocia prestații suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate și clauza de confidențialitate.
De asemenea, clauza de mobilitate și clauza de confidențialitate sunt prevăzute în codul muncii, art. 25 și 26 și în aceste condiții salariații beneficiază de prestații suplimentare în bani sau în natură.
Solicită admiterea recursului, casarea sentinței și rejudecarea în fond a cauzei.
În drept, invocă prev. art. 219 - 316 Cod pr. civilă.
Prin întâmpinare Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului O și Consiliul Județean O solicită respingerea recursului ca nefondat, arătând că salarizarea personalului bugetar contractual este reglementată de OG nr. 10/2007 cu aplicabilitate până la 1.04.2008 și OG nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază și ale drepturi ale persoanelor bugetare contractuale începând cu 1.04.2008 și niciunul din aceste acte nu prevăd acordarea sportului de mobilitate și confidențialitate pentru consilierii juridici personal bugetar contractual.
Cu atât mai mult Statutul profesiei de consilier juridic prevede că acesta poate negocia acordarea celor două sporuri care este o facultate și nu o obligație a instituției.
Recursul se respinge pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Din examinarea sentinței prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului și din oficiu potrivit art. 3041Cod pr. civilă, Curtea constată că aceste critici nu pot fi primite în cauză neexistând motive de casare sau de modificare sentinței.
Astfel, nu este întemeiată critica recurenților că instanța făcut o discriminare între consilierii juridici care au calitatea de angajați ai Consiliului Județean O, în condițiile în care prin decizia invocată de aceștia prin recurs nr. 3003 din 19.06.2007 a Curții de APEL CRAIOVA (filele 4-5 dosar recurs) s-a reținut că funcționarii publici care au calitatea de consilieri juridici beneficiază de sporul de confidențialitate și de mobilitate prev. de art. 20, 25 și 26 din codul muncii și art. 93 din Legea 188/1999 privind Statutul funcționarului public, iar recurenții au calitatea de personal contractual (fila 26 - 38 dosar fond) și situația acestora este diferită față de cea a funcționarilor publici.
Prin criticile invocate recurenții se referă la prevederile art. 41 și 45 din Statutul profesiei de consilier juridic și art. 16 din Legea nr. 514/2003 în care este prevăzută obligația de respecta secretul și confidențialitatea activității, precum și pe cele ale art. 60 alin. 2 din același Statut prin care se prevede pentru consilierul juridic posibilitatea negocierii prestațiilor suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate și clauza de confidențialitate, însă dreptuirile solicitate sunt prev. în art. 25 și 26 codul muncii, fiind necesar ca acestea să fie negociate de către părți, așa cum prevede și art. 20 din codul muncii.
În speță, instanța a reținut corect că nu au fost negociate de către părți clauza de mobilitate și clauza de confidențialitate, astfel că nu se puteau acorda prestații suplimentare în bani solicitate de recurenții reclamanți, situație în care instanța a făcut o interpretare și aplicare corectă a legii.
Neexistând nici motive de ordine publică care în condițiile art. 306 alin. 2 Cod pr. civilă pot fi puse în dezbaterea părților din oficiu în temeiul art. 312 Cod pr, civilă recursul se privește ca nefondat și se respinge, menținându-se hotărârea instanței de fond ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții și, împotriva sentinței civile nr.509/17.04.2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți Consiliul Județean O, Președintele Consiliului Județean O, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului O și Directorul Executiv al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 3 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier
- -
Red. Jud. M
Ex.2//
Jud. fond I
M
Președinte:Marian LunguJudecători:Marian Lungu, Florica Diaconescu, Corneliu Maria
