Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 866/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR.866

Ședința publică din data de 28 mai 2008

PREȘEDINTE: Vera Andrea Popescu

JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Cristina Pigui Marilena

- -

Grefier -

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamanții G, domiciliat în comuna, sat, nr.18, județ P, G, domiciliat în P, -, nr.5,.57,.D,.2,.71, județ P, G, G, OG, toți prin reprezentant legal G și pârâta SC SA, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1, împotriva sentinței civile nr.725 din 29.02.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința în ședința publică din data de 21 mai 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, pentru a studia actele și lucrările dosarului, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 28 mai 2008, când a pronunțat următoarea decizie.

CURTEA:

Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la nr- pe rolul Tribunalul Prahova și precizată la data de 28.02.2008, reclamanții G, G, OG, G, și au chemat în judecată pe pârâta SC SA solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să fie obligată pârâta la plata sumelor reprezentând drepturi salariale constând în c/valoarea primelor de Paște și de C pe perioada 2004-2007, reactualizate cu indicele de inflație, astfel: G, OG, G, G, și - câte 10.843 lei, - 3084,20 lei, - 4934,60 lei, - 1612,80 lei, - 8843 lei.

În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că, pe lângă salariul de bază, urmau să beneficieze și de drepturile acordate în baza contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de societate constând în suplimentări salariale cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, drepturi ce nu le-au fost acordate în perioada sus-menționată.

La data de 28.02.2008 pârâta a formulat o întâmpinare solicitând respingerea acțiunii atât timp cât drepturile solicitate au fost incluse in salariul de baza începând cu 2003 și a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, susținând că sunt aplicabile disp.art.283 alin.1 lit.e din Codul Muncii în sensul că cererile pot fi formulate în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia, excepție pusă în discuția părților și unită cu fondul.

In cauza s-a administrat proba cu acte.

Prin sentința civilă nr.725 din 29 februarie 2008 Tribunalul Prahovaa respins excepția prescripției dreptului material la acțiune invocata de pârâtă prin întâmpinare, a admis acțiunea precizată formulată de reclamanții G, G, OG, G, și, prin reprezentant G, în contradictoriu cu pârâta SC SA, a obligat pârâta să plătească reclamanților drepturile salariale datorate și neachitate, după cum urmează: G- 8500 lei sumă brută reprezentând prima C 2005-2006 și primă de Paște 2005, 2006 si 2007, -8500 lei sumă brută reprezentând prima C 2005-2006 și prima de Paște 2005, 2006 si 2007, -8500 lei suma brută reprezentând primă C 2005-2006 și primă de Paște 2005, 2006 si 2007, -8500 lei sumă brută reprezentând primă C 2005-2006 și primă de Paște 2005, 2006 si 2007, -8500 lei sumă brută reprezentând primă C 2005-2006 și primă de Paște 2005, 2006 si 2007, -8500 lei sumă brută reprezentând primă C 2005-2006 și primă de Paște 2005, 2006 si 2007, -8500 lei sumă brută reprezentând primă C 2005-2006 și primă de Paște 2005, 2006 si 2007, -8500 lei sumă brută reprezentâd primă C 2005-2006 și primă de Paște 2005, 2006 si 2007, -8500 lei sumă brută reprezentând primă C 2005-2006 și primă de Paște 2005, 2006 si 2007, -8500 lei sumă brută reprezentând primă C 2005-2006 și primă de Paște 2005, 2006 si 2007, -8500 lei sumă brută reprezentând primă C 2005-2006 și primă de Paște 2005, 2006 si 2007, -8500 lei sumă brută reprezentând primă C 2005-2006 și primă de Paște 2005, 2006 și 2007, -8500 lei sumă brută reprezentând primă C 2005-2006 și primă de Paște 2005, 2006 si 2007, -8500 lei sumă brută reprezentând primă C 2005-2006 și primă de Paște 2005, 2006 si 2007, OG-8500 lei sumă brută reprezentând primă C 2005-2006 și primă de Paște 2005, 2006 si 2007, -8500 lei sumă brută reprezentând primă C 2005-2006 și primă de Paște 2005, 2006 si 2007, G -8500 lei suma brută reprezentând primă C 2005-2006 și primă de Paște 2005, 2006 si 2007, -8500 lei sumă brută reprezentând primă C 2005-2006 și primă de Paște 2005, 2006 și 2007, -8500 lei sumă brută reprezentând primă C 2005-2006 și primă de Paște 2005, 2006 si 2007, -8500 lei sumă brută reprezentând primă C 2005-2006 și primă de Paște 2005, 2006 si 2007, G -8500 lei sumă brută reprezentând primă C 2005-2006 și primă de Paște 2005, 2006 si 2007, -8500 lei sumă brută reprezentând primă C 2005-2006 și primă de Paște 2005, 2006 si 2007, -8500 lei sumă brută reprezentând primă C 2005-2006 și primă de Paște 2005, 2006 si 2007 și -8500 lei sumă brută reprezentând primă C 2005-2006 și primă de Paște 2005, 2006 si 2007 și - 8500 lei brut reprezentând primă C 2005, 2006, 2007 și primă de Paște 2005, 2006, 2007, 2800 lei brut reprezentând primă C 2005 și primă de Paște 2005, - 4650 lei brut reprezentând primă C 2005 și primă de Paște 2005, 2006, - 1400 lei brut reprezentând primă de Paște 2005, sume ce vor fi actualizate potrivit indicelui de inflație de la data scadenței fiecărei sume și până la plata efectivă a acestora

Prin aceeași sentință a mai fost obligată pârâta să plătească reclamanților cheltuieli de judecată în cuantum de câte 100 lei fiecăruia.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că, potrivit actelor existente la dosar, reclamanții au fost salariații pârâtei până în anul 2007, ocazie cu care nu au încasat drepturile salariale reprezentând suplimentări pentru Paște și

Disp. art. 168 din Contractul colectiv de muncă pe unitate pentru anul 2004 stipulează că angajații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP, cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, menționându-se că, pentru anul 2003, suplimentările de la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, prevederi ce au fost preluate ulterior și în Contractele colective de muncă pe unitate, negociate și aplicabile la nivelul societății pe anii 2004, 2005, 2006, 2007.

Așadar, din analiza probelor administrate în cauză a rezultat că reclamanții au fost salariații pârâtei însă, în perioada 2004-2007, nu au încasat drepturile salariale suplimentare cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, astfel încât pârâta este obligată să achite aceste drepturi reclamanților, mai ales că nu există nicio dovadă la dosar că pârâta ar fi achitat efectiv aceste drepturi sau că le-ar fi inclus în salariul de bază.

Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs reclamanții și pârâta, criticând soluția ca netemeinică și nelegală.

În recursul lor reclamanții au criticat sentința recurată pe următoarele considerente:

Reclamantul Gaî nvederat că, deși a solicitat prin acțiunea introductivă ca unitatea pârâtă să-i achite drepturile salariale, instanța de fond omis să se pronunțe în privința sa.

Reclamantul a învederat că numele său a fost scris greșit în dispozitivul sentinței deoarece a fost trecut în loc de. De asemenea, a criticat faptul că prima instanță nu i-a dat suma solicitată la valoare reactualizată.

Reclamanții G, OG, G, OG, G, au criticat soluția instanței de fond pentru următoarele considerente:

În primul rând, au învederat că instanța de fond a omis să se pronunțe cu privire la prima de C pe anul 2007 pe care au solicitat-

În al doilea rând, au considerat reclamanții menționați că instanța de fond nu le-a dat sumele reactualizate astfel cum au solicitat prin cererea de chemare în judecată.

Pârâta, criticând sentința recurată, a arătat că instanța de fond a respins în mod greșit excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru că drepturile salariale solicitate își au izvorul în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, ceea ce atrage incidența în cauză a dispozițiilor art. 283 alin.1 lit.e Codul Muncii, termenul de prescripție fiind de 6 luni.

Pe fond soluția a fost criticată, deoarece instanța nu a ținut seamă de disp. art. 168 alin. 2 din pe anii 2003-2004 potrivit cărora primele de sărbători au fost incluse în salariul de bază și plătite ca atare. Această situație rezultă și din faptul că reclamanții nu au formulat acțiune și pentru plata primelor pe anul 2003, an în care s-a negociat pentru prima dată cu sindicatul includerea acestor prime în salariu.

Ultima critică a recursului se referă la faptul că tribunalul nu a acordat atenție, atunci când a stabilit suma datorată de recurentă, dispozițiilor art. 168 din sub aspectul cuantumului sumei care se acordă cu titlu de primă în sensul că aceasta nu este echivalentă cu salariul mediu brut pe unitate, ci cu salariul de bază mediu brut pe unitate, cu alte cuvinte aceste prime nu includ și sporurile.

Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurenți, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză Curtea constată că este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, așa după cum se va arăta în continuare:

Referitor la recursul reclamanților, Curtea urmează să facă următoarea diferențiere:

Reclamanții G, au formulat cerere de recurs însă nu au învederat care sânt motivele de nelegalitate și netemeinicie. Numai reclamantul Gaa rătat că instanța a omis să se pronunțe cu privire la prima de C 2007, însă a renunțat la judecată prin declarație autentică aflată la fila 40 dosar fond, astfel că recursul său este nefundat. În ceea ce privește faptul că reclamantul a fost trecut în mod greși în sentința primei instanțe, urmează să respingă acest capăt de recurs întrucât această lipsă a fost complinită implicit de către instanța de judecată prin admiterea recursului pârâtei și obligarea acesteia la plata a unor sume modificate față de toți reclamanții, inclusiv față de acesta.

Cu privire la reactualizarea sumelor datorate solicitată de ceilalți reclamanți, Curtea va acorda primele solicitate, potrivit celor de mai jos, la valoare reactualizată, însă luînd în considerare salariul de bază mediu brut la nivel de unitate și nu salariul mediu brut.

Cu privire la recursul pârâtei SC SA, se reține că, potrivit art. 283 alin. 1 lit. e Codul Muncii, dreptul la acțiune în cazul neexecutării CCM ori a unor clauze ale acestuia se prescrie în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului, legea nefăcând nici o diferențiere în ce privește natura acestui drept, însă în ce privește drepturile salariale prin același articol la lit. c s-a prevăzut un termen de 3 ani aplicabil în toate situațiile în care obiectul acțiunii este dat de pretenții salariale, indiferent de izvorul acestora, astfel că instanța de fond în mod corect a respins excepția invocată de recurentă, această critică a recursului fiind nefondată.

Nu există reglementare și nici nu a fost în intenția legiuitorului vreodată ca, pentru drepturile salariale, să existe termene de prescripție diferite în funcție de izvorul acestora.

Pe fondul cauzei, Curtea constată că susținerile recurentei nu își găsesc reflectarea în probatoriul administrat în cauză, deoarece nimeni nu a contestat că, începând cu anul 2003, în urma negocierilor purtate cu sindicatul, primele de sărbători urmau a fi incluse în salariu, numai că acest lucru trebuia și probat de către recurentă în sensul de a demonstra cât din creșterea salarială a fiecărui an s-a datorat includerii în salariul de bază a acestor prime.

Această probă nu a fost făcută, astfel că, în mod corect instanța de fond admis acțiunea.

În ce privește cuantumul sumei acordată reclamanților criticile formulate de recurentă sunt întemeiate, întrucât cuantumul fiecărei prime a fost expres reglementat prin ca fiind echivalentul unui salariul de bază mediu brut pe unitate în care nu sunt incluse sporurile și nu echivalentul unui salariu mediu brut pe unitate în care sunt incluse sporurile, astfel cum greșit a stabilit instanța de fond, motiv pentru care în temeiul art. 312 Cod pr. civilă, Curtea va admite recursul pârâtei și va modifica în parte sentința în sensul reducerii sumelor datorate de pârâtă reclamanților, după cum urmează: câte 6631 lei brut pentru fiecare din reclamanții: G, G, OG, G, reprezentând prime C 2005 - 2007 și Paști 2005 - 2007; 5244 lei brut pentru reprezentând prime Paști 2005 - 2007 și C 2005 - 2006; 1777 lei brut pentru reprezentând prime Paști 2005, C 2005; 2824 lei brut pentru reprezentând prime Paști 2005 - 2006 și C 2005; 850 lei brut pentru reprezentând primă Paști 2005, sume ce vor fi reactualizate începând cu data scadenței fiecărei prime și până la plata efectivă.

Se vor menține restul dispozițiilor sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge cererile de recurs formulate de reclamanții G domiciliat în comuna, sat, nr.18, județ P,toți cu domiciliul ales în P,-,.57,.D,.2,.71, județul P împotriva sentinței civile nr.725 din 29 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova.

Admite recursurile reclamanților G, domiciliat în P, -, nr.5,.57,.D,.2,.71, județ P, G, G, OG, toți prin reprezentant legal G, cu domiciliul ales în P,-,.57,.D,.2,.71, județul P și pârâta SC SA, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1, împotriva sentinței civile nr.725 din 29.02.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova și în consecință:

Modifică în parte sus-menționata sentință în sensul că dispune reducerea sumelor datorate de pârâtă reclamanților, după cum urmează:

câte 6631 lei brut pentru fiecare din reclamanții: G, G, OG, G, reprezentând prime C 2005 - 2007 și Paști 2005 - 2007;

5244 lei brut pentru reprezentând prime Paști 2005 - 2007 și C 2005 - 2006;

1777 lei brut pentru reprezentând prime Paști 2005, C 2005;

2824 lei brut pentru reprezentând prime Paști 2005 - 2006 și C 2005;

850 lei brut pentru reprezentând primă Paști 2005.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 28.05.2008.

Președinte JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Cristina Pigui Marilena

--- - - - -

Grefier

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120/2006

Tehnored. 3 ex./13.06.2008

/

.fond nr- Trib.

Jud.fond

-

Președinte:Vera Andrea Popescu
Judecători:Vera Andrea Popescu, Cristina Pigui Marilena

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 866/2008. Curtea de Apel Ploiesti