Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 1307/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR. 1307

Ședința publică din data de 11 iunie 2009

PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu

JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Traian

-

Grefier - -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul Sindicatul Învățământului Preuniversitar B, prin reprezentant legal, cu sediul în B,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 258 din 4 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Școala cu Clasele I-VIII nr. 1, cu sediul în Rm. S,-, județul

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este motivat în termen și scutit de plata taxei de timbru.

Curtea, având în vedere că recurentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit art. 242 alin.2 Cod pr.civilă, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, constată:

Reclamantul Sindicatul Învățământului Preuniversitar Bac hemat în judecată pârâta Școala generală cu clasele I-VIII nr. 1 Râmnicu S pentru a fi obligată să plătească cadrelor didactice menționate în tabelul anexă acțiunii reclamantului, conform coeficientului de multiplicare 1 sumele de: 255,889 lei pentru perioada 1 ianuarie - martie 2007; 261,005 lei pentru perioada aprilie-septembrie 2007 și 300,156 lei pentru perioada octombrie-decembrie 2007, la valoarea actualizată în raport de inflație până la plata efectivă a acestor drepturi, cu efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.

În motivarea acțiunii s-a susținut că reclamanții fac parte din categoriile de personal didactic și auxiliar al școlii pârâte, că în contractul colectiv de muncă la nivel național pentru perioada 2007-2010 s-au stabilit prin art. 40 coeficienții minimi de salarizare, astfel că pentru perioadele sus-arătate s-au stabilit legal drepturile salariale cuvenite, prevederi legale obligatorii, care însă nu le-au fost plătite pentru perioadele arătate decât într-un cuantum mai redus.

În cauză au fost administrate probe cu înscrisuri.

Tribunalul Buzău, prin sentința civilă nr. 258 din 4 martie 2009 respins acțiunea ca neîntemeiată, reținând în esență că drepturile salariale pretinse în baza contractului colectiv de muncă la nivel național nu pot fi aplicate față de prevederile legii speciale care stabilesc limitele salariale pentru categoriile de personal din care fac parte reclamanții, astfel că au fost respectate dispozițiile art. 12 alin.1 din Legea nr. 130/1996.

Împotriva acestei sentințe reclamantul a declarat recurs, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând modificarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

Criticând sentința, reclamantul a susținut că, referitor la drepturile salariale invocate în acțiune sunt aplicabile dispozițiile contractului colectiv de muncă la nivel național, care constituie legea părților conform art. 1 și 7 din Legea nr. 130/1996, astfel că drepturile salariale cuvenite personalului din învățământ nu poate fi sub nivelul celor stabilite prin aceste convenții colective, cum s-a stabilit din dispozițiile Legii nr. 128/1997 modificate prin OG nr. 11/2007 aprobată prin Legea nr. 220/2007, prin stabilirea unor coeficienți de multiplicare mai reduși.

Curtea, analizând sentința atacată, în raport de criticile formulate, art. 3041Cod procedură civilă, actele dosarului și dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată că recursul de față este nefondat.

Într-adevăr, prin dispozițiile contractului colectiv de muncă la nivel național pentru perioada 2007-2010 se prevăd anumite drepturi salariale pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar, însă acestea nu pot depăși limitele prevăzute de legea specială, respectiv ale OG nr. 11/2007 cu modificările și completările dispuse din Legea nr. 220/2007, din cele prevăzute de anexa nr. 2 a ordonanței prin care se stabilesc coeficienții de multiplicare, tranșele de vechime și funcțiile avute.

În acest sens, sunt relevante dispozițiile imperative ale art. 12 din Legea nr. 130/1996 și art. 30 alin.2 din Contractul colectiv de muncă ale unităților bugetare, nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile a căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispozițiile legale.

Așadar, nu pot fi acordate drepturile salariale peste limitele prevăzute de legea specială sus-arătată, cum în mod corect a reținut și prima instanță care a pronunțat o sentință legală și temeinică sub toate aspectele.

Nesubzistând cauze de nulitate ale hotărârii atacate în sensul disp.art. 304 și 3041Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul de față ca nefondat, în baza art. 312 din același cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefundat recursul declarat de reclamantul Sindicatul Învățământului Preuniversitar B, prin reprezentant legal, cu sediul în B,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 258 din 4 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Școala cu Clasele I-VIII nr. 1, cu sediul în Râmnicu S,-, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 11 iunie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Traian

- - - - - -

GREFIER,

-

fiind în concediu de odihnă

prezenta se semnează de

GREFIER SECȚIE

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120

Red.TL

Tehnored.AV

2 ex/10.07.2009

f- Tribunalul Buzău

G

Președinte:Ioana Cristina Țolu
Judecători:Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Traian

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 1307/2009. Curtea de Apel Ploiesti