Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 1317/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1317/2009
Ședința publică de la 10 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa JUDECĂTOR 2: Carmen Fiț
- - - JUDECĂTOR 3: Victor Crețoiu
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului promovat de pârâtul Inspectoratul Școlar Județean A împotriva sentinței civile nr. 843 din 20 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal efectuat în cauză se prezintă consilier juridic în calitate de reprezentantă a pârâtului recurent, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că reclamanții intimați, -, și, prin avocat -, au înregistrat la dosar Întâmpinare, alături de împuternicire avocațială și chitanța prin care s-a achitat onorariul de avocat în sumă de 750 lei.
Instanța comunică un exemplar din întâmpinare cu reprezentanta pârâtului recurent, care declară că nu are chestiuni prealabile de discutat ori cereri de formulat, împrejurare față de care se constată cauza în stare de judecată și se acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta pârâtei recurente susține motivele de recurs astfel cum au fost în scris formulate, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii. Solicită instanței a constata că Inspectoratul Școlar Județean A nu are calitate procesuală pasivă, între inspectoratele școlare și cadrele didactice neexistând raporturi de muncă, contractul de muncă conform art. 11 din Legea 128/1997 și art. 142 din Legea nr. 84/1995 fiind încheiat între alte autorități. Precizează că Consiliul local are calitatea de ordonator principal, școala de ordonator secundar, astfel că inspectoratul nu are nici calitatea de finanțator și nici de angajator.
Pe fondul cauzei, solicită a se reține că creșterea de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime a fost acordată cadrelor didactice, fiind prevăzută de art. 50 alin.2 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul Personalului Didactic.
Instanța, având în vedere lucrările dosarului și concluziile prezentate în dezbateri, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Alba, sub dosar nr- reclamanții, și au chemat în judecată pârâții LICEUL DE MUZICĂ ȘI ARTE PLASTICE și INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI A pentru ca, prin sentința ce se va pronunța, să fie obligați pârâții să acorde tranșele suplimentare de vechime prevăzute de art.50 al.1 și 2 din legea nr.128/1997 modificată, către reclamanți; de asemenea, să plătească reclamanților diferențele de drepturi salariale pe ultimii trei ani - anterior introducerii acțiunii, sume ce se cer a fi actualizate. Cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că reclamanții sunt cadre didactice la LICEUL DE MUZICĂ ȘI ARTE PLASTICE. Deși conform art.50 al.1 și 2 din legea nr.128/1997 reclamanții erau îndreptățiți să primească tranșe de vechime la salarizare precum și tranșe suplimentare de vechime conform unei vechimi în muncă de 30, 35 și peste 40 ani, salariile acestora au fost diminuate cu respectivele tranșe de vechime.
În drept s-au invocat prevederile art.281 codul muncii.
Pârâtul Inspectoratul Școlar al Județului Aas olicitat respingerea acțiunii față de acest pârât și pe excepția lipsei calității sale procesuale pasive, întrucât nu se află în raporturi contractule de muncă cu persoanele reprezentate de reclamant, conform dispozițiilor art. 142 din Legea nr. 84/1995, coroborate cu art. 11 alin. 5 din Legea nr. 128 /1997 așa cum a fost modificată prin Legea 349/2004.
Această excepție a fost respinsă întrucât conform art. 33 lit. a din Normele Metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat aprobate prin HG nr. 2192/2004, în procesul de fundamentare a deciziilor cu privire la volumul fondurilor alocate învățământului în subordinea Ministerului Educației și Cercetării funcționează și Inspectoratul Școlar al Județului De asemenea Inspectoratul Școlar al Județului A coordonează activitatea la nivelul școlilor, îndrumă activitatea directorilor și stabilesc numărul de norme și posturile vacante în învățământul preuniversitar.
Prin întâmpinarea formulată de pârâtul LICEUL DE MUZICĂ ȘI ARTE PLASTICE s-a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, cu motivarea că textul alin. 2 de la art.50 din Legea 128/1997, cu modificările și completările ulterioare nu poate fi interpretat separat de textul de la alin. 1 al aceluiași articol, susținând totodată că creșterea de 1/25 a coeficientului de ierarhizare prevăzut la tranșa 30-35 este făcută de coeficientul de ierarhizare tranșei anterioare de vechime 25-30 ani.
Pârâții au invocat în drept prevederile art. 115, 242 din codul d e procedură civilă, OG 15/2008 și Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic.
Prin sentința civilă nr.843/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul cu nr. de mai sus, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Inspectoratul Școlar al Județului A fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanți, pârâtul fiind obligat să le plătească, corespondent carnetului de muncă, drepturile bănești reprezentând tranșa suplimentară de vechime în muncă începând cu data de 29.04.2006, sume actualizate cu indicele de inflație, începând cu data de nașterii dreptului material până la data plății efective. Pârâtul a fost obligat să plătească reclamantului, suma de 1500 lei cu titlu cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:
În temeiul art. 137 cod procedură civilă instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepției lipsei calității procesual pasive invocată de pârâtul INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI
Potrivit art.9 din HG 2192/2004, inspectoratul școlar general avizează statul de funcții pentru personalul didactic și didactic auxiliar din unitățile de învățământ. În baza acestei atribuții se asumă și responsabilitatea cheltuielilor de personal ce decurg din statul de funcții avizat.
În cazul de față, Hotărârea nr. 1/ 04.12.2007 este semnată și de Inspectoratul General pentru Inspectoratul Școlar.
Coroborând aceste date instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a INSPECTORATULUI ȘCOLAR AL JUDEȚULUI A și rezultă că acest pârât are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
Reclamanții au calitatea de personal didactic în învățământul preuniversitar, iar din adeverințele depuse la dosar rezultă că toți îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute de art. 50 din Legea nr. 128/1997, adică au vechime de 30 - 35 și 40 de ani în învățământ.
În conformitate cu prevederile art. 50 din Legea nr. 128/1997 personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la 40 de ani de activitate în învățământ.
2 al aceluiași text de lege individualizează aceste tranșe și arată pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime (30, 35 și peste 40) se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Potrivit disp. art. 48 alin. 1 din legea nr. 128/1997, salariul personalului didactic se compune din salariul de bază, stabilit conform legii și o parte variabilă, constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare, numite în cuprinsul legii.
Din reglementarea acestor norme legale, în acord cu conceptul general de salariu din dreptul muncii, tribunalul reține că elementele sistemului de salarizare proprii personalului didactic sunt reprezentate pe de o parte de salariul de bază care constituie elementul principal al salariului, iar pe de altă parte de sporurile, adaosurile la salariul de bază, care reprezintă elemente accesorii ale salariului.
Din actele dosarului, tribunalul a constatat că reclamanților nu le-a fost acordat acest spor salarial, nedepunându-se nici o dovadă în acest sens, deși se fac afirmații în întâmpinare referitor la acest aspect.
Pârâții în cauză urmează a răspunde față de reclamanți, în calitatea lor de partener contractual în contractul de muncă al acestora, potrivit dispozițiilor art. 58 alin. 1 și 2 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură - învățământ ca angajator care stabilește în concret drepturile salariale cuvenite fiecărui cadru didactic și întocmește statele de plată.
Ca urmare, aceștia au fost obligați să acorde și să plătească reclamanților -personal didactic în funcție de raportul de muncă avut cu fiecare reclamant, drepturile bănești, reprezentând tranșa suplimentară de vechime în muncă începând cu data de 13.04.2006.
Cât privește capătul de cerere privind actualizarea sumelor cu indicele de inflație de la data nașterii drepturilor și până la data plății efective, instanța constată în speța de față că ceea ce face obiectul reparației este prejudiciul real, suferit de cadrele didactice ca urmare a neacordării unor drepturi bănești de natură salarială.
Repararea prejudiciului se face în condițiile răspunderii civile contractuale.
Beneficiul nerealizat, ca parte a prejudiciului suferit de cadrele didactice este datorat devalorizării monetare survenite între data când aceste drepturi ar fi trebuit acordate și data plății efective, pe cale de consecință, măsura reparatorie adecvată fiind actualizarea sumelor cu indicele de inflație, de la data scadenței fiecărei sume, la data plății efective.
Având în vedere și evoluția economică - socială actuală, cât și soluțiile doctrinare și jurisprudențiale în materie, tribunalul apreciază că în materia dreptului muncii daunele pentru neexecutarea corespunzătoare a obligațiilor bănești se pot concretiza nu numai în dobânda legală, ci și în actualizarea cu indicele de inflație, de la data când fiecare sumă ar fi devenit scadentă, la data plății efective, principiul primordial ce se cere a fi respectat fiind repararea în totalitate a prejudiciului suferit.
Pentru aceste considerente, instanța de fond a admis și acest capăt de cerere, și a dispus actualizarea cu indicele de inflație a drepturilor bănești acordate reclamanților, de la data scadenței fiecărei sume, la data plății efective.
Văzând că în speță sunt aplicabile prevederile art.274 cod pr.civ. instanța i-a obligat pe pârâți să-i plătească reclamantei suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu apărător.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Inspectoratul Școlar al Județului A, solicitând admiterea acestuia și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamanților.
În expunerea de motive arată că temeiul de drept al acțiunii reclamanților îl reprezintă prevederile art.50 alin.21-2 din Legea nr.128/1997 și Ordonanța nr.15/30.01.2008.
Potrivit prevederilor art.5 alin.2 din Ordonanța 15/2008 în coeficientul de multiplicare din anexa nr.2, prevăzuți la ultimele trei tranșe de vechime recunoscute de 30-35 ani, 35-40 ani și peste 40 ani în învățământ sunt cuprinse și 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime prevăzut de art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997 și Ordonanța 39/1997. Acest aspect este reglementat și de Legea nr.154/1998 privind salarizarea personalului bugetar.
În mod nelegal, apreciază recurentul, prima instanță nu i-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, dat fiind faptul că nu are calitatea de angajator și nici finanțator al unităților de învățământ preuniversitar.
CURTEA, analizând sentința atacată prin raportare la criticile aduse și în limitele prevăzute de art. 3041Cod procedură civilă, constată următoarele:
Recursul este nefondat.
Principala apărare formulată de către recurent este aceea că tranșa suplimentară solicitată de către reclamanți este prevăzută de lege și deci le-a fost acordată încă de la momentul apariției textului de lege pe care aceștia își fundamentează acțiunea, raportat la prevederile art. 5 alin. 2 din OG nr. 15/2008.
Potrivit art. 1169 cod civil "cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească", dispoziție care în materia litigiilor de muncă are o caracteristică specială și anume art. 287 codul muncii prevede expres că "sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare".
Instanța de fond a reținut corect că pârâtul recurent nu au făcut dovada că a acordat reclamanților, conform prevederilor art. 50 din Legea nr. 128/1997, pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime - 30, 35 și peste 40 ani, o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Având în vedere că însuși recurentul nu contestă dreptul reclamanților la beneficiul acestei tranșe de vechime, însă la dosar nu există nici o dovadă a acordării efective a acestui drept salarial, instanța constată că instanța fondului în mod temeinic a apreciat acțiunea ca fiind fondată și a admis-o în consecință.
Referitor la excepția invocată, aceasta a fost în mod corect soluționată de instanța de fond.
Astfel, unitatea de învățământ are calitatea de angajator pentru personalul didactic auxiliar din unitate potrivit prevederilor Legii 128/1997 și de plătitor al salariilor personalului încadrat în unitate, salariile calculându-se în cadrul unității.
Inspectoratul Școlar Județean A, are calitatea de angajator al cadrelor didactice potrivit Legii 128/1997 și are atribuții de control în ce privește modul de calcul și plata salariilor de către unitățile de învățământ și modalitatea în care se aplică dispozițiile
Faptul că prin art. 167 din Legea 84/1995, modificată prin Legea 354/2004 și HG2192/2005 se arată că unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetul local ale unităților administrativ - teritoriale de stat și din alte surse potrivit legii, nu înlătură calitatea procesuală pasivă a instituției recurente, calitatea dată de calitatea de angajator al acesteia, în acord cu prevederile art. 3 din Legea 168/1999, care definește expres părțile unui conflict de muncă, acestea fiind salariatul și angajatorul.
Față de cele ce preced, sentința fiind la adăpost de criticile aduse, Curtea va respinge ca nefondat recursul de față în conformitate cu prevederile art. 312 din codul d e procedură civilă.
(continuarea deciziei civile nr-)
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul pârât Inspectoratul Școlar Județean împotriva sentinței nr. 843/2009 pronunțată de Tribunalul Alba, în dosar nr-.
Obligă recurentul la plata sumei de 750 lei cu titlu cheltuieli de judecată în favoarea intimaților.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10.12.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact.
10 ex/21.01.2010
Jud.fond,
Președinte:Nicoleta VesaJudecători:Nicoleta Vesa, Carmen Fiț, Victor Crețoiu
