Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 1008/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 1008
Ședința publică din data de 10 iunie 2008
PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu
JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Vera Andrea Popescu
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta SC SA, cu sediul în B,-, sector 1, împotriva sentinței civile nr.998 din 28 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți:, domiciliat în,-,.36,.B,.2,.17, jud.P, domiciliat în,-, jud.P, domiciliat în,-, jud.P, domiciliat în comuna Câmpina, sat Câmpina nr.88, jud.P, domiciliat în Câmpina,-,.7,.A,.4,.19, jud.P, G, domiciliat în,-, -.A,.2, jud.P, domiciliat în,-, jud.P, domiciliat în,-, -AS,.4, jud.P, domiciliată în comuna, sat nr.437, jud.P, domiciliat în P,-,.146,.B,.47, jud.P, domiciliat în P,-, -.5,.22, jud.P, domiciliat în comuna, sat, nr.308, jud.P, domiciliat în comuna nr.1008, jud.P, domiciliat în comuna, sat nr.205, jud.P, domiciliat în,-,.2..B,.3,.13, jud.P, domiciliat în comuna Câmpina, sat Câmpina, nr.636,.21,.2,.4, jud.
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta-pârâtă SC SA prin avocat din cadrul Baroului P, lipsă fiind intimații-reclamanți:, G,.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat în termen și motivat.
Avocat pentru recurenta-pârâtă depune împuternicirea avocațială de reprezentare a recurentei-pârâte în instanță și în xerocopie adresele cu nr.830/05.02.2008 și 831/05.02.2008 emise de Direcția Corporative-Juridic a SC SA și arată că alte cereri nu mai are de formulat.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Avocat având cuvântul pentru recurenta-pârâtă SA, solicită în principal admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate în sensul de a se constata că sumele solicitate sunt prescrise.
De asemenea, într-un prim subsidiar, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiate, iar într-un al doilea subsidiar, solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței în sensul de a se acorda salariul de bază mediu pe SA comunicat prin adresele depuse la dosar, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- reclamanții, G, și au chemat in judecata pe pârâta SC SA solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța sa fie obligata parata la plata sumei de 10.500 lei pentru fiecare reclamant reprezentând drepturi salariale cuvenite si neacordate pentru perioada 2005 -2007, cu ocazia Sărbătorilor de C și Paști, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație de la data scadentei fiecărei sume pana la data plații efective ca urmare a neachitării in termen a acestor drepturi salariale.
In motivarea acțiunii, reclamanții au susținut ca sunt salariați la SC SA și deși contractul colectiv de munca pe anii 2004, 2005, 2006 si 2007 prevedea,la art.168,dreptul angajaților la suplimentari salariale de Paște și de C, în cuantum de un salariu de bază mediu pe societate, nu au primit aceste suplimentari
Prin întâmpinare, parata SC SA Bai nvocat excepția prescrierii dreptului la acțiune deoarece potrivit disp. art. 283 alin. lit. e Codul muncii cererile in vederea soluționării unui conflict de munca pot fi formulate in termen de 6 luni de la nașterea dreptului la acțiune in cazul neexecutării contractului colectiv de munca ori ale unor clauze ale acestuia, iar pe fondul cauzei, a cerut respingerea acțiunii ca neîntemeiata, susținând ca drepturile salariale s-au introdus in salariul de baza al fiecărui salariat începând cu anul 2003, astfel că aceștia nu mai pot solicita un drept salarial care le-a fost plătit.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentința civilă nr. 998 din 28 martie 2008 Tribunalul Prahovaa respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocata de parata, a admis acțiunea reclamanților și a obligat parata sa plătească fiecărui reclamant drepturile salariale cuvenite si neacordate in suma bruta de 10.500 lei pentru fiecare reprezentând prima de Paste 2005-2007 si C 2005-2007, ce va fi actualizata conform indicelui de inflație începând cu data scadentei fiecărei sume și până la plata efectiva.
Pentru hotărî astfel, prima instanță a reținut,cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune, că așa cum rezultă din rezoluția de primire, acțiunea a fost introdusă la data de 11.02.2008, în cadrul termenului de prescripție de 3 ani prev. de disp.art. 283 alin.1 lit.c din Codul muncii, obiectul acțiunii constituindu-l plata drepturilor salariale.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că reclamanții sunt salariații pârâtei - punctul de lucru și că în Contractul colectiv de munca la nivel de unitate pentru anul 2004, art. 168, s-a prevăzut, cu prilejul sărbătorilor de Paste si C, că angajații SN SA urmează a beneficia de cate o suplimentare a drepturilor salariale in cuantum de un salariu de baza mediu pe societate, iar prin alin. 2 al aceluiași articol s-a prevăzut că pentru anul 2003 suplimentările de la alin. au fost introduse in salariu de baza al fiecărui salariat.
S-a mai reținut că din coroborarea disp. art. 168 din Contractul colectiv de munca pentru anul 2004 cu cele ale art. 168 din Contractul colectiv de munca pe anii 2005-2007, rezultă că părțile semnatare au ințeles să păstreze pentru salariați beneficiul suplimentarilor salariale prevăzute de art. al aceluiași articol din Contractul Colectiv de munca si in cuprinsul anilor 2004-2005-2007, suplimentările fiind introduse in salariul de baza al fiecărui salariat numai pentru anul 2003.
S-a arătat că potrivit probelor administrate in cauza, parata nu si-a îndeplinit obligațiile ce- reveneau conform art. 168 alin.l din Contractul colectiv de munca, întrucât deși avea obligația, potrivit Codului Muncii, de a dovedi ca a inclus primele de C și de Paște in salariul de baza al angajaților, nu a făcut dovada plății către reclamanți a acestor suplimentari salariale de si Paste pentru perioada 2004-2007, astfel ca drepturile salariale pentru fiecare salariat se ridica la suma de 10500 lei.
Împotriva acestei sentințe, pârâta a declarat recurs criticând soluția ca netemeinică și nelegală.
Susține recurenta că în mod greșit instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru că drepturile salariale solicitate își au izvorul în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, ceea ce atrage incidența în cauză a dispozițiilor art. 283 alin.1 lit.e Codul muncii, termenul de prescripție fiind de 6 luni.
Pe fond, soluția a fost criticată deoarece instanța nu a ținut seamă de disp. art. 168 alin. 2 din pe anii 2003-2004 potrivit cărora primele de sărbători au fost incluse în salariul de bază și plătite ca atare. Această situație rezultă și din faptul că reclamanții nu au formulat acțiune și pentru plata primelor pe anul 2003, an în care s-a negociat pentru prima dată cu sindicatul includerea acestor prime în salariu.
Ultima critică a recursului se referă la faptul că tribunalul nu a acordat atenție, atunci când a stabilit suma datorată de recurentă, dispozițiilor art. 168 din sub aspectul cuantumului sumei care se acordă cu titlu de primă în sensul că aceasta nu este echivalentă cu salariul mediu brut pe unitate, ci cu salariul de bază mediu brut pe unitate, cu alte cuvinte aceste prime nu includ și sporurile.
Examinând soluția, prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, criticilor formulate de recurentă, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată recursul este fondat, așa după cum se va arăta în continuare:
Este adevărat că potrivit art. 283 alin. 1 lit. e Codul muncii dreptul la acțiune în cazul neexecutării CCM ori a unor clauze ale acestuia se prescrie în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului, așa cum se susține prin primul motiv de recurs, legea nefăcând nicio diferențiere în ce privește natura acestui drept, însă în ce privește drepturile salariale, prin același articol, la lit. c, s-a prevăzut un termen de 3 ani aplicabil în toate situațiile în care obiectul acțiunii este dat de pretenții salariale, indiferent de izvorul acestora, astfel că instanța de fond în mod corect a respins excepția invocată de recurentă, această critică a recursului fiind nefondată.
Nu există reglementare și nici nu a fost în intenția legiuitorului vreodată ca pentru drepturile salariale să existe termene de prescripție diferite în funcție de izvorul acestora.
Pe fondul cauzei, Curtea constată că susținerile recurentei nu își găsesc reflectarea în probatoriul administrat în cauză, deoarece nimeni nu a contestat că începând cu anul 2003, în urma negocierilor purtate cu sindicatul, primele de sărbători urmau a fi incluse în salariu, numai că acest lucru trebuia și probat de către recurentă în sensul de a demonstra cât din creșterea salarială a fiecărui an s-a datorat includerii în salariul de bază a acestor prime.
Această probă nu a fost făcută, astfel că în mod corect instanța de fond admis acțiunea.
În ce privește cuantumul sumei acordate reclamanților, criticile formulate de recurentă sunt întemeiate, întrucât cuantumul fiecărei prime a fost expres reglementat prin ca fiind echivalentul unui salariu de bază mediu brut pe unitate, în care nu sunt incluse sporurile și nu echivalentul unui salariu mediu brut pe unitate, în care sunt incluse sporurile, astfel cum greșit a stabilit instanța de fond, motiv pentru care în temeiul art. 312 alin.1 Cod pr. civilă, Curtea va admite recursul, iar conform art. 312 alin.2 și 3 va modifica în parte sentința în sensul că va reduce cuantumul sumelor la care pârâta a fost obligată față de fiecare dintre reclamanți la câte 6631 lei brut reprezentând: prime Paște 2005 - 2007 și prime C 2005 - 2007, calculate conform adresei nr.830/5.02.2008 depusă la fila 27 dosar recurs cuprinzând salariile de bază medii brute în luna anterioară fiecărei sărbători pe perioada 2005-2007, corespunzând suma de 850 lei pentru prima de Paște 2005, 1047 lei primă Paște 2006, 1260 lei primă Paște 2007 și 927 lei primă C 2005, 1160 lei primă C 2006 și primă C 2007 - 1387 lei.
Curtea urmează a menține restul dispozițiilor sentinței.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC SA, cu sediul în B,-, sector 1, împotriva sentinței civile nr.998 din 28 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți:, domiciliat în,-,.36,.B,.2,.17, jud.P, domiciliat în,-, jud.P, domiciliat în,-, jud.P, domiciliat în comuna Câmpina, sat Câmpina nr.88, jud.P, domiciliat în Câmpina,-,.7,.A,.4,.19, jud.P, G, domiciliat în,-, -.A,.2, jud.P, domiciliat în,-, jud.P, domiciliat în,-, -AS,.4, jud.P, domiciliată în comuna, sat nr.437, jud.P, domiciliat în P,-,.146,.B,.47, jud.P, domiciliat în P,-, -.5,.22, jud.P, domiciliat în comuna, sat, nr.308, jud.P, domiciliat în comuna nr.1008, jud.P, domiciliat în comuna, sat nr.205, jud.P, domiciliat în,-,.2..B,.3,.13, jud.P, domiciliat în comuna Câmpina, sat Câmpina, nr.636,.21,.2,.4, jud.P și în consecință:
Modifică în parte sentința în sensul că reduce cuantumul sumelor la care pârâta a fost obligată față de fiecare reclamant la câte 6631 lei brut, reprezentând prime Paște 2005-2007 și C 2005-2007.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 10 iunie 2008.
Președinte JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Vera Andrea Popescu
--- - --- - -
Grefier
3 ex. /FA
2008-06-13
Trib.P nr-
R -
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Cristina Mihaela MoiceanuJudecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Vera Andrea Popescu
