Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 1257/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1257
Ședința publică din data de 22 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Maierean Ana
JUDECĂTOR 2: Ciută Eugenia
JUDECĂTOR 3: Dicu Aurel
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII ȘI B, prin reprezentant legal, împotriva sentinței nr. 443 din 1 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit reprezentanții recurentului, ai pârâților intimați: Consiliul Local, Inspectoratul Școlar Județean B, Școala cu clasele I-VIII nr.1 precum și reclamanții intimați:, și
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța constatând recursul în stare de judecată rămas în pronunțare cu privire la acesta.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată sub nr. 958/40/19.02.2009 pe rolul Judecătoriei Botoșani - secția civilă, reclamanții, G și prin reprezentant Sindicatul Învățământului Preuniversitar B au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Educației, Cercetării și T, Inspectoratul Școlar al Județului B, Consiliul Local, Școala cu clasele I - VIII nr. 1 solicitând obligarea acestora la calculul și plata diferențelor de drepturi salariale decurgând din aplicarea salariului minim garantat ce a fost stabilit prin Contractul Colectiv de Muncă la nivel național nr. 2895/29.11.2006 intrat în vigoare la 01.01.2007 și la daune interese pentru plata cu întârziere a acestor drepturi reprezentând actualizarea sumelor în funcție de indicii de inflație, precum și dobânda legală aferentă, cu cheltuieli de judecată.
În motivare au precizat că în temeiul art. 28 alin. 2 din Legea Sindicatelor pot fi reprezentați de Sindicatul Învățământului Preuniversitar, iar conform art. 40 al. 4 din Contractul Colectiv de muncă la nivel național nr. 2895/29.11.2006, însușit prin semnare de către Minister, s-a stabilit că începând de la 01.01.2007 salariul minim brut negociat pentru un program complet de lucru este de 440 lei, acesta trebuind să stea la baza aplicării coeficienților de ierarhizare stabiliți pentru anumite categorii de personal.
Au arătat că respectiva clauză nu a fost respectată, încât au suferit un prejudiciu determinat atât prin acțiunea de devalorizare inflaționistă, cât și prin lipsa folosinței banilor, astfel că este incidentă în cauză prevederea art. 161 al. 4 Codul Muncii.
Pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și a depus întâmpinare, în care a invocat nulitatea acțiunii conform art. 133 al. 1 din Codul d e procedură civilă, pentru nesemnarea de către reprezentantul invocat, precum și lipsa calității procesuale pasive, în contextul inexistenței unui raport de muncă direct și al aplicării HG nr. 938/2001 și OUG nr. 32/2001.
A arătat că prevederea art. 3 al. 2 din Contractul colectiv de muncă invocat oprește negocierea unor clauze ce se referă la drepturi a căror acordare și al căror cuantum sunt stabilite prin dispozițiile legale, aceasta fiind în acord cu art. 12 al. 1 din Legea 130/1996.
Că pentru salariații din sectorul bugetar este stabilit salariul de bază minim garantat de 390 lei brut, conform HG nr. 1825/2006.
Prin sentința civilă nr. 443/01.04.2009 Tribunalul Botoșania respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și B, a admis în parte acțiunea reclamanților, încât a obligat pârâții Consiliul Local și Școala nr. 1 să calculeze și să plătească acestora diferența de drepturi salariale dintre salariul de bază brut de 528 lei și salariul de bază brut efectiv acordat, pentru perioada 1.01.2007 - 31.03.2008, actualizată în raport de indicii de inflație de la data scadenței până la data plății efective, cât și dobânda legală prevăzută de OG9/2000 de la data de 19.02.2009, până la data plății efective.
A respins, ca nefondat, capătul de cerere privind plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a reținut, în primul rând, că avocatul ales al reprezentantului reclamanților a semnat acțiunea în ședința publică din 01.04.2009, respectiv că Ministerul Educației, Cercetării și are atribuții în procedura de finanțare a învățământului, după cum se desprinde din prevederile art. 10 din HG nr. 538/2001, încât este necesar ca judecata cauzei să se realizeze în contradictor cu toți pârâții chemați în proces, în vederea asigurării opozabilității hotărârii.
Asupra fondului cauzei a reținut că prevederile art. 3 al. 2 și cele ale art. 40 din Contractul Colectiv de muncă unic la nivel național nr. 2895/21 din 29.12.2006 trebuie interpretate prin raportare la art. 8 din Legea nr. 130/1996 și art. 239 din Legea nr. 50/2003, în sensul că ele trebuie aplicate în ce-i privește pe toți salariații, reprezentând un cuantum minimal al drepturilor acestora.
A reținut că aplicarea art. 40 din Contractul Colectiv de muncă unic la nivel național se impune, inclusiv în virtutea art. 4 din Convenția Organizației Internaționale a nr. 98, ratificată de România prin decretul nr. 352/1958, câtă vreme Legea nr. 128/1997 și OUG nr. 24/2000 nu conțin vreo normă care să prevadă salariul minim de bază brut garantat la nivelul ramurii învățământ, încât art. 12 din Legea nr. 130/1996 nu are aplicabilitate.
A particularizat, în consecință, pentru fiecare dintre reclamanți, îngrijitori la Școala cu clasele I - VIII nr. 1, considerând că aceștia trebuiau să beneficieze pentru intervalul 01.01.2007 - 31.12.2008 de un salariu minim brut de 528 lei, obținut prin înmulțirea sumei de 440 lei cu coeficientul de ierarhizare de 1,2, încât li se cuvin diferențele salariale calculate în raport cu salariile efectiv acordate.
A reținut că nu s-a făcut dovada că reclamanții au avansat în proces cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri Ministerul Educației, Cercetării și B declarat recurs în care, socotind incidentă dispoziția art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, a invocat în esență nelegalitatea respingerii excepției lipsei calității sale procesuale pasive, precum și aplicabilitatea Legii nr. 128/1997 și ale OG nr. 11/2007 în privința stabilirii salariilor reclamanților.
În acest sens, a susținut în primul rând că nu are calitatea de angajator pentru reclamanți, aceasta revenind directorului unității de învățământ, și nici nu este ordonator de credite pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat, încât nu are competența de a recalcula, de a plăti salarii.
Pe de altă parte, a reiterat incidența art. 3 alin. 2 din Contractul Colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007 - 2010, corespunzător art. 12 al. 1 din Legea nr. 130/1996.
Recursul pârâtului Ministerul Educației, Cercetării și este fondat, încât va fi admis ca atare pe temeiul art. 312 al. 1 - 3, rap. la art. 304 oct. 9 din Codul d e procedură civilă, în limitele și pentru considerentele ce succed.
Astfel, Curtea apreciază în primul rând, în conformitate cu art. 137 al. 1 din Codul d e procedură civilă, că pârâta - recurentă trebuie socotită ca având calitate procesuală pasivă în cauză, ca derivând din prevederile art. 10 din HG nr. 538/2001, corect reținută de prima instanță.
Atribuțiile menționate pentru pârâtă de textul de lege arătat sunt de natură să atragă legitimitatea sa procesuală pasivă, strâns legate de fundamentarea corespunzătoare a bugetului instituției de învățământ preuniversitar de stat din cauză.
Asupra fondului procesului, Curtea reține că pretenția reclamanților nu este întemeiată, încât ea trebuie respinsă.
În asemenea sens, Curtea reține că salariile acestora se stabilesc unitar, conform sistemului de stabilire a salariilor de bază în sistemul bugetar, în baza art. 2 și 5 din Legea nr. 154/1998, pe baza valorii de referință sectorială și a coeficientului de ierarhizare corespunzător, cu aplicarea dispozițiilor corespunzătoare a Legii nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic.
Drept urmare, devine incidentă dispoziția art. 12 din Legea nr. 130/1996, după care nu pot fi negociate clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale - cele sus - citate -, dispoziție întărită chiar de art. 3 al. 2 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007 - 2010.
Reclamanților, salarizați prin dispoziții legale speciale, nu le este aplicabilă dispoziția art. 40 alin. 4 din Contractul Colectiv, indicatorul "salariu minim brut pe țară" nefiind utilizat la calculul salariului lor.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și B împotriva sentinței nr. 443 din 1 aprilie 2009 a Tribunalului Botoșani - secția civilă.
Modifică în parte sentința recurată, încât respinge ca nefondată acțiunea reclamanților.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fd.
Tehnired.
Ex. 2
19.11.2009
Președinte:Maierean AnaJudecători:Maierean Ana, Ciută Eugenia, Dicu Aurel
