Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 1359/2009. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 1359/

Ședința publică din 02 decembrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Luminita Cristea judecător

JUDECĂTOR 2: Anica Ioan

JUDECĂTOR 3: Viorica Mihai

Grefier -

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții, - prin reprezentant legal SINDICATUL LIBER "EDUCAȚIA", împotriva sentinței civile nr. 646/24.04.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu pârâții ȘCOALA NR.7 " ", CENTRUL FINANCIAR NR.2 G, CONSILIUL LOCAL G și chemații în garanție GUVERNUL ROMÂNIEI PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, intimat MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI, în acțiunea având ca obiect drepturi bănești.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 18.11.2009 fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, care face parte integrantă din prezenta când Curtea având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei la data de 25.11.2009 când pentru aceleași motive a amânat pronunțarea cauzei la data de 2.12.2009 când,

CURTEA

Asupra recursului civil de față;

Prin cererea înregistrată sub numărul - pe rolul Tribunalului Galați reclamantul Sindicatul Liber Educația în numele membrilor de sindicat, și - au chemat în judecată pe pârâții Școala nr. 7 " " G,Centrul Financiar numărul 2 G, Consiliul Local G solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâților la acordarea sporului de 10% din salariul de bază pentru condiții penibile pentru personalul nedidactic-îngrijitor în conformitate cu dispozițiile articolului 41 alineat 3 litera a din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007-2010, obligarea pârâților să calculeze îndemnizația de concediu de odihnă cu luarea în calcul a sporului pentru condiții nocive de muncă și a sporului de condiții penibile precum și obligarea pârâților la plata retroactivă a diferențelor de drepturi salariale reprezentând contravaloarea sporului de 10% din salariu de bază pentru condiții penibile pentru personalul nedidactic-îngrijitor pe o perioadă de 3 ani anterioară introducerii acțiunii,actualizată în funcție de coeficientul de inflație,defalcat pe fiecare lună, până la data efectivă a plății.

În motivarea în fapt a cererii reclamanții au arătat că la data de 31.01.2005 a fost înregistrat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei sub numărul 20.01/31.01.2005 Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2005-2006 și că potrivit articolului 40 alineat 3 litera a din acesta salariații beneficiază de un spor de 10 % din salariul de bază pentru condiții deosebite de muncă, grele, periculoase sau penibile, dispoziție care a fost preluată și în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007-2010.

Mai arată reclamanții că potrivit articolului 59 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007-2010 îndemnizația de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a veniturilor din ultimele trei luni anterioare lunii în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu.

În drept reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile articolelor 283 și 241 din Codul Muncii, aret. 67 din legea 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, art. 28 din Legea sindicatelor numărul 54/2003, legea 130/ 1996 și pe dispozițiile Contractului Colectiv de Muncă la Nivel Național pe anii 2005-2006, respectiv pe anii 2007-2010.

În dovedirea acțiunii s-a folosit de proba cu acte depunând la dosarul cauzei copii ale fișei postului pentru membrii de sindicat reprezentanți, ale mențiunilor existente în carnetele de muncă.

Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâtul Consiliul Local al municipiului Gai nvocat excepția lipsei calității procesuale pasive motivat de faptul că în litigiile care au ca obiect drepturi bănești o astfel de calitate nu poate avea decât unitatea angajatoare și în speță între consiliu și personalul nedidactic-îngrijitor reprezentat de către reclamant nu există raporturi de muncă.

De asemenea, prin aceeași întâmpinare a fost formulată cerere de chemare în garanție a Guvernului României reprezentat prin Ministerul d e Finanțe precum și a Ministerului Educației, Cercetării și prin Inspectoratul Școlar al Județului G care conform Hotărârii Guvernului Numărul 741/2003 are atribuția asigurării și monitorizării modului de și utilizarea resurselor umane, materiale și financiare necesare desfășurării procesului de învățământ și educație.

Reclamanții prin reprezentant au precizat că pârâtul Centrul Financiar numărul 2 G nu are personalitate juridică proprie, dar că această instituție realizează plățile către angajații unităților de învățământ.

Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive având în vedere inexistența unui raport juridic cu pârâtul Consiliul Local

Prin sentința civilă nr. 646/24.04.2009 Tribunalul Galația respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către pârâtul Consiliul Local

A admis excepția lipsei capacității procesuale pasive a pârâtului Centrul Financiar nr. 2

A respins acțiunea formulată de reclamanții, și - prin reprezentant legal SINDICATUL LIBER "EDUCAȚIA" în contradictoriu cu pârâtul Centrul Financiar nr.2 pentru lipsa capacității procesuale pasive.

A respins ca nefondată acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâții Școala nr. 7 " " G și Consiliul Local

A respins cererea de chemare în garanție a Ministerului Educației Cercetării și B ca nefondată.

A respins cererea de chemare în garanție a Guvernului prin Ministerul Finanțelor Publice pentru lipsa calității de reprezentat.

În motivare instanța a reținut următoarele:

În privința excepției lipsei calității procesuale pasive invocate de către pârâtul Consiliul Local G instanța reține că aceasta nu este fondată întrucât potrivit articolului 167 din legea 128/1997 unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii. Prin urmare, calitatea de ordonator de credite în ceea ce privește cheltuielile de personal revine consiliului local în a cărui rază se află unitatea de învățământ.

Nu are relevanță împrejurarea că intre reclamanți și pârâtul Consiliul Local G nu există un raport de muncă direct și din aceste motive a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către pârâtul Consiliul Local al municipiului

În ceea ce privește capacitatea procesuală pasivă a pârâtului Centrul Financiar numărul 2 G instanța a avut în vedere precizările efectuate de către reprezentantul reclamanților și a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât pentru lipsa capacității procesuale, dat fiind ca acesta nu are personalitate juridica.

Referitor la cererile de chemare în garanție instanța reține că pârâtul Consiliul Local al municipiului Gaf ormulat cereri de chemare în garanție cu un conținut juridic ilogic în sensul că deși a solicitat chemarea în garanție a Guvernului României respectiv a Ministerului Educației, Cercetării și T, a solicitat ca aceste instituții să fie reprezentate de Ministerul Finanțelor Publice, de Direcția Generală a Finanțelor Publice respectiv de Inspectoratul Școlar,deși acestea nu au calitatea de reprezentant în procese ale instituțiilor chemate în garanție.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, instanța a admis-o, date fiind dispozițiile articolului 13 din legea 90/2001 și articolul 25 din Decretul 31/1954.

Cererea de chemare în garanție a Ministerului Educației, Cercetării și Taf ost respinsă ca nefondată întrucât potrivit dispozițiilor articolului 167 din legea 84/1995 de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației, Cercetării și T se asigură următoarele cheltuieli aferente unităților de învățământ preuniversitar, inclusiv pentru învățământul special: a)componenta locală aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinanțate de Guvernul României și de organismele financiare internaționale precum și rambursările de credite externe aferente proiectelor respective; b)bursele pentru elevii din Republica M precum și bursele pentru etnicii români din afara granițelor țării; c)organizarea evaluărilor, simulărilor și examenelor naționale; d)perfecționarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice și didactice auxiliare, precum și organizarea examenelor naționale de ocupare a posturilor didactice; e)manualele școlare pentru învățământul obligatoriu și pentru elevii cu dificultăți materiale din învățământul liceal,de arte și meserii; f) finanțarea pe bază de hotărâri ale Guvernului a unor programe anuale sau multianuale de investiții, modernizare și dezvoltare a bazei materiale a instituțiilor publice de învățământ preuniversitar de stat,inclusiv consolidări și reabilitări de școli și dotări;g) finanțarea unor programe naționale de protecție socială, stabilite prin reglementări specifice; h)finanțarea privind organizarea pentru elevi de concursuri pe obiecte de învățământ și pe meserii, tehnico-aplicative, științifice, de creație, concursuri și festivaluri cultural-artistice, campionate și concursuri sportive școlare,cu participare națională și internațională precum și olimpiadele internaționale pe obiecte de învățământ.

Având în vedere aceste aspecte precum și dispozițiile alineatelor 3-6 ale aceluiași articol, potrivit cărora finanțarea de bază ce include și cheltuielile de personal se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale iar Ministerul Educației, Cercetării și T are atribuții expres stabilite în ceea ce privește finanțarea cheltuielilor unităților din învățământul preuniversitar și care nu include și cheltuielile de personal, a fost respinsă cererea de chemare în garanție ca nefondată.

Cu privire la fondul cauzei instanța a reținut că reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2005-2006 precum și pe cele ale Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007-2010 fără însă a face dovada faptului că dispozițiile privind plata sporului pentru condiții penibile de muncă se reflectă în prevederile Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Învățământ.

Dispozițiile Codului muncii, respectiv articolul 241 precum și cele ale articolului 11 din Legea 130/1996 privind contractul colectiv de muncă menționează întinderea efectelor contractelor colective de muncă la nivel național, la fiecare nivel încheindu-se contractele colective de muncă.

Aceste contracte colective de muncă la diferite nivele se referă la salariați.

Reclamanții, fiind angajați ca și personal nedidactic (îngrijitori), respectiv personal contractual, salarizarea acestora este reglementată de o lege specială, respectiv OUG 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar. Salarizarea acestora și acordarea unor drepturi sunt stabilite prin acte normative și nu pe bază de negociere. Cum legislația specială prin care sunt acordate drepturile salariale reclamanților cât dispozițiile speciale privind sporurile de care poate beneficia personalul contractual din sectorul bugetar nu cuprinde referiri la sporul pentru condiții penibile nici instanța nu poate dispune altfel.

Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamanții, prin reprezentant Sindicatul Liber Educația

În motivare au arătat că hotărârea este netemeinică, întrucât instanța a eludat caracterul obligatoriu al contractului colectiv de muncă la nivel național, care se aplică tuturor salariaților din toate unitățile din țară.

Prin articolul 40 alineat 3 litera a din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2005-2006 s-a stabilit că salariații beneficiază de un spor de 10 % din salariul de bază pentru condiții deosebite de muncă, grele, periculoase sau penibile, dispoziție care a fost preluată și în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007-2010.

De asemenea, prin contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ înregistrat la sub nr. 5521/01/09.01.2004 (prelungit până în prezent, potrivit art. 9 alin. 2), la art. 43 este prevăzut faptul că, pentru prestarea activității în locuri de muncă cu condiții grele, periculoase, nocive, penibile,salariații primesc sporuri la salariul de bază.

Întrucât reclamantele în calitate de îngrijitoare prestează muncă în condiții penibile, consideră că li se cuvine sporul de 10% aplicat la salariul de bază.

Intimatul Ministerul Educației, Cercetării și a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că hotărârea Tribunalului Galați este legală și temeinică, întrucât între minister și Primăria mun. G nu există nici un raport juridic de coordonare sau subordonare.

Examinând recursul declarat prin prisma motivelor invocate de recurente, cât și în conformitate cu dispozițiile art.304 și 3041.pr.civ. Curtea apreciază că acesta este fondat față de următoarele considerente:

Este adevărat că reclamantele sunt angajate ca personal nedidactic (îngrijitori), respectiv personal contractual, iar salarizarea acestora este reglementată de o lege specială, respectiv OUG 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, unde nu este prevăzută în mod expres acordarea sporului pentru munca în condiții penibile.

Dar, prin contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ înregistrat la sub nr. 5521/01/09.01.2004 (prelungit până în prezent, potrivit art. 9 alin. 2), la art. 43 este prevăzut faptul că, pentru prestarea activității în locuri de muncă cu condiții grele, periculoase, nocive, penibile,salariații primesc sporuri la salariul de bază.

Cuantumul sporului este prevăzut de 41 alin.3 lit. a din, respectiv 10% din salariul de bază.

Potrivit art. 236-243 din contractele colective de muncă constituie legea părților, executarea lor este obligatorie pentru părți, prevederile acestora se aplică tuturor salariaților, iar contractele individuale de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin contractele colective de muncă.

Ca urmare, contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ constituie izvor de drept în ceea ce privește acest spor și chiar dacă acesta nu a fost prevăzut în contractul individual de muncă se cuvine reclamanților în temeiul efectului direct pe care îl are contractul mai sus amintit.

În concret, cu fișa postului depusă la dosar s-a dovedit că reclamantele (îngrijitoare) prestează muncă în condiții penibile și ca urmare li se cuvine sporul de 10% aplicat la salariul de bază, cu începere din data de 24.02.2006, respectiv cu 3 ani anterior introducerii acțiunii.

Conform art. 145 din Codul Muncii (1) Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă.

(2) Indemnizația de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale prevăzute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu.

În consecință, pârâții vor fi obligați să calculeze indemnizația de concediu de odihnă pentru perioada 2006-2009 cu luarea în calcul și a acestui spor.

Potrivit principiului reparației integrale, drepturile salariale urmează a fi actualizate cu rata inflației cu începere de la data nașterii dreptului și până la data plății efective.

Drepturile urmează a fi acordate până la modificarea cadrului legal, respectiv intrarea în vigoare a Legii 330/2009, dată la care potrivit art. 1 alin. 2 drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt și rămân în mod exclusiv cele prevăzute în prezenta lege.

Având în vedere că reclamanții sunt angajați ai unităților școlare care sunt finanțate de Consiliile Locale, față de modul de derulare al raporturilor de muncă, din punct de vedere financiar ambii pârâți au obligația să facă plățile și respectiv să aloce fondurile necesare sporului acordat prin prezenta hotărâre.

În consecință, în baza art. 312 Cod de procedură civilă, instanța va admite recursul și va modifica sentința recurată în parte, în sensul mai-sus arătat.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamanții, - prin reprezentant legal SINDICATUL LIBER "EDUCAȚIA", împotriva sentinței civile nr. 646/24.04.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.

Modifică în parte sentința civilă nr. 646/2009 a Tribunalului Galați numai în ceea ce privește fondul cauzei și în consecință:

Admite în parte acțiunea.

Obligă în solidar pârâții către reclamantele, la plata lunară a sporului de 10 % din salariul de bază lunară pentru condiții penibile începând cu 24.02.2006 și până la 9.11.2009 ( data intrării în vigoare a Legii nr. 330/2009) și - începând cu 01.05.2008 și începând cu 1.11.2007 și până la 9.11.2009.

Obligă pârâtele să ia în calculul indemnizației de concediu de odihnă și acest spor.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi, 2 decembrie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

Red./23.12.2009

Tehnored.

8 exp./28.12.2009

Com. 6 exp./28.12.2009

Fond: Tribunalul Galați - judecători - -

Președinte:Luminita Cristea
Judecători:Luminita Cristea, Anica Ioan, Viorica Mihai

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 1359/2009. Curtea de Apel Galati