Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 1462/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 1462
Ședința publică din data de 18 iunie 2009
PREȘEDINTE: Simona Petruța Buzoianu
JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Vera Andrea Popescu
- - -
Grefier -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții, -, G, A, G, G, toți cu domiciliul ales Cabinet avocat, cu sediul în P,-,. 70,. A,. 2,. 7, județul P, împotriva sentinței civile nr.913 din 27 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SA B, cu sediul în B, Calea, nr. 239, sector 1.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 10 iunie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a studia actele și lucrările dosarului, a amânat pronunțarea la data de 17 iunie 2009, când pentru aceleași considerente a amânat pronunțarea la data de 18 iunie 2009 când a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată la nr- pe rolul Tribunalului Prahova, reclamanții, -, G, A, G, G, au chemat în judecată pe pârâta SC SA B, solicitand instanței ca prin sentința ce o va pronunța să fie obligată pârâta la plata contravalorii primei de aprovizionare toamnă- iarnă 2005-2007, potrivit art.176 alin.l din CCM, drepturi actualizate potrivit indicelui de inflație de la data scadenței până la data plății efective, drepturi bănești neacordate rprezentând diferența dintre prețul unui litru de benzină de la data compensării, de la data de 31.12.2006-2007 calculat la cota de 40 litrii pe an.
In motivarea acțiunii, reclamanții au susținut că potrivit art.176 alin.l și 2 din pe anii 2005- 2007 cu ocazia unor evenimente anuale Paște, ziua meseriei, precum și în luna octombrie, salariații urmau să beneficieze de o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în sumă fixă, fiecare dintre acestea având un cuantum de un salariu minim pe ramură stabilit conform prevederilor contractului, conform disp. art.243 alin.l si 2 din Codul muncii stabilind că executarea CCM este obligatorie pentru părți, iar neîndeplinirea obligațiilor asumate din contract atrage răspunderea părților ce se fac vinovate de acestea.
S-a mai susținut în motivarea acțiunii de către reclamantă, că pârâta nu și-a executat obligația asumată privind plata în luna octombrie a fiecărui an a unui salariu minim pe ramură, aceasta datorează suplimentările salariale pe anii 2005-2007 către reclamanți.
In dovedirea acțiunii, reclamanții au solicitat proba cu acte, interogatoriu și expertiză salarizare.
Pârâta SC SA a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune și excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, susținaăd că, întrucât venitul anual în luna octombrie pentru aprovizionare toamnă-iarnă a fost inclus în salariul de bază al fiecărui salariat, acțiunea fost introdusă cu depășirea termenului prev. de art. 283 din Codul muncii de 6 luni, iar reclamanții își precizează creanța pretinsă prin invocarea art.176 din CCM.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr.913 din 27 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, s-a respins excepția prescripției dreptului la acțiune și excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților invocate de pârâtă prin întâmpinare, s-a respins acțiunea.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că excepția prescripției dreptului la acțiune este neîntemeiată întrucât conform art.283 alin. lit.e din Codul muncii dreptul la acțiune în cazul neexecutării CCM ori a unor clauze ale acestuia se prescrie în tremen de 6 luni de la data nașterii dreptului, în ceea ce privește drepturile salariale prin același articol la lit. d s-a prevăzut un termen de 3 ani aplicabil, în toate situațiile în care obiectul acțiunii îl constituie pretențiile salariale indiferent de izovorul acestora.
Cât privește excepția lipsei calității procesuale active reclamanților, instanța de fond a constatat că este neîntemeiată deoarece reclamanții sunt salariați ai societății pârâte, calitate în care pot formula acțiuni privind plata unor drepturi salariale decurgând din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură.
Ca urmare, în baza art.138 din Codul muncii, tribunalul a respins excepțiile ca neîntemeiate.
Pe fondul cauzei, instanța de fond a reținut, că din raportul de expertiză efectuat în cauză, rezultă că în cadrul Sucursalei suplimentările salariale au avut loc începând cu 01.06.1997 când s-au egalizat grilele de salarizare ale Suc cu cele ale SN, reașezare care a reprezentat o creștere majoră a salariilor având ca pondere între 5o% si 60 %.
A mai reținut instanța de fond, că potrivit concluziilor aceluiași raport de expertiză, prin decizia nr. 189/1991 dupa negocierea salariilor de bază a sumei fixe de 133.000 lei aceasta era compusă din 116.000 lei ROL ajutor ocazional acordat conform CCM la nivel de unitate și 17000 lei ROL compensație conform HG nr. 860/1996.
Totodată, s-a reținut, că raportul de experztiză a concluzionat, de asemenea, că suma fixă de 133.000 lei ROL este compusă din 116.000 lei ROL reprezentând contravaloarea celor 40. benzină și 17.000 lei ROL reprezentând compensația pentru energie electrică și termică, suplimentări ce au devenit elemente constitutive ale salariului, și se dobâdesc cu caracter permanent, astfel încât salariul nu poate fi indexat cu diferența dintre prețul unui litru de benzină de la data de 31.12.1997 și prețul unui litru la data de 31.12.2005, 2006,2007.
De asemenea, instanța de fond a mai reținut că prin dispozițiile art.137 din CCM pe ramură se prevede că prin contractele de muncă încheiate de agentul economic unele sporuri sau adaosuri pot fi incluse în salariul de bază.
Condițiile și criteriile de acordare a adosurilor potrivit art. 176 alin.l și 2 din CCM urmează a se stabili în contractele colective de muncă încheiate la nivele inferioare, iar cu 15 zile înainte de evenimentul pentru care se acordă oricare din adaosuri vor începe negocierile cu organizațiile sindicale pentru stabilirea valorii concrete ce se acordă.
Cum în cauza de față reclamanții nu au facut dovada îndeplinirii cerințelor prev. de art. 176 alin.l si 2 din CCM, tribunalul respins ca neîntemeiată acțiunea.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sens în care au invocat disp.art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Recurenții au arătat, că sentința este criticabilă sub următoarele aspecte:
- la data de 10.11.2008 s-a depus la dosar o precizare la acțiune în care s-a arătat că deși reclamantul este menționat în cuprinsul acțiunii la toate capetele de cerere din eroare a fost omis a fi enumerat și în preambulul acțiunii, instanța a luat act de această precizare dar la pronunțarea hotărârii nu a fost avută în vedere și situația acestui reclamant;
- instanța de fond nu motivează respingerea fiecărui capăt de cerere ci folosește o formulare generală;
- în mod greșit a fost respins capătul de cerere privind acordarea suplimentării salariale din luna octombrie a fiecărui an, în raport de dispozițiile pe anii 2005-2007, sens în care în mod greșit au fost respinse și obiecțiunile la raportul de expertiză;
- în ceea ce privește al doilea capăt de cerere, instanța în mod greșit a respins obiecțiunile la raportul de expertiză întrucât pretențiile reclamanților vizau contravaloarea cotei de 40 benzină, introdusă în salariul de bază în 1997 și care trebuia anual actualizată în funcție de prețul litrului de benzină;
- instanța de fond nu motivează respingerea capătului de cerere referitor la diferența dintre salariul brut și net din, avut în vedere la calculul plății indemnizației de concediere așa cum rezultă din punctul 4 al Planului Social-versiunea finală la 21.04.2005 care se referă la salariul brut și nu la cel net;
- instanța de fond nu motivează nici respingerea celui de-al patrulea capăt de cerere întemeiat pe dispozițiile art.128 pct.2 din CCM pe anul 2007;
- instanța de fond nu a menționat în totalitate în încheierea de ședință obiectivele expertizei salarizare-normare propuse de reclamanți iar expertul nu a răspuns nici măcar la obiectivele stabilite de instanță.
Pentru aceste considerente s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
Curtea examinând sentința recurată în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului dar și prin prisma dispozițiilor legale care au instanța în cauză a disp.art.3041Cod procedură civilă, constată că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
Într-adevăr la termenul din data de 10.11.2008 s-a depus de către avocatul reclamanților o precizare la acțiune (fila 60 dosar fond) în care se specifică faptul că numitul, din eroare a omis a fi menționat în rândul reclamanților deși este menționat în cuprinsul acțiunii la toate capetele de cerere.
Prin hotărârea pronunțată, prima instanță a apreciat ca neîntemeiată acțiunea reclamanților sens în care aceasta a fost respinsă.
Din examinarea hotărârii, Curtea reține că la pronunțarea soluției, prima instanță nu a avut în vedere și situația reclamantului, pretențiile acestuia nefiind supuse judecății.
Curtea reține că în cauză a fost efectuată o expertiză de specialitate (filele 196-243) iar din obiecțiunile pe care reclamanții le-au formulat rezultă că aceștia învederează faptul că expertiza l-a omis pe și nu cuprinde examinarea cauzei în raport de pretențiile întemeiate pe disp.art.128 pct.2 din CCM pe anul 2007.
Aceste obiecțiuni au fost însă respinse de către prima instanță care, prin hotărârea pronunțată respinge acțiunea motivând netemeinicia capetelor de cerere de la punctele 1 și 2, respectiv suplimentarea toamnă-iarnă și diferența în ceea ce privește cota de benzină.
Curtea reține că prin acțiunea introductivă, reclamanții au mai solicitat în afara celor două capete de cerere pe care le-a analizat prima instanță și drepturile bănești reprezentând diferența dintre salariul brut și cel net avut în vedere la plata indemnizației de concediere precum și suma de câte 2500 lei cuvenită fiecărui reclamant conform disp.art.128 pct.2 CCM pe anul 2007.
Întrucât prima instanță, la pronunțarea sentinței nu l-a avut în vedere și pe reclamantul și nu a motivat de ce a considerat că acțiunea este neîntemeiată, în tot, în condițiile în care a analizat doar o parte din pretențiile reclamanților.Curtea constată că recursul este fondat, cu mențiunea că avocatul reclamanților în virtutea contractului de asistență juridică avea mandat și în ceea ce îl privește pe reclamantul și întrucât în raport de disp.art.305 Cod procedură civilă în recurs nu pot fi administrate alte probe decât cea cu înscrisuri urmează ca în conformitate cu disp.art.312 alin.1 și 5 Cod procedură civilă să îl admită, să caseze sentința și să trimită cauza spre rejudecare la același tribunal.
La rejudecarea cauzei, prima instanță urmează să dispună administrarea tuturor probelor necesare, inclusiv o nouă expertiză de specialitate cu privire la reclamantul, pentru ca la pronunțarea hotărârii să aibă în vedere toate capetele de cerere și pe toți reclamanții, cu analizarea și motivarea distinctă a soluției ce urmează a se da fiecărui capăt de cerere.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții, -, G, A, G, G, toți cu domiciliul ales Cabinet avocat, cu sediul în P,-,. 70,. A,. 2,. 7, județul P, împotriva sentinței civile nr.913 din 27 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SA B, cu sediul în B, Calea, nr. 239, sector 1 și în consecință:
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la același tribunal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 18 iunie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Vera Andrea Popescu
- - - - - - - -
fiind în concediu de odihnă
prezenta se semnează de
președintele de instanței
Grefier,
Red.
Tehnored.
3 ex./17.07.2009
dosar fond- - Tribunalul Prahova
judecători fond-
- -
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3120/2006
Președinte:Simona Petruța BuzoianuJudecători:Simona Petruța Buzoianu, Vera Andrea Popescu
