Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 9/2009. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de muncă și asigurări sociale

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ Nr. 9

Ședința publică de la 08 Ianuarie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Camelia Juravschi

JUDECĂTOR 2: Anca Pârvulescu

JUDECĂTOR 3: Ligia Vâlcu

Grefier - -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul Sindicatul din Administrația Publică Locală a Orașului, împotriva sentinței civile nr. 1486 din 14 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul civil nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă d-na -, pentru recurentul reclamant Sindicatul din Administrația Locală a Orașului C, lipsind intimații pârâți Orașul prin Primar și Consiliul Local al Orașului

Procedura îndeplinită.

Nefiind cereri prealabile de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 Cod pr. civilă și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentanta recurentului reclamant, -, solicită admiterea recursului astfel cum a fost motivat, precizând că prin nr.OG 496/2003 se referă atât la funcționarii publici cât și la personalul contractual angajat în administrația publică locală. Pentru acest motiv, consideră că și aceștia din urmă trebuie să beneficieze de aceleași drepturi de care beneficiază și funcționarii publici din administrația publică locală.

CURTEA

Constată că prin sentința civilă nr. 1486/2008 a Tribunalului Covasna a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul din Administrația Publică Locală a Orașului C în contradictoriu cu pârâții Orașul C prin Primar și Consiliul Local C, pentru plata indemnizației de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază, începând cu data de 1 mai 2005 și până la data pronunțării hotărârii, precum și în continuare pe durata derulării raporturilor de muncă, sume actualizate conform indicelui de inflație.

În considerentele acestei hotărâri s-a reținut că Membrii de sindicat în numele cărora s-a promovat prezenta acțiune fac parte din categoria personalului contractual, din administrația locală a Orașului

În ceea ce privește fondul cauzei instanța reține că potrivit art.13 din Legea nr.138/1999 "cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază."

Același act normativ prevede expres la art.1 că "dispozițiile prezentei legi se aplică personalului militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului d e Interne, Serviciului Român de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Specială și Ministerului Justiției", astfel încât instanța constată că reclamanții nu fac parte dintre categoriile de salariați menționați mai sus din cadrul acestor instituții, ci sunt angajați la Primărie.

Articolul 49 din Legea nr.138/1999 lămurește și înlătură unele lacune ale textului de lege (art.13) în sensul că personalul civil din ministere și instituții centrale prevăzute la art.47, care desfășoară activități în condiții similare cu ale cadrelor militare, beneficiază de prime, sporuri și indemnizațiile acordate acestora, potrivit prevederilor aplicabile cadrelor militare în activitate.

Nu în ultimul rând, instanța are în vedere că prin Ordinul 496/2003 au fost aduse modificări și completări la Anexa 1 la Ordinul MAI cu nr.275/2002 care se referă șa salarizarea personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții.

Prin urmare personalul civil din cadrul MAI care beneficiază de indemnizația de dispozitiv, și care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice este distinct de personalul civil al oricăror alte structuri ale administrației publice centrale sau locale, care nu se află în structura organizatorică a Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Sindicatul din Administrația Publică Locală a Orașului C, criticând- întrucât s-a reținut că OUG 63/2003 este abrogată, deși la data nașterii dreptului era în vigoare.

În cadrul competențelor, MAI nu face distincție între autoritățile centrale și cele locale.

Conform art. 13 din Legea nr. 138/1999 cadrele militare în activitate, militarii, angajații pe bază de contract și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară, în cuantum de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv salariul de bază.

Recursul nu este fondat.

Este reală susținerea reclamantului că la data nașterii dreptului său, OUG nr. 63/2003 era în vigoare, în să acest lucru nu are relevanță în speță, întrucât pretențiile solicitate își au sorgintea în alte acte normative.

Astfel, indemnizația de dispozitiv este reglementată de art. 13 din Legea nr. 138/1999, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții. Acest text de lege prevede că "indemnizația de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază se acordă cadrelor militare în activitate, militarilor angajați pe bază de contract și salariaților civili".

Prin Ordinul nr.496/28.07.2003 emis de MAI s-a specificat că "indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice".

Potrivit pct.31.1 din acest ordin prin "prin personal civil" se înțelege funcționarii publici și personalul contractual din Ministerul Administrației și Internelor. Prin urmare, în mod evident ordinele se referă numai la structurile MAI, ori personalul contractual din cadrul primăriilor și din cadrul serviciilor publice subordonate consiliilor locale nu se încadrează în textul legal invocat și nu pot beneficia de indemnizația de dispozitiv.

De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că administrația publică din unitățile administrativ teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale și pe cel al descentralizării serviciilor publice iar autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale ca autorități deliberative și primării ca autorități executive (prevederi cuprinse în Legea 215/2001 privind administrația publică locală art.1, art.2, art.21).

Aceasta înseamnă că administrația publică locală nu este subordonată Ministerului d e Interne iar dispozițiile legale arătate mai sus nu se aplică angajaților acestor instituții.

Nu poate fi considerată discriminatorie situația reclamanților în raport cu categoria de personal contractual din fostul MAI care beneficiază de indemnizația de dispozitiv în baza Ordinului mai sus invocat deoarece nu sunt îndeplinite condițiile expuse de art.2 din OG 137/2000 pentru ca o faptă să fie considerată "discriminatorie".

Nu sunt aplicabile nici dispozițiile art.2 alin.1 și respectiv art.3 din Directiva 2000/78 a Consiliului Uniunii Europene care reglementează condițiile de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă.

Prin această directivă se stabilește un cadru general de combatere a discriminării în ceea ce privește încadrare în muncă și ocuparea forței de muncă, în vederea punerii în aplicare, în statele membre a principiului egalității de tratament.

Se stabilesc reguli de remunerare egale în condiții de încadrare și de muncă egale.

Însă, în speță nu este îndeplinită condiția "muncă egală" deoarece, reclamanții în cauză au atribuții distincte, deosebite de cele ale personalului contractual din cadrul fostului MAI care au beneficiat și beneficiază de indemnizația de dispozitiv.

Pentru toate aceste considerente, curtea apreciază că soluția instanței de fond are la bază o interpretare extensivă a dispozițiilor legale aplicabile adăugându-se la lege o situație neprevăzută de aceasta astfel încât, în baza art.312 Cod procedură civilă recursul pârâtului va fi admis iar acțiunea reclamanților va fi respinsă conform dispozitivului prezentei.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamantul Sindicatul din Administrația Publică Locală a Orașului împotriva sentinței civile nr. 1486/2008 a Tribunalului Covasna.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 8 ianuarie 2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red. - 9.01.09

Dact. - 15.01.09

2 ex.

Red. fond -

Președinte:Camelia Juravschi
Judecători:Camelia Juravschi, Anca Pârvulescu, Ligia Vâlcu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 9/2009. Curtea de Apel Brasov