Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 1453/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 1453
Ședința publică de la 19 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Corneliu Maria
JUDECĂTOR 2: Dorina Stoichin
JUDECĂTOR 3: Florica Diaconescu
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamantul -, împotriva sentinței civile nr.1524/21.09.2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr.4681/CM/2005, în contradictoriu cu pârâta SC COM SRL, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul reclamant - și intimata pârâtă SC COM SRL prin reprezentant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul pe fondul recursului.
Recurentul reclamant, solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței, în sensul admiterii cererii introductive și obligarea pârâtei la suma de 909,9 RON LEI în perioada 18.09.2002 - 03.07.2004 și cheltuieli de judecată.
Reprezentanta pentru intimata pârâtă SC COM SRL, solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de Tribunalul Dolj.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr. 1524/21.09.2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr.4681/CM/2005 s-a admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamantul împotriva pârâtei SC COM SRL
S-a dispus obligarea pârâtei să achite reclamantului 503,9,lei reprezentând drepturi salariale aferente perioadei 01.04.-30.06.2004; 218,6 lei reprezentând indemnizația de concediu de odihnă corespunzător anilor 2002-2004 și 377,4 lei reprezentând C/val orelor lucrate în zilele de repaus săptămânal aferente perioadei 18.09.2002 -03.07.2004 sume ce vor fi realizate de la data nașterii dreptului și până la data plătii efective.
S-a dispus obligarea pârâtei către reclamant la 500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariul avocat și onorariu expert.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Intre reclamant și unitatea pârâtă au existat raporturi de muncă care s-au derulat pe perioada 18 09 2002 - 05 07 2004 în baza contractului individual de muncă înregistrat la ITM D cu nr. 27150/23 09 2002, primul având calitatea de vânzător gestionar cu de normă la magazinul din comuna.
Prin acțiunea formulată și precizată, reclamantul a solicitat plata drepturilor salariale pe perioada aprilie - iunie 2004 în sumă de 660 RON, contravaloarea concediului de odihnă neefectuat pe durata angajării în sumă de 440 RON și plata orelor suplimentare lucrate în zilele de sâmbătă și duminică în perioada 09 2002 - 03 07 2004, în sumă de 2120 RON.
Prevederile art. 154 și 163 codul muncii dispun că pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la salariu exprimat în bani iar plata salariului se dovedește prin semnarea ștatelor de plată sau alte documente justificative.
Din analiza centralizatoarelor privind monetarul și cel privind avizele de primire a mărfii coroborate cu declarațiile martorilor audiați, reiese că reclamantul nu a lucrat de normă cum e specificat în carnetul de muncă, ci a lucrat program de 8 - 9 ore pe zi, deci normă întreagă, prestând activitate de vânzător la magazinul din, atât dimineața, cât și după amiaza, cu o pauză între 14 - 17.
Mai, administratoarea firmei a învederat că nu are state de plată întocmite pe lunile aprilie -mai - iunie 2004 și nici registru de casă în care să fi fost înregistrate, luându-se în calcul la determinarea salariului pe aceste luni cuantumul de pe lunile anterioare conform ștatelor de plată existente.Prin urmare, instanța va omologa varianta I-a a raportului de expertiză, stabilind un salariu brut lunar în sumă de 301,3 lei RON, reclamantul fiind îndreptățit la plata sumei de 909,9 lei RON din care se scad cei 400 lei pe care reclamantul a învederat că i-a ridicat din vânzări conform procesului verbal din 05 02 2007.
Astfel, instanța a obligat pârâta să achite reclamantului cu titlu de salarii pe lunile aprilie - mai - iunie 2004 în sumă brută de 503,9 lei RON ce va fi reactualizată de la data nașterii dreptului până la plata efectivă.
In ceea ce privește capătul de cerere privind indemnizația de concediu de odihnă cuvenit pe perioada lucrată - septembrie 2002 - iulie 2004,instanța a reținut că nu există la dosar vreo planificare a concediului de odihnă în cadrul firmei conform art. 143 codul muncii și nici vreun stat de plată de concediu de odihnă pe anii 2002 - 2004 înregistrat in contabilitate.
Având în vedere și dispozițiile art. 139, 141 al 4 codul muncii și art. 145 al 1 codul muncii care prevăd că " recompensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă ", iar " pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, care nu poate fi mai mică de salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent pentru perioada respectivă, instanța obligă pârâta la plata către reclamant a sumei brute de 218,6 lei RON constând în indemnizația de concediu de odihnă aferentă,perioadei lucrate de acesta, în anii 2002 - 2004 sumă reactualizată de la nașterea dreptului până la plata efectivă.
Referitor la cererea privind plata orelor suplimentare lucrate de reclamant în zilele de repaus săptămânal - sâmbăta și duminica pentru perioada septembrie 2002 - iulie 2004, instanța constată următoarele:
Reclamantul a lucrat ca gestionar - vânzător la magazinul pârâtei din comuna după un program cuprins între orele 8 - 14, 17 - 21, program care a fost deseori depășit,reclamantul lucrând și în zilele de sâmbătă și duminică în toată perioada reclamată.
Această stare de fapt este relevată atât de însemnările din centralizatorul privind monetarul, cât și din centralizatorul privind avizele de primire a mărfii care atestă prezenta reclamantului la serviciu în zilele de repaus săptămânal.
De asemenea și martorii,prin declarațiile lor au confirmat că pe ușa magazinului unde lucra reclamantul era afișat programul de funcționare între orele 8 - 13, 17 - 21, cu pauză de masă, program care era respectat de către reclamant, acesta lucrând și sâmbăta și duminica conform programului.
Față de cele expuse,coroborate cu dispozițiile art. 132 codul muncii, instanța a apreciat că reclamantul este îndreptățit la plata sumei brute de 377,4 lei, reprezentând contravaloarea orelor lucrate în zilele de repaus săptămânal aferente perioadei 18 09 2002 - 03 07 2004, conform concluziilor raportului de expertiză, sumă ce va fi reactualizată de la data nașterii dreptului până la data plătii efective.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul criticând-o ca netemeinică și nelegală arătând că în mod greșit nu i-au fost acordate orele suplimentare pentru cele 190 zile lucrate sâmbăta și duminica pe o perioadă de 2 ani, precum și drepturile salariale în perioada aprilie, mai și iunie 2004.
De asemenea, arată că prin expertiza efectuată s-a reținut că este îndreptățit la plata sumei de 909,9 RON, iar instanța în mod nejustificat a scăzut din această sumă 400 RON cu motivarea că a fost ridicată din vânzări conform procesului verbal din 05 februarie 2007, iar procesul verbal nu se coroborează cu alte probe din dosar, iar cu privire la suma de 400 RON a fost obligat pe latură civilă, ca urmare a plângerii penale formulată de societate împotriva sa.
Recursul nu este fondat.
Critica recurentului în sensul că, diminuarea drepturilor bănești cuvenite cu suma de 400 lei nu este corectă, deoarece procesul verbal nu se coroborează cu alte probe nu este fondată; Procesul verbal din 05.07.2007 este întocmit de expertul contabil care a consemnat recunoașterea recurentului care a luat din gestiune 4.000.000 lei, neoperând scăderea din gestiune.
Suma a ridicat-o din vânzări în valoare de 3 milioane lei, înainte de inventarul din luna martie 2002, și suma de 1.000.000 lei înainte din inventarul din luna martie 2004.
Prin sentința 353/07.03.2005, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar 4681/CM/2005, recurentul gestionar a fost obligat să plătească către pârâta intimată suma de 67.290.100 lei pentru vânzarea de bunuri din gestiune către consumatori, pe datorie, având greutăți în recuperarea sumelor.
După încheierea din 23.09.2002 între părți s-a întocmit actul adițional 9316/2004, conform căruia începând cu luna ian.2004, salarizarea s-a făcut, raportat la valoarea de 3% din încasări, astfel că nu poate fi primită critica acestuia privind plata integrală a drepturilor salariale potrivit inițial.
Plata efectivă a drepturilor salariale reiese și din notele contabile și ștatele de plată aferente ( anexa nr.5 la obiecțiunile din 18.04.2007) din fișa fiscală pentru veniturile din salariu în perioada ian.-iunie 2004( anexa 2 ) precum și din fila din registrul de casă din 09.02.2004(anexa nr.3).
Cu referire la ultima critică privind diminuarea cu 400 RON a drepturilor salariale, deși prin hotărâre judecătorească s-a stabilit obligația acestuia de a restitui suma de 67.290.100 lei RON se constată că suma de 400 lei RON nu este inclusă în această sumă, astfel că reținerea este legală, din toate probele dosarului rezultând că a fost însușită de către recurent din vânzări.
Având în vedere aceste considerente, în baza art. 312 al. 1.pr.civilă se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul -, împotriva sentinței civile nr.1524/21.09.2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr.4681/CM/2005, în contradictoriu cu pârâta SC COM SRL.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Martie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud.
Tehn./Ex.2/14.04.2008
/ și
D-
Președinte:Corneliu MariaJudecători:Corneliu Maria, Dorina Stoichin, Florica Diaconescu
