Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 1379/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civil și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de munc și asigurri sociale
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 1379/
Ședința public de la 05 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Pîrvulescu
Judector - -
Judector - -
GREFIER - -
Pe rol se afl judecarea recursurilor formulate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTȚILOR, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN B, TRIBUNALUL BRAȘOV, CURTEA DE APEL BRAȘOV, împotriva sentinței civile nr. 772/27.04.2009, pronunțat de TRIBUNALUL BRAȘOV în dosar nr-.
La apelul nominal fcut în ședinț public se constat lipsa prților.
Procedura este îndeplinit.
Se constat c, prin motivele de recurs, s-a solicitat judecarea cauzei în lips, în temeiul art. 242 alin. 2 Cod pr. civil, astfel c instanța apreciaz cauza ca fiind în stare de judecat și rmâne în pronunțare asupra recursurilor.
CURTEA
Constat c prin sentința civil 772/2009, TRIBUNALUL BRAȘOVa admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru pretențiile constând în sporul de confidențialitate corespunztor perioadei 1.01.2006 - 21.01.2006, a admis în parte acțiunea reclamanților și a obligat pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV și TRIBUNALUL BRAȘOVs calculeze și s plteasc reclamanților drepturile salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din 21.01.2006 pân la data rmânerii definitive și irevocabile a hotrârii judectorești și pe viitor, actualizate cu indicele de inflație și dobânda legal și s efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de munc ale reclamanților.
Pentru a pronunța aceast sentinț instanța a reținut urmtoarele:
Reclamanții au calitatea de asistenți judiciari în cadrul Tribunalului Brașov, astfel cum rezult din adeverințele depuse la dosar.
Potrivit dispozițiilor art.13 din Ordonanța Guvernului nr.9/2001 pentru modificarea Ordonanței de Urgenț a Guvernului nr.57/2000 privind salarizarea personalului CNSAS, pentru pstrarea confidențialitții în legtur cu faptele, informațiile, documentele de care iau cunoștinț în cadrul funcției, personalul CNSAS beneficiaz de un spor lunar de confidențialitate în cuantum de pân la 30% calculat din salariul de baz brut.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art.8 din același act normativ salariile de baz pentru funcțiile de conducere și de execuție din cadrul Consiliului sunt asimilate funcțiilor specifice Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție, Curții Constituționale, etc.
În același sens sunt și prevederile art.3 din Legea nr.444/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.19/2006 privind creșterile salariale care se acord personalului militar și funcționarilor publici cu statut special, din instituțiile publice de aprare național, ordine public și siguranț național, care prevd c pentru pstrarea confidențialitții în legtur cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul sau avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe baz de contract și personalul civil din instituțiile publice de aprare național, ordine public și siguranț național, beneficiaz de un spor lunar în cuantum de pân la 15% din solda lunar, respectiv din salariul de baz.
Totodat, prin dispozițiile art.15 alin.1 din Ordonanța Guvernului nr.6/2007 privind unele msuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici s-a prevzut acordarea sporului de confidențialitate în cuantum de pân la 15% și altor categorii de funcționari publici, respectiv celor din aparatul de lucru al Guvernului, din cadrul Administrației Președințiale, Consiliul Național pentru studierea Arhivelor Securitții, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrrii Europene, Ministerul Economiei și Comerțului, Consiliul Legislativ.
Potrivit dispozițiilor art.20 alin.3 din Legea nr.656/2002 pentru prevenirea și sancționarea splrii banilor, precum și pentru instituirea unor msuri de prevenire și combatere a finanțrii actelor de terorism, modificat și completat s-a acordat acest spor de confidențialitate în cuantum de pân la 15% și membrilor Plenului, precum și unor categorii de personal, din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Splrii Banilor.
Însși Ordonanța Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare prevede în dispozițiile art.30 alin.3 acordarea sporului de confidențialitate personalului din aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminrii cu scopul de a asigura un tratament echitabil și similar tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice, care gestioneaz informații clasificate în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Or, obligația profesional de confidențialitate a fost impus imperativ reclamanților de ctre legiuitor prin dispozițiile art.99 alin.1 lit.d din Legea nr.303/2004 privind Statutul judectorilor și procurorilor, republicat, cu modificrile și completrile ulterioare, raportat la art.15 din Codul d eontologic al magistraților și ale art.78 alin.1 din Legea nr.567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judectorești și al parchetelor de pe lâng acestea, modificat și completat, raportat la art.9 din Codul d eontologic al acestora, lacunar fiind numai cuantumul procentual al acestui drept salarial.
Totodat, instanța constat c reclamanții nu îndeplinesc o funcție de demnitate public (numit sau aleas), astfel încât se afl în situație identic nu doar comparabil cu personalul mai sus amintit, din unitțile bugetare privind acordarea dreptului la o contraprestație salarial sinalagmatic pentru îndeplinirea obligației lor de confidențialitate.
Aceștia desfșoar o activitate judiciar ce implic administrarea sau cel puțin contactul cu informații confidențiale (unele chiar clasificate) constând în date privind arestri, interceptri ale convorbirilor telefonice, martori sub acoperire, protecția victimelor, datele cu caracter personal ale justițiabililor și colegilor de serviciu, secretul bancar, economic, drepturi de proprietate intelectual, fapt ce îi îndreptțește la acordarea sporului de confidențialitate.
Conform Directivei 2000/EC/78 privind crearea cadrului general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de munc și condițiile de angajare (aquis-ul comunitar în domeniul prevenirii și combaterii discriminrii, publicat în oficial al Comunitților Europene nr.303 din 2 decembrie 2000), în vederea definirii și constatrii discriminrii directe, tratamentul diferențiat trebuie analizat prin prisma unor persoane aflate în situații doar comparabile, iar nu neaprat în situații chiar similare.
Or, magistrații și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judectorești și al parchetelor de pe lâng acestea se afl într-o situație identic și nu doar comparabil cu personalul din unitțile bugetare sub aspectul prestrii unei munci în mod continuu sau succesiv cu efectul identic al executrii în mod egal și nediferențiat al aceleiași obligații de confidențialitate, iar refuzul acordrii sporului de confidențialitate constituie o evident discriminare, în sensul dispozițiilor art.2 alin.1 și 3 din Ordonanța Guvernului nr.137/2000, republicat.
Potrivit art.16 alin.1 și 2 din Constituția României, cetțenii sunt egali în fața legii și a autoritților, fr privilegii și discriminri, nimeni nefiind mai presus de lege.
Reclamanții, în calitate de reprezentanți ai sistemului judiciar sunt discriminați în sensul art.2 și 6 din Ordonanța Guvernului nr.137/2000, întrucât le-a fost refuzat plata sporului de confidențialitate, cu motivarea c aparțin unei anumite categorii socio-profesionale, fapt ce nu constituie o justificare obiectiv și rezonabil pentru decderea acestora dintr-un drept garantat de lege, deoarece nu categoria socio-profesional este resortul, obiectivul și elementul generator și fundamental al stabilirii și acordrii sporului salarial pentru confidențialitate în sistemul de salarizare.
Singurele obiective și elemente care conduc la o diferențiere în sistemul de salarizare sunt nivelul studiilor, treapta sau gradul profesional, calitatea și cantitatea muncii, condițiile de munc, cu sublinierea c aceast diferențiere se reflect numai în salariul (indemnizația) de baz nu și în sporurile salariale, care întotdeauna au obiective și elemente cu totul speciale și specifice de acordare, precum prestarea muncii peste programul normal, prestarea numai în timpul nopții, dobândirea unei pregtiri profesionale suplimentare în domeniul de activitate, cum ar fi doctoratul, dobândirea unei vechimi în munc, etc.
În caz contrar, sunt înclcate principiile constituționale privind nediscriminarea, dreptul la plat egal pentru munc egal, dreptul la salariu pentru munca prestat, care se coroboreaz cu reglementrile internaționale în materie, respectiv, dispozițiile art.7 și art.23 din Declarația Universal a Drepturilor Omului, care garanteaz dreptul tuturor persoanelor la protecție egal a legii împotriva oricrei discriminri și dreptul la o remunerație echitabil și satisfctoare.
În acest sens sunt și prevederile art.7 din Pactul Internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale și ale art.14 din Convenția European privind aprarea drepturilor omului și art.4 din Carta social revizuit și ratificat prin Legea nr.74/1999, care garanteaz dreptul la o salarizare echitabil și stabilesc faptul c exercițiul drepturilor și libertților este supus unor limitri numai în situația aprrii securitții naționale și ordinii publice, fapt nejustificat, întrucât, acordarea sporului de confidențialitate tuturor magistraților judectori și procurori și personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judectorești și al parchetelor de pe lâng acestea nu afecteaz în nici un mod securitatea național, ci constituie o garanție a realizrii acestui obiectiv.
Totodat, acordarea acestor despgubiri salariale reclamanților nu reprezint un adaos la lege, ci o aplicare a dispozițiilor art.269 Codul muncii, ce garanteaz dreptul la despgubiri, inclusiv pentru discriminri în munc.
Instanța a constatat c, pronunțându-se asupra recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție, Înalta Curtea stabilit prin decizia nr.46/2008 c, în interpretarea și aplicarea unitar a dispozițiilor art.99 alin.1 lit. d din legea nr. 303/2004 privind statutul judectorilor și procurorilor, republicat cu modificrile și completrile ulterioare, raportat la art.16 alin.1,2 din Codul d eontologic al magistraților și a art. 78 alin.1 din Legea nr.56/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judectorești și al parchetelor de pe lâng acestea, modificat și completat, raportat la art.9 din Codul d eontologic al acestora, judectorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brut lunar, respectiv la salariul de baz brut lunar.
Potrivit art.329 alin.3 teza final pr.civ. dezlegarea dat problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțe. Or, problema de drept ce st la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegat în sensul celor artate prin decizia 46/2008 a, astfel încât se impune admiterea acțiunii.
Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedus judecții și pentru viitor, Tribunalul a reținut c aceast cerere este întemeiat, întrucât drepturile salariale constituie prin excelenț prestri periodice în înțelesul art.110 alin.2 pr.civ. astfel încât pot fi solicitate și acordate înainte de termen. Excepțiile prevzute de art.110 pr.civ. fr a crea un dezavantaj debitorului deoarece acesta nu pierde termenul executrii obligației sale, creeaz un avantaj procesual creditorului care se gsește deja pregtit pentru data împlinirii fiecrui termen al prescripției periodice cu o hotrâre pe care o va putea pune în executare dac debitorul nu își îndeplinește de bun-voie obligațiile ce-i revin, prevenindu-se astfel o serie de procese distincte pentru fiecare scadent.
Aceast excepție procesual are menirea de a preîntâmpina pgubirea creditorului prin așteptarea îndeplinirii fiecrui termen al prestației periodice, iar hotrârea obținut poate fi executat doar în perioada în care temeiul pretențiilor este în vigoare, iar debitorul este ținut de acesta.
Actualizarea sumelor acordata conform indicelui de inflație și a dobânzii legale a fost acordat de instanț în temeiul art.1082 și 1084 Cod civil, deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natur salarial s-a creat reclamanților un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației, precum și în lipsa de folosinț a acestor sume.
Cererea de obligare la efectuarea mențiunilor corespunztoare în carnetul de munc al fiecrui reclamant a fost admis în baza dispozițiilor art. 1 - 8 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de munc.
De asemenea, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat s vireze fondurile necesare achitrii drepturilor solicitate. În acest sens, tribunalul reține c potrivit HG nr.736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art.131 pct.1 din Legea nr. 303/2004, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțat de la bugetul de stat. Prin art.19 din Legea nr. 500/2000 privind finanțele publice se prevede c Ministerul Economiei și Finanțelor coordoneaz activitatea de pregtire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât era necesar ca hotrârea s-i fie opozabil acestei instituții care asigur fondurile necesare salarizrii puterii judectorești.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Libertților,Ministerul Finanțelor Publice - prin Direcția General a Finanțelor Publice B, Curtea de APEL BRAȘOV și TRIBUNALUL BRAȘOV, criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, prin recursul Ministerului Justiției se arat c reclamanții au calitatea de asistenți judiciari iar sporul de 15% nu este prevzut în favoarea acestei categorii de salariați. Același motiv de recurs este invocat și de TRIBUNALUL BRAȘOV și Curtea de APEL BRAȘOV. În plus, mai este criticat soluția de admitere a acțiunii pe considerentul c prin acordarea unor drepturi neprevzute de legea de salarizare a reclamanților instanța de fond a depșit atribuțiile puterii judectorești, motiv de recurs prevzut de art. 304 pct. 4 Cod procedur civil.
Recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția General a Finanțelor Publice B a reiterat excepția lipsei calitții procesuale a acestei instituții pentru aceleași argumente artate în fața primei instanțe.
Examinând sentința atacat în raport de criticile formulate instanța apreciaz c recursurile pârâților sunt fondate dup cum urmeaz.
Reclamanții au calitatea de asistenți judiciari în cadrul Tribunalului Brașov.
Prin dispozițiile deciziei nr. 46, pronunțat de Înalta Curte de Casație și Justiție, în cadrul recursului în interesul legii la data de 15.12.2008, s-a constatat c judectorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 15 % pentru confidențialitate, calculat la indemnizația brut lunar, respectiv salariul de baz brut lunar.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza final din Codul d e Procedur Civil dezlegarea dat problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori,problema de drept ce st la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegat în sensul celor artate mai sus prin decizia nr. 46/2008 a, în sensul c sporul de 15% se cuvine doar categoriilor profesionale expres și limitativ prevzute în cuprinsul deciziei, printre care nu se regsește și cea a asistenților judiciari.
Faț de aceste considerente, în baza art.304 pct.9 și 312 Cod procedur civil recursurile vor fi admise iar sentința atacat va fi modificat în parte in sensul respingerii in tot a acțiunii și menținerii dispozițiilor referitoare la soluționarea excepțiilor care au fost corect și legal analizate.
În ceea ce existența unei discriminri provenit din hotrâri judectorești potrivnice nu se circumscrie dispozițiilor speciale ale OG Nr.137/2000 întrucât discriminrile reglementate în acest act normativ au în vedere deosebirile realizate pe baz de ras, etnie, religie, etc, ori hotrârile judectorești potrivnice invocate ca izvor al discriminrii, ca de altfel, în principiu, orice hotrâri judectorești, nu au la origine deosebiri de acest gen, soluția diferit a instanțelor bazându-se pe interpretarea proprie dat legilor aplicabile situației juridice respective. În acest sens interpretarea și aplicarea unitar a legii pe întreg teritoriul României, constituie un obiectiv primordial al actului de justiție iar împlinirea acestui deziderat poate fi realizat doar prin cile prevzute de lege la momentul actual, respectiv prin sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție s se pronunțe asupra chestiunilor de drept care au fost soluționate diferit de ctre instanțele judectorești.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile formulate de recurenții Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV, Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția General a Finanțelor Publice B și Ministerul Justiției și Libertților, împotriva sentinței civile nr. 772/M/2009 a Tribunalului Brașov pe care o modific în parte în sensul c:
Respinge în tot acțiunea formulat de reclamanții - și împotriva pârâților Ministerul Justiției și Libertților, Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminrii.
Menține restul dispozițiilor cu privire la soluționarea excepției.
IREVOCABIL.
Pronunțat în ședinț public azi 5 2009.
PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR,
- - - - -
Grefier,
- -
Red. CȘ - 20.11.09
Dact. GG - 23.11.09
9 ex.
Red. fond -
Președinte:Anca PîrvulescuJudecători:Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță, Camelia Juravschi
