Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 1401/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.1401
Ședința publică din data de 11 iulie 2008
PREȘEDINTE: Marilena Panait
JUDECĂTORI: Marilena Panait, Ioana Cristina Țolu Cristina
: -- -
Grefier: -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta SC " " SA (Fostă SC "" cu sediul social în B, str.ral -, nr.11 bis, sector 1 și domiciliul procesual ales conform art.93 Cod procedură civilă în B,-,.3,.7, sector 1 - la Societatea civilă de avocați & Asociații, împotriva sentinței civile nr.1106 din 4 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, G, G, -, G, -, G, -, G, toți reprezentați de avocat și domiciliul ales la cabinetul acesteia din comuna, sat,-, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura completă.
Se referă instanței de grefierul de ședință că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru, iar din partea intimaților-reclamanți s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, întâmpinare, solicitându-se judecarea cauzei în lipsă, precum și împuternicirea avocațială nr.67/2008 a doamnei avocat din Baroul Dâmbovița. Se mai învederează că din partea recurente-pârâte SC " " SA s-au depus la dosar concluzii scrise și înscrisuri, în copie, respectiv: adresa nr.1231/17.03.2008 a Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse - Direcția de Muncă și Protecție Socială a Municipiului B, hotărârea comisiei paritare din 31.03.2008, adresa nr.938/01.04.2008 - în dublu exemplar - a SC "" SA cu privire la evoluția salariului mediu de bază în perioada 2003 - 2007, contractul colectiv de muncă pe anii 2007 - 2010, certificat de înregistrare mențiuni din 04.04.2008 emis de Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalului București, încheierea nr.28702/02.04.2008 a Tribunalului București pronunțată în dosarul nr.-/2008.
Se prezintă în instanță soția intimatului-reclamant G care depune la dosar, în copie, foaia de evidență privindu-l pe acesta.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, apreciază cauza în stare de judecată și deliberând a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrat sub nr- reclamanții, G, G, -, G, -, G, -, G au chemat în judecată pe pârâta SC SA solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale reprezentând prime corespunzătoare sărbătorilor de Paști și de C, sumele urmând a fi reactualizate conform indicelui de inflație.
În motivarea acțiunilor s-a arătat că pe lângă salariul de bază reclamanții urmau să beneficieze și de drepturile acordate în baza contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de societate.
Astfel contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul societății prevedea la art.168 alin.1 o suplimentare a drepturilor salariale cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C în cuantum de un salariu mediu de bază pe societate, suplimentări salariale care nu s-au acordat și ca atare pârâta datorează reclamanților și daune constând în reactualizarea sumelor potrivit indicelui de inflație.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a arătat ca și-a schimbat denumirea societății din în SA și a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată pe considerentul că pentru anul 2003 suplimentările au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, situație care s-a păstrat și în următoarele contracte colective de muncă.
Tribunalul Prahova prin sentința civilă nr. 1106 din 4 aprilie 2008 admis acțiunea formulată de reclamanții, G, G, -, G, -, G, -, G în contradictoriu cu pârâta SC () SA B, obligând pârâta să platească următorilor reclamanți drepturile salariale cuvenite și neacordate după cum urmează:
, G, suma de 10200 lei pentru fiecare din acești reclamanți reprezentand prime de C si Pasti pentru perioada 2005-2007; pentru și G suma de 8350 lei pentru fiecare reprezentând prime de C 2006-2007 și Paști pentru perioada 2005-2007; pentru, -,., G suma bruta de 4650 lei pentru fiecare reprezentând prime de C 2005 și Pasti 2005-2006; pentru -, G cate 2800 lei brut pentru fiecare reprezentând prime de C și Paști pe anul 2005; pentru -, G, cate 1400 lei brut pentru fiecare reprezentând prime de Paști 2005.
Prin aceeași sentință tribunalul a obligat pârâta să achite reclamanților sumele precizate brute actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume la data plătii efective.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Contractul colectiv de muncă pe unitate pentru anul 2004 stabilește la art.168 că angajații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP, cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, iar la alineatul 2 al acestui articol se stipulează că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Pentru anii următori, contractele colective de muncă pe unitate, negociate și aplicabile la nivelul societății pe anii 2004, 2005, 2006, 2007 au menținut numai alin.1 al art.168, iar alineatul 2 făcea referire tot la faptul că aceste drepturi pe anul 2003 au fost incluse în salariu.
În aceste condiții instanța a apreciat că nu se impune efectuarea în cauză a unei expertize de specialitate pentru a verifica dacă drepturile solicitate au fost incluse în salariu față de exprimarea fără echivoc din contractele colective aferente anilor 2004-2007 din care rezultă că numai pentru anul 2003 suplimentările salariale au fost incluse în salariu.
De asemenea, instanța a apreciat că nu se impune efectuarea expertizei pentru a se stabili salariul mediu la nivel de societate întrucât nu intră în atribuțiile expertului să precizeze acest salariu mediu, care a fost stabilit în urma negocierilor dintre conducerea societății și sindicat, fiind cel menționat în adresa nr.562/09.02.2004, nr.405/2005, nr.6152/21.11.2005, 1990/2006 neputând fi luat în considerare un alt salariu mediu stabilit ulterior de către pârâtă, după declanșarea litigiilor privind plata acestor suplimentări salariale.
Rezultă așadar că părțile semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivelul SNP SA pentru anii 2004, 2005, 2006, 2007 au înțeles să păstreze pentru salariați beneficiul suplimentărilor salariale prevăzute de alin.1.168 din contractul colectiv de muncă și în cursul anilor 2004, 2005, 2006, 2007 respectivele suplimentări fiind introduse în salariul de bază al fiecărui salariat numai pentru anul 2003.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta SC SA B prin reprezentant, în temeiul disp.art.304 pct.9 Cod procedură civilă, criticând soluția fondului privind eronata admitere a cererii reclamanților prin însușirea raționamentului "per a contrario" care a fost așezat la temelia raționamentului primei instanțe.
Arată recurenta că aceste suplimentări prevăzute la art. 168 alin. 1 au fost incluse în salariile de bază ale salariaților începând cu anul 2003, au fost menținute și indexate în anii 2003 - 2007, la aceste creșteri salariale s-au aplicat și sporurile stabilite prin contractul colectiv de muncă pentru anii 2003 - 2007, așa cum rezultă din adresa înregistrată sub numărul 938 din 01.04.2008 de SC SA - Departamentul Resurse Umane.
Se susține de asemenea, că interpretând dispozițiile art. 168 din CCM, Comisia Paritară, în care salariații au fost legal reprezentați, s-a statuat că începând cu anul 2003, având în vedere că primele au fost incluse în salariile de bază ale angajaților, părțile contractului au înțeles că prevederile art. 168 alin. 1 au rămas fără obiect, luându-se în considerare faptul că acestea nu au mai fost individualizate în mod distinct, ci erau parte salariului de bază ca întreg.
Hotărârea Comisiei Paritare la nivelul SC SA din data de 6 noiembrie 2007, are putere obligatorie atât pentru SC SA, cât și pentru salariați, reprezintă legea părților și nicio altă autoritate nu poate să dispună în alt sens.
Altfel spus, dreptul subiectiv căruia trebuie să-i corespundă pretinsa obligație de plată a primelor de Paște și de nu mai există, întrucât aceasta fost voința comună a părților, ca expresie a aplicării și respectării CCM.
Față de aceste considerente recurenta-pârâtă solicită admiterea recursului casarea sentinței civile nr.1106 din 4 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, iar pe fond respingerea cereri de chemare în judecată ca nefondată.
Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond ca temeinică și legală.
Analizând actele și lucrările dosarului în funcție de prevederile legale aplicabile cauzei și sub toate aspectele conform art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată că motivele de recurs nu sunt fondate pentru următoarele considerente:
Art. 168 alin. 1 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2003-2007 are aceeași formulare în toate aceste contracte, prevăzând dreptul salariaților de a beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paște și C de câte o suplimentare a drepturilor salariale, în cuantum de un salariu de bază mediu pe unitate.
În Contractul colectiv de muncă pe anul 2004 încheiat la nivelul unității pârâte, articolul 168 alin.2 se stipulează ca pentru anul 2003 suplimentările de alin.l vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu sindicatele.
Art. 168 alin. 2 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii următori prevede ca în anul 2003 suplimentările salariale de la alin.l al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat și se mențin drepturile salariale pentru anii următori.
Din modul de formulare al ambelor variante ale art. 168 alin.2 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2003-2006 rezultă că drepturile prevăzute de art. 168 alin. 1 din aceste contracte au fost incluse in salariile angajaților societății pârâte doar pentru anul 2003.
Dacă părțile contractante nu intenționau să convină acordarea acestor drepturi pe anii 2004-2007 pe lângă salariile cuvenite angajaților, aceștia nu le-ar mai fi prevăzut la art. 168 alin. 1.
De altfel, salariul de bază mediu la nivel de SA, la care se referă art. 168 alin.l din aceste contracte, nu este același în fiecare an, pentru a se susține că eventuala includere a echivalentului acestuia în salariile cuvenite angajaților în anul 2003 reprezintă o executare corespunzătoare a obligațiilor angajatorului reglementată de art. 168 alin.l din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2004 -2007.
Din înscrisurile depuse la instanța de fond, ce poartă semnătura directorului general al societății pârâte și ștampila acestuia, precum și semnătura președintelui, rezultă că salariul mediu brut la nivel de unitate era începând cu 01.02.2004, de 951,5 lei, începând cu 01.01.2005 - 1200 lei, începând cu 01.11.2005 1350 lei și începând cu 01.06.2006 - 1650 lei.
În acest sens, dat fiind că adresa nr. 938/2008, depusă în recurs, nu reflectă salariul de bază mediu înaintea fiecăreia dintre sărbătorile pentru care se acordă, aceasta nu poate fi reținută în cauză.
Conform dispozițiilor art. 163 din Codul muncii plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit astfel că recurenta - pârâtă avea posibilitatea să probeze faptul plății acestor drepturi salariale suplimentare prin prezentarea fluturașilor emiși reclamanților-intimați pentru lunile în care s-au plătit primele de Paște și C, probă pe care aceasta nu a efectuat-
Angajatorul nu a probat nici susținerea că suplimentările prevăzute de art. 168 alin.l din contractele colective de muncă pe anii 2004-2007 se regăsesc în salariile angajaților, deși sarcina probei îi revenea, conform art. 287 din Codul muncii.
Această dovadă putea fi făcută tot cu statele de plată ale salariaților și eventual cu o dispoziție internă a conducerii societății, nefiind necesară administrarea probei cu expertiză judiciară în acest scop, date fiind și prevederile art. 286 alin. 1 din Codul muncii.
Adresa nr.4209/06.11.2007 emisă de Comisia Paritară a SA, nu poate fi luată în considerare, deoarece vizează o reinterpretare a clauzei explicite cuprinsă în art. 168 (1) și (2) din contractul colectiv de muncă după încetarea efectelor fiecărui contract colectiv de muncă anual.
Așa fiind, Curtea constată că nu sunt îndeplinite în cauză disp.art.304 și 3041Cod procedură civilă, astfel încât în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul formulat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SA, fostă SC SA, cu sediul în municipiul B,- Bis, sector 1, prin reprezentant legal.Av. și Asociații, cu sediul în B,-,.3,.7, sector 1, împotriva sentinței civile nr.1106 din 4 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, G, G, -, G, -, G, -, G, toți reprezentați de avocat și domiciliul ales la cabinetul acesteia din comuna, sat,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 11 iulie 2008.
Președinte JUDECĂTORI: Marilena Panait, Ioana Cristina Țolu Cristina
- - - - - - -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Tehnored. MP/MD
2 ex./15.07.2008
Trib.P nr-
R
Președinte:Marilena PanaitJudecători:Marilena Panait, Ioana Cristina Țolu Cristina
