Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 9466/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 9466
Ședința publică de la 31 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doina Vișan
JUDECĂTOR 2: Marin Panduru
JUDECĂTOR 3: Ioana Moțățăianu
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C, împotriva sentinței civile nr. 4388/26.06.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, învederându-se că, recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, iar părțile au solicitat judecarea în lipsă, conform art. 242.Pr.Civ. după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată, s-a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr. 4388 din 26 iunie 2008, Tribunalul Dolja admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta IMOBILIARA cu de Vede.
A fost obligată pârâta SC IMOBILIARA SRL să plătească reclamantei premiul lunar în limita a 2% din cheltuielile cu salariile aferente personalului contractual pentru perioada 15.07.2007 - 31.12.2007.
A fost obligată pârâta către reclamantă și la indemnizația de stabilitate, proporțional cu perioada în care și-a desfășurat activitatea, respectiv 15 iulie 2007 - 31 decembrie 2007 raportată la salariul de bază minim corespunzător funcției, gradului sau treptei profesionale, pe luna septembrie 2007.
A admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă împotriva chematului în garanție Spitalul Clinic Județean De Urgență și a fost obligat chematul în garanție să achite reclamantei indemnizația de stabilitate proporțional cu perioada în care și-a desfășurat activitatea, respectiv 1 ianuarie 2007 - 15 iulie 2007, raportată la salariul de bază minim corespunzător funcției, gradului sau treptei profesionale, pe luna iunie 2007.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că reclamanta a fost salariata Spitalului de Urgență C până la data de 15.07.2007, când acesta din urmă încheiat contractul de prestări servicii nr. 2373/25.06.2007 cu pârâta IMOBILIARA SRL de Vede.
În conformitate cu prevederile art. 11 pct. 2 din acest contract unitatea pârâtă IMOBILIARA SRL de Vede "preluat personalul existent în conformitate cu legislația muncii în vigoare".
Prin. nr. 886/2006 al Ministerului Sănătății Publice privind externalizarea serviciilor medicale și nemedicale din unitățile sanitare s-a prevăzut la art. 3 din Norme că personalul preluat de către furnizorul de servicii medicale sau nemedicale de la unitatea sanitară va fi menținut pe toată perioada contractului, cu respectarea prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii și a Contractului Colectiv de Muncă la nivel de ramură sanitară, iar la art. 4, s-a stabilit că drepturile salariale ale personalului preluat și celelalte drepturi se păstrează pe toată durata derulării contractului și se corelează cel puțin la nivelul prevăzut de reglementările în vigoare pentru unitățile sanitare publice.
În acest sens, Codul Muncii prevede în art. 169 alin. 1, că în cazul în care se produce un transfer al unității sau al unor părți ale acesteia către un alt angajator, în condițiile legii, salariații beneficiază de protecția drepturilor lor. Astfel, drepturile și obligațiile cedentului, ce decurg din contractul individual de muncă sau raportul de muncă existent la data transferului, se transferă integral cesionarului ( alin. 2 ).
Aceste prevederi au fost inserate în contractul de prestări servicii nr. 2373/25.06.2007 de către părțile semnatare ( chematul în garanție și pârât), iar ulterior s-a încheiat contractul individual de muncă între pârâta IMOBILIARĂ și reclamant.
În conformitate cu prevederile art. 11 alin. 2 din acest contract, pârâta IMOBILIARA SRL de Vede, s-a obligat să achite personalului preluat drepturile salariale prevăzute de contractul colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară, precum și de legile specifice sistemului sanitar pe toată durata contractului individual de muncă, acestea urmând să fie corelate cel puțin la nivelul prevăzut de reglementările legale viitoare privind salarizarea și alte drepturi salariale specifice sistemului sanitar.
Ulterior încheierii acestui contract, prin Hotărârea Guvernului nr. 670/28.06.2007, a fost acordat personalului din unitățile sanitare o primă de stabilitate egală cu salariul de bază minim corespunzător funcției, gradului sau treptei profesionale, din luna anterioară celei în care se face plata odată pe an, în cursul trimestrului IV.
În contractul colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară pe perioada 2005-2007, la art. 94 alin. 2 lit. b, sunt menționate drepturile salariale negociate de partenerii sociali, între care și premiul lunar în limita a 2% din cheltuielile cu salariile aferente personalului contractual.
Niciunul din aceste drepturi nu au fost plătite de pârâtă de la data preluării personalului, aceasta recunoscând că, în condițiile art. 11 alin. 2 din contractul de prestări servicii are obligația de plată a acestor drepturi, însă începând cu data de preluării, 15.07.2007.
Față de aceste considerente de fapt și de drept și reținând că reclamantul și-a precizat cererea la data de 13.05.2008, instanța a constat următoarele:
Începând cu data de 15.07.2007, pârâta are obligația de plată a tuturor drepturilor salariale stabilite prin legile specifice sistemului sanitar și contractul colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară în vigoare pentru personalul preluat prin actul încheiat cu Spitalul Clinic de Urgență C la această dată, conform obligațiilor asumate în acest act. Conform art. 169 Codul Muncii aceste drepturi sunt preluate integral.
Prima de stabilitate introdusă prin art. 1 alin. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 670/2007 a fost acordată personalului contractual din unitățile sanitare începând cu anul 2007, intrând în vigoare la data de 02.07.2007 când reclamantul nu mai avea calitatea de salariat al spitalului, astfel că revine unității pârâte IMOBILIARA SRL obligația de plată a acesteia.
Instanța a constatat că, potrivit prevederilor HG nr. 670/2007, aceasta se plătește în cursul trimestrul IV și este egală cu salariul de bază minim corespunzător funcției, gradului sau treptei profesionale din luna anterioară celei în care se face plata.
De asemenea, între drepturile bănești cuvenite conform contractului colectiv de muncă aplicabil și neachitate de pârâtă de la data preluării se regăsește și premiul lunar prevăzut de art. 93 alin. 2.
Potrivit art. 156 Codul Muncii, salariile se plătesc înaintea oricăror obligații bănești ale angajatorilor", iar salariul cuprinde, conform art. 155 Codul Muncii, pe lângă salariul de bază, toate sporurile, indemnizațiile și adaosurile prevăzute de contractul individual de muncă, legi speciale sau contractul colectiv de muncă aplicabil.
Având în vedere și recunoașterea pârâtei, instanța a constatat că, începând cu data de 15.07.2007 aceasta datorează reclamantului prima de 2% prevăzută de art. 94 alin. 2 lit. b din contractul colectiv de muncă, precum și prima de stabilitate cuvenită conform art. 1 din HG nr. 670/2007 pentru anul 2007.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul Spitalul Clinic Județean de Urgență C, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, se arată că recurentul a fost obligat la plata indemnizației de stabilitate pentru perioada 01.01.2007-15.07.2007, capăt de cerere inexistent conform precizării la acțiune depuse de reclamantă.
Recurenta susține că instanța de fond a acordat ceea ce nu s-a cerut, încălcând astfel principiul disponibilității.
Cererea de chemare în garanție poate fi admisă numai în măsura în care este admisă acțiunea principală.
Dincolo de aceste aspecte, recurentul precizează că, potrivit art. 1 alin. 1 din HG nr. 670/2007, prima de stabilitate se acordă o dată pe an, în cursul trimestrului IV al anului. În trimestrul IV reclamanta nu mai era angajata recurentului, iar sumele de bani trebuie solicitate de la angajatorul din perioada respectivă.
În drept, recursul s-a întemeiat pe dispozițiile art. 304 indice 1 din Codul d e procedură civilă.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursul ca fiind fondat și urmează să îl admită, pentru următoarele considerente:
Recursul vizează exclusiv modul de soluționare a cererii de chemare în judecată și a cererii de chemare în garanție cu privire la plata primei de stabilitate reglementate de dispozițiile HG nr. 670/2007.
Reclamanta a depus la dosarul cauzei precizare a cererii de chemare în judecată, menționând expres faptul că solicită obligarea pârâtei SC SRL la plata primei de stabilitate pentru perioada 01.01.2007- 31.12.2007.
Potrivit art. 129 alin. 6 din Codul d e procedură civilă, în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății.
Textul sus-menționat reglementează principiul disponibilității și interzice practic judecătorului de a se pronunța dincolo de limitele în care a fost învestită instanța, dincolo de limitele cadrului procesual stabilit de reclamant prin cererea de chemare în judecată.
În cauza de față, instanța de fond s-a pronunțat asupra unei cereri inexistente, obligând chematul în garanție să achite reclamantei indemnizația de stabilitate pentru perioada 01.01.2007-15.07.2007, deși reclamanta precizase expres că solicită obligarea pârâtei SC SRL.
Potrivit art. 60 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, artea p. poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul când ar cădea în pretenții cu o cerere în garanție sau în despăgubiri.
Cererea de chemare în garanție formulată de pârât nu poate supune analizei instanței decât un raport juridic între pârât și chematul în garanție, astfel că soluția instanței de fond, prin care chematul în garanție a fost obligat la plată către reclamantă, dincolo de faptul că încalcă principiul disponibilității, încalcă și dispozițiile procedurale referitoare la cererea de chemare în garanție.
Prin neobservarea dispozițiilor art. 129 alin. ultim și art. 60 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, s-a produs atât terțului chemat în garanție, cât și reclamatei o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin casarea sentinței.
Devin astfel aplicabile în cauză dispozițiile art. 312 alin. 3 raportat la art. 304 pct. 5 din Codul d e procedură civilă, potrivit cărora când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 hotărârea este supusă casării.
În situația de față, recursul promovat de chematul în garanție repune în discuție și acțiunea principală în ceea ce privește plata primei de stabilitate, problema de soluționat în cadrul prezentei cauze fiind aceea de a stabili dacă obligația prevăzută de nr.HG 670/2007 privind plata acestei prime se stabilește sau nu proporțional cu perioada lucrată de reclamantă în cadrul celor două unități.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea urmează să caseze sentința și să trimită cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de chematul în garanție SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C, împotriva sentinței civile nr.4388 din 26 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă și intimata - pârâta SC IMOBILIARA SRL de Vede.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 31 octombrie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
12.11.2008
Red.jud.-
4 ex/AS
Președinte:Doina VișanJudecători:Doina Vișan, Marin Panduru, Ioana Moțățăianu
