Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 9557/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
-drepturi bănești-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 9557
Ședința publică de la 04 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marin Panduru
JUDECĂTOR 2: Ioana Moțățăianu
JUDECĂTOR 3: Doina Vișan
GREFIER: - - -
*********************
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul, împotriva sentinței nr.62 din 21 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj - secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă DIRECȚIA SILVICĂ
La apelul nominal făcut în ședința publică, a lipsit recurentul-reclamant pentru care s-a prezentat avocat și s-a prezentat consilier juridic pentru intimata-pârâtă Direcția Silvică
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul prevăzut de lege, potrivit dispozițiilor art.301 coroborat cu art.303 cod procedură civilă, precum și împrejurarea că intimata-pârâtă a depus la dosar întâmpinare prin serviciul registratură, după care:
Avocat, pentru recurentul-reclamant, depune la dosar, în copie xerox, ordin de deplasare nr.1380 din 30.10.2008, nr.1354 din 24.10.2008, nr.1396 din 4.11.2008 și practică judiciară, respectiv copia xerox a deciziei nr.4013 din 04 iunie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Curții de APEL CRAIOVA - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Nemaifiind alte cereri de formulat și nici excepții de ridicat, Curtea, în conformitate cu dispozițiile art.150 cod procedură civilă, acordă cuvântul asupra recursului de față.
Avocat, pentru recurentul-reclamant, solicită admiterea recursului, casarea sentinței și, rejudecând cauza în fond, să se admită acțiunea.
Critică sentința instanței de fond, arătând că nu s-au avut în vedere motivele pentru acordarea, către reclamant, a sporului de mobilitate în procent de 15% și de sporul de confidențialitate în procent de 10%, de către intimata-pârâtă, precizând că în același sistem, alți colegi ai reclamantului au beneficiat.
Mai arată că a beneficiat de un spor de fidelitate în procent de 30%, iar prin actul adițional la contractul colectiv de muncă, care se află la pagina 2 dosar fond, s-a specificat că sporul de fidelitate poate fi în cuantum de 35%, ori angajatorul a micșorat acest spor la procentul de 26%, astfel că a încălcat prevederile art.41 din Codul muncii.
Față de faptul că s-a recurs la o modificare unui element salarial, consideră că se impune anularea acestui act adițional și acordarea diferenței de 4% de care a fost privat recurentul.
Menționează că nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față
Tribunalul Dolj prin sentința nr. 62 de la 21 ianuarie 2008 respins acțiunea formulata de reclamantul, în contradictoriu cu pârât Direcția Silvică
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că reclamantul este salariat al unității pârâte in funcția de consilier juridic, intre părți fiind încheiat contract individual de muncă la care ulterior s-au încheiat mai multe acte adiționale.
In cuprinsul contractului individual de muncă nu au fost negociate distinct clauze de confidențialitate și mobilitate între părți și nici prin actele adiționale ulterioare.
Potrivit art. 25 din Codul muncii, prin clauza de mobilitate părțile din contractul de muncă stabilesc că, in considerarea specificului muncii, executarea obligațiilor de serviciu de către salariat nu se realizează la un loc stabil de muncă. In acest caz salariatul beneficiază de prestații suplimentare în bani sau natură.
Potrivit art. 26 din Codul muncii, prin clauza de confidențialitate părțile convin ca, pe toată durata contractului individual de muncă și după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informații de care au luat cunoștință în timpul executării contractului, în condițiile stabilite in regulamentele interne, în contractele colective de muncă sau in contractele individuale de muncă.
Art. 25 si 26 din Codul muncii sunt dispoziții legale permisive, nu imperative, clauzele de confidențialitate și mobilitate reprezentând clauze facultative, nu obligatorii.
Potrivit Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, consilierul juridic poate să fie numit în funcție sau angajat in munca, în condițiile legii.
Potrivit art. 60 Statutului profesiei de consilier juridic, publicat in Monitorul Oficial partea I nr.684/29.07.2004, pentru activitatea sa profesională consilierul juridic are dreptul la o remunerare de bază, stabilită prin negociere pentru consilierul juridic ce are statut de salariat sau conform legilor speciale pentru cel numit în funcție.
Deosebit de remuneratia de bază astfel stabilită, în considerarea specificului muncii și a importanței sociale a serviciilor profesionale, în temeiul art. 25 și 26 din Legea nr. 53/2003, cu modificarile ulterioare, consilierul juridic poate negocia prestații suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate și clauza de confidențialitate.
In termen de 6o de zile de la intrarea în vigoare a Statutului profesiei de consilier juridic, autoritățile publice, instituțiile și celelalte persoane juridice de drept public sau privat vor opera modificările prevăzute de prezentul statut cu privire la încadrarea, salarizarea, stabilirea statutului, a drepturilor și obligațiilor consilierilor juridici pe care i-a numit sau i-au angajat.
Făcându-se trimitere la dispozițiile art. 25 si 26 din Codul muncii, ca fiind cadru normativ general prin care sunt reglementate clauzele de mobilitate și confidențialitate, textul art. 60 din statut, are la rândul său o formulare permisivă (,poate negocia ")
Este nefondată susținerea reclamantului în sensul că angajatorul ar fi fost obligat să-i achite sume de bani, ca drepturi suplimentare rezultând din clauzele de mobilitate și de confidențialitate.
Aceasta pentru ca, pe de o parte, între părțile contractului individual de muncă nu au fost negociate expres astfel de clauze.
Pe de altă parte, obligația de plată a sumelor pretinse nu ar putea avea drept izvor decât dispoziții convenționale rezultând din acordul ambelor părți cu privire la eventuala acordare a acestor prestații suplimentare și cu privire la cuantumul acestora, textele de lege invocate de reclamant neputând reprezentă izvor de obligații, în condițiile în care nu au caracter imperativ.
In ceea ce privește sporul de fidelitate, solicitat de reclamant, instanța reținut că până la 07.09.2007, când s-a încheiat actul adițional nr. 7023/07.09.2007, reclamantul a beneficiat de un spor de fidelitate în procent de 30% aplicabil la salariul de bază, în urma încheierii actului adițional sporul fiind redus la 26%.
In baza actului adițional Contractului Colectiv de Muncă nr. 2742/04.06.2007, Anexa 4 nr. 13 acest spor a fost stabilit între 15% și 30% corespunzător funcției de consilier juridic cu o vechime cuprinsă între 5-10 ani, atât cât este vechimea pe această funcție a reclamantului.
Ulterior prin Actul Aditional la Contractului Colectiv de Muncă nr. 12941/25.07.2007 s-a specificat că poate fi acordat sporul de fidelitate în cuantum maxim brut de 35%.
Din statul de personal al unității pârâte valabil la 01.12.2007 se poate observa că cel mai mare spor de fidelitate acordat la nivelul direcției este de maxim 26% și se încadrează în fondul de retribuție.
Potrivit art. 134 alin 2 din Contractul Colectiv de Muncă sporurile prevăzute în Anexa 4 se stabilesc prin negociere, cu excepția sporului de vechime, iar potrivit disp. art 120 din același contract, salariile personalului de conducere și execuție, etnic, economic, de altă specialitate, administrative și deservire se negociază diferențiat, tinând seama de complexitatea și volumul lucrărilor, gradul de răspundere și nivelul de pregătire necesar pentru realizarea sarcinilor, pornind de la limitele prevăzute în Anexa 2a, care face parte integrantă din contract.
Din aceste dispoziții reiese că sporul de fidelitate se stabilește prin negociere, iar acordarea de către angajator acestui spor, în cuantum de 26%, este legală și se încadrează in limitele prevăzute de Actul Adițional la Contractului Colectiv de Muncă nr. 12941/25.07.2007.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului a arătat că este angajat al intimatei și îndeplinește funcția de consilier juridic, fiind înscris în colegiului consilierilor juridici, de la 05 11 2004 și că de la această dată ar fi trebuit să beneficieze de sporul de mobilitate și de sporul de confidențialitate, așa cum au beneficiat și ceilalți colegi.
Cu privire la sporul de confidențialitate, a arătat că prin diminuarea acestuia de la 30% la 26% unitatea pârâtă a încălcat art. 41 din Codul muncii.
Analizând recursul formulat se constată că este nefondat pentru următoarele considerente;
În ceea ce privește sporul de mobilitate și confidențialitate, așa cum a reținut și instanța de fond, art. 60 din Statutul profesiei de consilier juridic, prevede că deosebit de renumerația de bază stabilită, în temeiul art 25 și 26 din Codul muncii, consilierii juridici pot negocia prestații suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate și clauza de confidențialitate.
Reiese deci, în mod evident, că eventualele prestații pentru asemenea clauze nu se cuvin automat prin simplul fapt că o persoană exercită funcția de consilier juridic și este înscris în consilierilor juridici, ci ele trebuie stabilite prin negocierea părților și înscrise în contractul individual de muncă sau în CCM la nivel de unitate. Fără înscrierea lor în aceste două acte și fără să existe un act normativ care să impună obligația acordării acestor drepturi fără a fi înscrise în contractele respective acordarea acestora nu are nici un temei legal.
Din acest punct de vedere susținerea recurentului în sensul că i se cuvin deoarece și ceilalți colegi beneficiază de ele este nefondată. Este de observat că ceilalți colegi ai recurentului sau unul dintre ei beneficiază de sporurile respective în urma unei hotărâri judecătorești, hotărâre care prin ea însăși nu poate constitui izvor de drept, cu atât mai mult cu cât nu are corespondent în legislație.
Cât privește diminuarea sporului de fidelitate, cuantumul acestui spor a fost stabilit prin negociere între angajator și reprezentanții sindicatului așa cum prevede legislația aplicabilă, și pentru anul 2007 s-a prevăzut în contractul colectiv de muncă al pârâtei că acest spor poate fi acordat într-un cuantum de până la 35%.
Recurentului i-a fost acordat in spor de 26%, peste limita maximă prevăzută în același CCM în raport de vechimea sa în unitate, și la limita maximă acordată pentru salariații pârâtei.
Acordarea acestui spor nu s-a făcut cu încălcarea art. 41 din Codul muncii așa cum susține recurentul, deoarece potrivit art. 134 alin 2 din CCM, sporurile prevăzute în anexa 4 la CCM, printre care și acesta se stabilesc prin negociere, iar acest spor a fost acordat așa cum s-a arătat în limita maximă la care a fost acordat pentru ceilalți salariați.
Pentru considerentele expuse, constatând că sentința atacată este una legală și temeinică, în baza art 312 cod proc. Civ. recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMLE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de reclamantul, împotriva sentinței nr.62 din 21 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă DIRECȚIA SILVICĂ.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
27.11.2008
Red.jud.
2 ex/AS
Președinte:Marin PanduruJudecători:Marin Panduru, Ioana Moțățăianu, Doina Vișan
