Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 1018/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1018
Ședința publică de la 28 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Părău JUDECĂTOR
- - - - JUDECĂTOR
- - - - JUDECĂTOR
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi la ordine s-a luat în examinare recursul civil promovat de recurentul-pârât CONSILIUL LOCAL AL MUN. R împotriva sentinței civile nr. 348 din 15 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic pentru apelantul Consiliul loc. R; avocat pentru intimatul-reclamant N, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a expus referatul asupra cauzei de către grefier,în sensul că la fila 42 dosar prin serviciul arhivă al instanței intimatul-reclamant a depus note scrise, după care:
Consilier juridic pentru apelant, arată că la termenul anterior a depus la dosar acte în sprijinul recursului, privind excepția tardivității recursului.
Instanța, față de înscrisul depus la fila 27 dosar, constată recursul în termen.
Nemaifiind alte cereri s-au excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Consilier juridic pentru apelantă, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și depus în scris la dosar, casarea sentinței, și pe fond respingerea acțiunii. Arată că prin încheierea din 10.04.2009, s-a solicitat la instanța de fond chemarea în garanție a, lucru care nu a fost consemnat iar instanța nu s-a pronunțat asupra acestei cereri prin sentința pronunțată. În mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive Consiliului Local. În dispozitivul sentinței nu sunt obligați a face demersurile necesare pentru asigurarea repartizării sumelor necesare salarizării, ci sunt obligați de instanță la plata acestor drepturi. Repartizarea bugetelor cu aceste sume se face de Consiliul Județean către Consiliul local. Cheltuielile care se asigură de Consiliul local sunt cele ce cuprind cheltuieli cu reparații nu cu plata salariilor.
Avocat pentru intimatul N, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței instanței de fond. Cu privire la cererea de chemare în garanție a nu s-a făcut dovada în acest sens, întrucât nu a fost făcută în temeiul legii. S-a făcut o discuție de reprezentantul recurentului, cum că ar fi fost bine să fie chemat în garanție sau, dar nu au respectat cerințele legale. În ceea ce privește cel de-al II-lea motiv de recurs, arată că finanțarea învățământului preuniversitar se face de către Consiliile locale. Școala face notă de fundamentare privind plata salariilor care este monitorizată de Inspectoratul Județean și, iar cu această notă se prezintă reprezentantul școlii la Consiliul local. Consiliul Județean atribuie aceste sume Consiliului local pe baza contractelor pe care le întocmește primarul. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Consilier juridic pentru apelant având cuvântul în replică, arată că primarul nu are calitatea de ordonator principal de credite, fiind ordonator terțiar de credite.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.348 din 15 aprilie 2009 Tribunalului Neamțs -a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Consiliul Local R, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean N față de care s-a respins acțiunea și s-a admis acțiunea civilă având ca obiect drepturi bănești formulată de reclamantul Sindicatul Liber al Lucrătorilor din Învățământ și Cercetare N în numele și pentru membrii săi: G, C, și în contradictoriu cu pârâții Colegiul Tehnic R și Consiliul Local R, fiind obligați pârâții să plătească reclamanților drepturile salariale neacordate, reprezentând contravaloarea drepturilor neacordate, reprezentând contravaloarea tranșelor suplimentare care se acordă la 30 și 35 ani și peste 40 de ani de activitate în învățământ, calculate începând cu data de 01.12.2005, actualizate la data executării efective, în raport cu indicele de inflație.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin cererea introductivă reclamanta a chemat în judecată pârâții Colegiul Tehnic R și Consiliul Local R,pentru a fi obligați la plata drepturilor salariale neacordate reprezentând contravaloarea tranșelor suplimentare care se acordă la 30,35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ pe o perioadă de 3 ani anterior introducerii acțiunii, actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective precum și obligarea la plata acestor tranșe, funcție de vechimea fiecăruia și în viitor.
S-a reținut că prin întâmpinare Consiliul local R a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, excepție care a fost respinsă, considerându-se că acest pârât are calitate procesuală pasivă deoarece conform art.7 al.3 din Legea nr.84/1995, învățământul de stat este finanțat de la bugetul de stat și bugetele locale, iar conform art.167 al.1 și 2 și art.170 al.1 și 2 din aceeași lege finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se face din bugetele locale, și repartizarea acestor fonduri se face prin hotărâre a Consiliilor Locale.
S-a mai reținut că reclamanții au calitatea de membri de sindicat, fiind cadre didactice la Colegiul Tehnic și îndeplinesc condițiile de vechime pentru acordarea tranșelor prevăzute pentru vechime de 30, 35 și peste 40 de ani de activitate.
S-a apreciat, de instanța de fond că reclamanții sunt îndreptățiți a primi sumele solicitate, în raport de dispozițiile art.50 din Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic cu modificările și completările ulterioare, care prevăd că personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare care se acordă la 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, pârâta Consiliul Local R, recursul fiind declarat și motivat în termen și scutit de plata taxei de timbru conform art.15 lit.a din Legea 146/1997.
În motivarea recursului se arată, în esență, că în mod greșit în încheierea din 10 aprilie 2009 nu s-a consemnat faptul că a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Educației, Cercetării și T, cerere asupra căreia instanța trebuia să se pronunțe.
Se arată că, în mod nelegal, instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local R, nefăcând distincție între finanțarea de la bugetul de stat și finanțarea de la bugetul local, iar finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
Arată recurenta și că în raport de art. 36 lit. d și e din Legea nr. 215/2001 ar fi trebuit să fie obligată de face toate demersurile pentru asigurarea repartizării sumelor necesare salarizării personalului didactic și că sunt în imposibilitatea să execute hotărârea întrucât sumele pentru plata drepturilor salariale se repartizează de consiliile județene. Pe fondul cauzei solicită respingerea acțiunii întrucât cei ce au stabilit coeficienții de salarizare au respins creșterea din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Examinând cauza sub aspectul motivelor de recurs invocate, Curtea de Apel reține următoarele:
Se va aprecia că motivele de recurs invocate nu vor putea fi reținute, recursul urmând a fi respins pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Referitor la primul motiv de recurs se va aprecia că nu s-a făcut dovada unei astfel de cereri,din verificarea încheierii din 10 aprilie 2009 nu rezultă că recurenta ar fi solicitat chemarea în garanție a altei persoane, dar, chiar dacă ar fi solicitat acest lucru, instanța nu ar fi trebuit să se pronunțe pe o astfel de cerere întrucât, conform art. 61 Cod pr. civilă, cererea de chemare în garanție trebuie făcută în condițiile de formă pentru cererea de chemare în judecată, ceea ce nu a făcut recurenta-pârâtă.
Cu privire la motivul de recurs referitor la calitatea procesuală pasivă a recurentei, se va reține că nu este întemeiat întrucât, potrivit dispozițiilor art. 36 lit. d,e din Legea nr. 215/2001 Consiliul local are obligația de a efectua demersurile pentru asigurarea repartizării sumelor necesare în vederea salarizării personalului didactic din învățământul preuniversitar.
- Cheltuielile de personal reprezintă o categorie de cheltuieli din finanțarea de bază a învățământului preuniversitar definit de art.15 alin.7 din Legea nr.84/1995. (art.167 alin.5 lit.a din Legea nr.84/1995 modificată).
Finanțarea de bază se asigură conform art.167 alin.3 din aceeași lege prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de statși din alte venituri ale bugetelor locale.
Finanțarea de bază a unităților de învățământ se face pe bază de contract încheiat între directorul unității de învățământ preuniversitarși primarul localitățiiîn a cărei rază teritorială se află unitatea de învățământ (art.167 alin.13 din Legea nr.84/1995 republicată și modificată).
Din coroborarea acestor dispoziții legale rezultă fără echivoc faptul că recurentul-pârât este titular al obligației raportului juridic dedus judecății el fiind persoana care asigură finanțarea de bază în învățământul preuniversitar.
Celelalte acte normative invocate de recurent în motivele de recurs nu stipulează contrariul celor reținute mai sus.
PREȘEDINTE: Daniela Părău | JUDECĂTOR 2: Sorina Ciobanu | JUDECĂTOR 3: Liliana Ciobanu |
Grefier, |
Judecători:Daniela Părău, Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu
