Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 115/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU -
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 115/
Ședința publică din 29 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Nemenționat
Judecător:
Judecător:
Grefier:
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Educației, Cercetării și T, cu sediul în B--30, sector 1, și Municipiul Târgu-M prin primar Dr., cu sediul în Târgu-M, P-ța -, nr. 3, județul M, împotriva sentinței civile nr. 1666 din 6 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr-.
La apelul nominal se prezintă pentru pârâtul recurent Municipiul Târgu-M consilier juridic, iar pentru pârâtul intimat Consiliul Județean M se prezintă consilier juridic, lipsă restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursurile sunt declarate și motivate în termenul prevăzut de lege, scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Reprezentanta pârâtului intimat depune la dosar delegația de reprezentare și întâmpinare din care un exemplar se comunică reprezentantei pârâtului recurent.
Reprezentanta pârâtului recurent depune la dosar delegația de reprezentare și declară că nu mai are alte cereri.
Reprezentanta pârâtului intimat declară de asemenea că nu mai are alte cereri.
Neformulându-se cereri, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta pârâtului recurent solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a Municipiului Târgu-
Reprezentanta pârâtului intimat solicită recursurilor ca nefondate și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică.
CURTEA DE APEL
Prin sentința civilă nr.1666 din 6 octombrie 2008, Tribunalul Mureșa respins excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei calității procesual pasive a Inspectoratului Școlar Județean M, a Ministerului Economiei și Finanțelor și a Primarului Municipiului Tg-M; a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean M; a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții Grupul Școlar, Primarul municipiului Tg-M, Consiliul Județean M, Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Educației,Cercetării și T, și drept consecință:
-a obligat în solidar pârâții la plata în favoarea reclamantei a unei despăgubiri egale cu majorările salariale prevăzute de Legea nr.220/2007 pentru perioada 01.01.2007 - 20.07.2007.
- a dispus ca despăgubirile mai sus menționate să fie actualizate în funcție de rata inflației, calculată începând cu data scadenței lunare a fiecărei diferențe salariale și până la data plății efective a debitului.
- a obligat pârâtul Grupul Școlar să opereze înscrierile din carnetul de muncă al reclamantei în sensul acordării drepturilor bănești mai sus menționate.
-a respins pretențiile reclamantei formulate în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Județean M, ca introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În adoptarea acestei soluții, prima instanță a reținut, cu privire la excepțiile invocate în cauză, următoarele:
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratul Școlar Județean M, conform art.11 alin.5 din Legea nr.128/1997, art. 142 lit. g din Legea nr. 84/1995, art. 33 alin. 7 și art. 38 alin. 5 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură de învățământ, art. 2, art. 31 alin. 2 și art. 54 alin. 2 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de învățământ preuniversitar de stat pe județul M, deoarece acest pârât are atribuții specifice angajatorului, inclusiv în asigurarea efectuării legale a plății drepturilor bănești ale personalului didactic.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean Maf ost admisă, având în vedere faptul că această instituție nu are nicio atribuție în constituirea și administrarea fondurilor bănești destinate personalului didactic, neputând avea legitimare procesuală pasivă.
În ceea ce privește fondul cauzei, tribunalul a avut în vedere următoarele considerente:
Reclamanta este încadrată la unitatea școlară pârâtă, în funcția de cadru didactic - profesori, învățător - în învățământul preuniversitar, având grad didactic I, iar prin anexa nr. 2 nr.OG 11/2007, au fost stabiliți coeficienții de multiplicare pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar, inclusiv pentru profesorii cu grad didactic I, începând cu luna ianuarie 2007.
Prin Legea nr. 220/2007, anexa nr. 2 nr.OG 11/2007 a fost aprobată cu modificări, fiind rectificați coeficienții de multiplicare pentru profesorii cu grad didactic I din învățământul preuniversitar, fără a se modifica și prevederile art. 9 din nr.OG 11/2007 privind aplicarea noii salarizări a cadrelor didactice începând cu luna ianuarie 2007.
În concluzie, prin Legea nr. 220/2007, legiuitorul a reglementat un raport juridic nou, de recalculare a drepturilor salariale, instituind drepturi salariale cu scadențe viitoare, constând în majorări salariale, iar nu în confiscări abuzive ale unor drepturi salariale licit dobândite anterior, deci problema retroactivității nu se pune. Același mecanism legislativ se întâlnește și în ipoteza acordării prin lege a unor despăgubiri în favoarea unor anumite categorii de cetățeni pentru prejudicii anterioare intrării în vigoare a legii, sau în ipoteza reconstituirii unor drepturi (cum ar fi dreptul de proprietate). În toate cazurile, valorificarea beneficiului acordat de lege (executarea raportului juridic nou instituit) se face pentru viitor.
Deci, legea nouă (Legea nr. 220/2007) nu se aplică faptelor și actelor juridice petrecute anterior intrării ei în vigoare constând în faptul prestării muncii și în actul juridic al plății salariului pe perioada ianuarie - iulie 2007. Dimpotrivă, Legea nr. 220/2007 vizează situația juridică nouă recunoașterii unor debite salariale (corelative dreptului la majorările salariale) și a scadenței acestora după intrarea în vigoare a legii noi, ca efect al rectificării de către legislativ a unor coeficienți de multiplicare salarială stabiliți inițial de Guvern.
Însă, pârâții au omis să aplice prevederile Legii nr. 220/2007, începând cu luna ianuarie 2007, încălcând și prevederile art. 154 - 155, art.161 - 164 alin.1 și 2 din Codul muncii, cauzând un prejudiciu salarial conform dispozițiilor art. 269 din Codul muncii.
În consecință, instanța s-a pronunțat în sensul arătat mai sus.
Împotriva hotărârii anterior descrise au declarat recurs pârâții Ministerul Educației,Cercetării și T și Municipiul Tg-M prin Primar.
Pârâtul Ministerul Educației,Cercetării și Tai nvocat motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. solicitând modificarea integrală a sentinței atacate, iar ulterior rejudecării, respingerea acțiunii ca nefondată.
În opinia recurentului, instanța de fond a aplicat în mod greșit atât prevederile legale privitoare la cererea de chemare în judecată a cât și prevederile Legii nr.220/2007.
Pe fondul pricinii recurentul a relevat că instanța de fond a încălcat prevederile Legii 220/2007 și prevederile art.15 alin.2 din Constituție întrucât, legea a fost publicată în MO al României la 17 iulie 2007, nu prevede o dată ulterioară în textul ei și nu se înscrie în condițiile pentru retroactivitatea legii. Prin urmare în conformitate cu principiul efectului imediat al legii noi prevederile legii sus citate se aplică de la data intrării ei în vigoare și nu de la 1 ianuarie 2007.
Recurentul Pârâtul Municipiul Tg-M, prin Primar, în esență, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Municipiului Tg- și a Consiliului local al municipiului Tg-M, în sensul în care între reclamantă și pârâți nu există raporturi de muncă. Pe de altă parte au fost invocate prevederile Legii nr.84/1995 și HG 2192/2004.
Examinând recursurile deduse judecății, prin raportare la motivele invocate, precum și din oficiu, în limitele prevăzute de art.304 ind.1 și 306 alin.2 pr.civ. Curtea constată că acestea sunt nefondate, astfel că vor fi respinse ca atare, pentru următoarele considerente:
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Educației, Cercetării și T, Curtea apreciază că și aceasta este nefondată:
Sub acest aspect trebuie avut în vedere că potrivit dispozițiilor art. 167 alin. 2 din Legea nr. 84/1995, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde finanțarea de bază și finanțarea complementară. Potrivit alin. 3 teza a II-a a aceluiași articol, finanțarea de bază se asigurăprinbugetele locale ale unităților administrativ teritoriale din sumele defalcate din unele venituri ale bugetelor de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
Finanțarea de bază cuprinde printre altele și cheltuielile de personal (art.167 alin.5 din Legea nr.84/1995). Potrivit aliniatului 15 al aceluiași articol directorul unității de învățământ de stat este ordonator terțiar de credite iar potrivit alin.17 de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării se asigură cheltuielile aferente unităților de învățământ preuniversitar potrivit enumerării făcute de legiuitor. Mai mult, Ministerul Educației, Cercetării și T precum și structura sa teritorială respectiv Inspectorul Școlar Județean este responsabil de modul de organizare și funcționare rețelei de învățământ preuniversitar, asigură aplicarea legislației în organizarea, conducerea și desfășurarea procesului de învățământ, asigură calitatea învățământului etc. Toate aceste atribuții ale ministerului nu pot fi examinate separat de componenta socială, obiect al prezentului litigiu, respectiv dreptul oricărui cadru didactic de a fi retribuit potrivit dispozițiilor legale aplicate în litera dar mai ales în spiritul lor.
Nu în ultimul rând, Ministerul Educației, Cercetării și T este semnatar al contractului colectiv de muncă la nivel de ramură, fiind responsabil, așadar, de îndeplinirea obligațiilor asumate prin acest contract.
În altă ordine de idei, potrivit art.4 lit.d și s din HG 366/2007, Ministerul Educației, Cercetării și T are atribuții privind elaborarea cadrului normativ metodologic, funcțional, operațional și financiar în care se realizează politicile în domeniul învățământului(incluzând și politicile salariale), și asigură modul de formare și utilizare aresurselorumane, materiale șifinanciare,necesare realizării procesului de învățământ și educație.
Pentru aceste considerente, instanța de recurs apreciază că Ministerul Educației,Cercetării și T are calitate procesuală pasivă în cauză.
Cu privire la fondul cauzei, curtea apreciază că majorările salariale majorările salariale prevăzute de Legea nr.220/2007, astfel că prima instanță a dispus în mod corect acordarea acestora, nefiind încălcat principiul neretroactivității legii civile, invocat de către pârâții-recurenți.
Alături de considerentele primei instanțe trebuie subliniat că prin art. 9 din nr.OG 11/2007 s-a prevăzut aplicarea noii salarizări a cadrelor didactice începând cu luna ianuarie 2007.
Cum această ordonanță a fost aprobată cu modificări, prin Legea nr. 220/2007, însă doar sub aspectul coeficienților de multiplicare prevăzuți inițial - aceștia fiind majorați, iar nu și cu privire la data de început a aplicării noii salarizări (astfel cum s-a prevăzut prin art. 9 din OG 11/2007), este evident că prevederile legale menționate nu au fost aplicate în mod retroactiv.
Cu referire la excepția lipsei calității procesual pasive instanța de fond a soluționat această excepție reținând în mod întemeiat că pârâtul Consiliul local are calitate procesual pasivă întrucât potrivit art.15 alin.1 și art.16 din OUG 45/2003, art.XIII alin.1 din OUG 32/2001, art.18 din HG 538/2001 și art.167 alin.3 din Legea 84/1995, acest pârât asigură și aprobă la bugetul local sumele necesare plății drepturilor bănești solicitate de reclamantă.
Primarul localității are calitate procesual pasivă întrucât acesta are funcția de ordonator principal de credite potrivit disp.art.63 alin.4 lit.a din Legea nr.215/2001 și art.20 alin.1 și 4 din legea nr.500/2003, întocmind totodată proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar pe care le supune spre aprobare consiliului local.
Față de cele ce preced, recursurile deduse judecății se constată a fi neîntemeiate, astfel că, nefiind incident motivul de nelegalitate invocat și neidentificând din oficiu vreun motiv de ordine publică, instanța va dispune, în baza prevederilor art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, respingerea acestora.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții Ministerul Educației,Cercetării și T, cu sediul în B str.G-ral - nr.28-30, sector 1, și Municipiul Tg-M, prin Primar, cu sediul în Tg-M, P-ța - nr.3, împotriva sentinței civile nr.1666 din 6 octombrie 2008, Tribunalului Mureș.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 29 ianuarie 2009.
PRESEDINTE JUDECĂTORI
-
GREFIER
Red.
Tehnored.
2 exp.
06.03.2009.
Jud.fond:-
Asit.jud. -
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
